198 matches
-
Manole?” (Clopote de vid). Versurile din Drumul spre solstițiu (1970), O ramură deasupra ierbii (1975) și Zăpada din anul o mie (1981), ultimele două distinse cu Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov, aduc o diversificare a orizontului poetic. Acum uimirea copilărească, „neseriozitatea” programatică, „revolta cuceritoare împotriva simbolurilor” (Florin Manolescu) configurează portretul unui sceptic: „Ce să facem, domnișoară? Zarurile au fost aruncate, / nu e Gérard Philipe, nu e Al Capone, ci eu sunt” ( Nu mai plânge...). Refuzul civilizației robotizate, teama de alienare, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289958_a_291287]
-
ubuescă a grotescului crai, chefliu și muieratic, poate înveseli (tot astfel înfruntarea lui, nu din cuțite, ci din poloboace cu lăudărosul vodă Pleașcă), dar ludicul, printre ilarele peripeții de reflex parodic, conține și un subtext, avertizând asupra efectului nociv al neseriozității, al invidiei generatoare de veșnice gâlcevi și al prostiei. Un sunet mai grav, într-o desfășurare de voie bună. Din folclor se inspiră, ca spirit, feeria Zâna pădurilor - intrată în repertoriul teatrului radiofonic -, o senină, plină de farmec descindere în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
ale lui Ioanide", ironia (mecanism abia înfățișat de narator) încoronează victima comică. Degeaba a jucat Ioanide pe balansul semnificațiilor, pînă la ridicarea vălului: "spunea toate aceste enormități pe un ton de badinaj, dorind parcă să insinueze că e conștient de neseriozitatea lor". Gaittany nu receptează sensul, se pătrunde de obstinată încredere, "închipuindu-și că un om ca el [Ioanide, n. n.] poate avea realmente astfel de repulsii, absurde pentru altul". Deși supralicitată ("Ioanide însă nu părea el însuși convins de rațiunile sale
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
naratorul îl însoțește oriunde, însă fără nici un haz. Este, dacă acceptăm calamburul, un grav al ironiei, ceea ce revine la categoria ridiculizată încă de spiritul rabelaisian, a celor care nu știu să rîdă: les agélastes. În plin spectacol, ironistul stîrnește reacțiuni. Neseriozitatea lui Ioanide, strivitoare pentru agélaste, oripilează pe Gonzalv Ionescu, gafeurul cu delegație, bufonul inconștient, dublul negativ al ironistului ("se simțea revoltat din toată inima de neseriozitatea lui"). Privit cu disproporția comică, slujind ironiei, Ioanide sfidează triumfător și în amor: "posedat
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
celor care nu știu să rîdă: les agélastes. În plin spectacol, ironistul stîrnește reacțiuni. Neseriozitatea lui Ioanide, strivitoare pentru agélaste, oripilează pe Gonzalv Ionescu, gafeurul cu delegație, bufonul inconștient, dublul negativ al ironistului ("se simțea revoltat din toată inima de neseriozitatea lui"). Privit cu disproporția comică, slujind ironiei, Ioanide sfidează triumfător și în amor: "posedat de Eros, strivește, mușcă. Centaurul în cavalcadă". Dezerțiunea comică a lui Hagienuș și a lui Suflețel de la locul scenei surprinse între Ioanide și Ioana nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
21. În pas vioi, plecăm agitați. Timpul de îmbarcare deja trecuse. Doi bătrîni asiatici țin pasul cu greu. Am ajuns la poarta 21, iar pe monitor scrie exact zborul nostru. Răsuflăm ușurați. O tînără coptuță este nervoasă. Telefonează și anunță neseriozitatea companiei Iberian Airlines. Se întoarce spre mine și-mi face semn spre elevii gălăgioși. Adică nesimțiți. Incredibil cît de multe biluțe din nas poate face chelul cu laptop-ul. Lîngă el stă un ochelarist cu lentile groase care citește un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
primit de N.R.F. și Academia de arte frumoase, iar video-arta i-a făcut să surîdă pe "adevărații artiști"; fiecare generație joacă din nou sceneta disprețului, care este mai adesea una a nepotrivirii. Sensul avangardei este parti pris-ul perisabilului și al neseriozității. Ca și cum fiecare modernitate care joacă pe ce se pierde cîștigă. Victoria postumă a tragediei asupra misterului, a vodevilului asupra tragediei, a fragmentului asupra discursului, a corespondenței asupra tratatului, a distihului asupra epopeii. Facilul durează mai mult decît stilul grav, în ciuda
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
-și brațele să cuprindă muntele, măslinii și portocalii și marea albastră a Greciei, își permitea să exclame: ,Avere... bogăție... uite la lumea asta minunată... este a mea, a noastră... Ce oameni sunt mai bogați decât noi?" Zorba era serios în neseriozitatea lui, dar cine are geniul sfidării, al nepăsării, geniul libertății, cum le avea dânsul? La urma urmei, Zorba rămâne o ficțiune. Să mă întorc, deci, la tezaurul de care vorbeam... * Nu mai știu unde o fi lada de zestre, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ONT Carpați și modul de pregătire a anului turistic 1985... Referitor la delegatul M.E., Dr. L. a menționat că acesta nu a mai fost solicitat să lucreze pentru firmă și în acest an, având în vedere slaba sa pregătire profesională, neseriozitatea de care a dat dovada adeseori, fapt ce a determinat crearea unor stări conflictuale cu ghizii români, personalul de deservire și chiar turiștii firmei". Deci cam aceștia erau unii reprezentanți ai firmelor de turism partenere din Austria, cu care referentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și pentru o existență pitorească și pe care un tânăr autor dramatic, din păcate fără talent, dar cu un just spirit de observație, mi l-a arun cat deunăzi În spinare, și pe bună dreptate, ca pe un supliment adăugit neseriozității mele, de ordin totdeauna voluptuos... (Cineva de aproape mi-a găsit vină și pentru felul pofticios cu care sorb un pahar cu apă rece; iar horoscopul - În care Tacit pretinde că „eroarea stă alături cu adevărul“ și pe care am
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să facă o declarație a averii lor. Printr-un alt decret lege din septembrie 1940 au fost înlăturați din armată 11 generali acuzați că prin lingușiri și metode incompatibile cu demnit tea de ostaș, au ocupat înalte comandamente, încurajând apoi neseriozitatea și lipsa demnității ofițerești. De asemenea, la 30 septembrie 1940 li s-a impus domiciliul obligatoriu mai multor foști demnitari din timpul lui Carol al II-lea pentru a-i pune la adăpost de orice violență publică, pentru a pune
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
la sentimentele naționale, la o anume rigiditate socială și lipsă de compromis morală, dar și, pe de altă parte, la clanurile familiale colorate și gureșe, la bizarerii fizice și psihice, la destine romanești, la kitsch, la răsfățuri orientale și la neseriozitatea reconfortantă. În paginile sale, găsești ișlerul la aceeași masă cu cataiful. Mutările dintr-o locuință în alta, nenumăratele personaje secundare și ciudate care invadează pagina (puține celebre, ca Blaga, Ștefan Bezdechi sau Țuțea), prietenii fără nume, reținuți de câte o
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Viața literară românească a epocii e prezentată ca o inenarabilă comedie bufă. Personalitățile ei notabile apar într-o galerie de portrete burlești grozav de bine prinse. Partea cea mai șocantă e însă partea propriu-zis critică, în care autorul arborează o neseriozitate ostentativă, cu intenția neascunsă de a discredita specia ca atare și de a-i ruina orice autoritate. Exemplul rămas de pomină e mărturisirea făcută la mijlocul „studiului” distrugător despre Arghezi : „...poeziile lui Arghezi au reînceput să-mi pară neînchipuit de frumoase
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
exact o comicărie trasă de păr, care sfida în aparență toate normele genului (și ale literaturii în genere), niște piese de teatru date ca „antipiese” și socotite în primul moment ca aparținând tipului canular, bătăi de joc enorme, de o neseriozitate flagrantă, stârnind la început indignare în public și la critică. Robert Kemp, critic remarcabil, ajuns târziu academician, ca și Șerban Cioculescu, cu care are unele afinități, a declarat din capul locului că asemenea producții nu merită altceva decât o ridicare
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
treacăt fie zis, cea mai formidabilă tiflă a lui Ionescu, în primul rând la adresa confraților săi din România anilor treizeci, dar și la adresa contemporanilor săi în genere, a fost intrarea la Academia franceză.) Întocmai ca în Nu, excesul burlesc și neseriozitatea ostentativă acoperă în „anti-teatrul” ionescian un substrat de angoasă ale cărei semnale, în Cântăreața cheală de pildă, deci în prima piesă, se insinuează progresiv după primele replici. Este aprehensiunea vidului, a vacuității existențiale, nu e nevoie să insistăm, lucrul acesta
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
înseamnă a avea posibilitatea să te bucuri cu adevărat ” (p. 73) ; „Ca formă tipică a paradoxului propun următoarea : nu pot să sufăr umorul care izvorăște din lipsă de seriozitate” (id.). Nici nu e de fapt umor cel care izvorăște din neseriozitate, nu e decât jovialitate idioată. De fapt, neserioșii nici nu știu să se amuze, iar râsul lor pe mine mă deprimă. Marius Robescu iubește râsul și îi știe rostul. Iată o declarație șocantă (șocantă, cum e de obicei sinceritatea și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
care să permită translațiile culturale din sfera modelelor. Ștefan Augustin-Doinaș oferă ocazia unei retrospective a polemicii cerchiste având ca subiect dramaturgia lui Caragiale. Poetul repune în discuție „Modelul Caragiale” ca „anti-model”, din perspectiva unei formații culturale specifice ardelenești, care exclude neseriozitatea balcanică. Presiunea mediului formativ, un anumit ethos țărănesc nu se poate acomoda cu urbanitatea laxă, onctuoasă a miticismului și explică respingerea inițială a acestui „mize- rabil patriot”, a cărui operă, „cea mai mare parte”, nu reprezenta decât „o infamie la adresa
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
o pune continuu în joc ; o inteligență care - așa cum a remarcat G. Călinescu - «va denunța mereu ‘prostia, suverana prostie’ a oamenilor» ; inteligență pe care proștii, incapabili să intuiască efectul, o socotesc simplă glumă sau cinism bonom, adică sfântă și comună neseriozitate, croită exact de măsura prostiei lor. Numai un om foarte subtil poate să distingă durerea ce se ascunde în trăsăturile îngroșate ale unei caricaturi.” , respectiv, „pedagogia pe muchie de cuțit pe care o practică autorul”. Criticul ajunge la întrebarea esențială
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
că, sub comicul, sub bufonadele, sub grotescul maestrului pus pe moft și bășcălie, palpita o secretă vână de tragic.” Milan Kundera definea această inadecvare, acest refuz al comediei și implicit al râsului ca pe „un dezacord estetic : dezacordul visceral cu neseriozitatea ; indignarea față de un râs deplasat.” sau altfel spus, o constată antropologică pentru a cărei denumire utilizează termenul de „agelast” împrumutat de la Rabelais. Neologismul creat din limba greacă îi indica pe cei care nu știau să râdă, pentru care gluma avea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
contracte am luat știință că sar fi stipulat garanții de solidaritate, adică unul pentru altul dar aciasta ar fi În contra legei și Guvernul nu o poate primi”. Adjunctul ministrului de Interne, Mihăilescu, cel ce semnase ordinul telegrafic, avertiza asupra eventualelor neseriozități venite din partea rușilor astfel: „Așa fiind D-le Prefect, deși Dvs. nu puteți refuza o contractare. În viderea simplicității săteanului nostru, sunteți obligat a veghea a nu se exploata buna lui credință (subl.ns.) și al lumina asupra valorii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
metode de mediatizare, precum caraghioslâcuri de tipul celor o sută de români. Sunt lucruri pe care eu le refuz din start. Ierarhizările acestea, americanismele acestea... Moldovenii sunt mult prea serioși în acest sens și sper să nu-i atingă morbul neseriozității. E un lucru bine știut că înainte de '90 îi copiam pe ruși, iar după '90 pe americani. Ce ni se întâmplă? Avem cumva tentația asta a mimetismului? Da, o avem! Discursul meu de intrare la Academie vorbește despre mentalitatea tranzacțională
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
putregai). în ochii acestui Nixon, Frost (Michael Sheen) e un adversar de categoria muscă un comic de televiziune, un intervievator de starlete, un filfizon englez. Howard și scenaristul Peter Morgan (care și-a adaptat propria piesă de teatru) accentuează aparenta neseriozitate a lui Frost : din rațiuni de suspans, îl fac să pară, la început, mai neglijabil din punct de vedere intelectual decît suspectez că a părut vreodată în realitate. Ce fac ei, de fapt, este să-l aducă mai aproape de un
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
părerea mea, idei viabile pentru România. Nu pot fi contestate, pentru că nu sunt idei ale României, născute în România, sunt idei acceptate, preluate din politica internațională, validate de alte economii. Nenorocirea vine de la neștiința profundă, de la lipsa de experiență, de la neseriozitatea, ba chiar de la prostia celor care au încercat să aplice aceste idei;” Chiar „Günter Verheughen, comisarul european pentru extinderea UE, a făcut recent o declarație «neagră»: România (alături de Bulgaria și de Turcia) pierde valul integrării europene, așteptând afară, la ușă
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
o problemă personală, ca și credința în Dumnezeu. Noi avem o singură răspundere: să facem o societate mai umană, mai prosperă și mai liberă. Atâta timp cât nu creăm o societate a meritului, copiii pleacă pentru că nu pot să răzbată din cauza mafiilor, neseriozității, corupției și blocajelor de care se lovesc la tot pasul. Întrebați un tânăr medic sau un tânăr avocat în ce sistem feudal trăiește, cum trebuie să facă ghetele și să dea bani ca să fie acceptat pe lângă profesori, ca în epoca
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
prezentat la locul de muncă. A nu avea o „slujbă la stat” în vechiul regim - căci slujbe în particular aproape nu existau și oricum un fizician nu se putea integra în această zonă extrem de restrânsă - echivala cu asumarea etichetei de neseriozitate profesională, socială, civică, și atrăgea oprobiul public neoficial. În peste 80% din cazuri, cei repartizați în diferite domenii și-au păstrat locul de muncă până la pensionare, deci exista o stabilitate extraordinară a locului de muncă. Statistica privind domeniile în care
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]