181 matches
-
celelalte se vor adăuga vouă.'' Viața aceasta duhovnicească de rugăciune este o legătură cu Izvorul sfințeniei, al vieții și al înțelepciunii și ea ne ajută să și învățăm bine, să sfâșiem întunecimile de pe mintea și inima noastră, care ne fac nesimțitori la cuvintele lui Dumnezeu. Prin rugăciune aceste valuri se îndepărtează, iar dacă punem accentul pe apropierea de Dumnezeu, toate celelalte vin aproape de la sine, în mod firesc. Să nu fie goluri în viața noastră, rugăciuni numai câte o zi sau
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
din vitrină,/ Și-am strâns în palmă bieții sunători, / Și nu le-am dat nimic, roșind de vină - / Pe trotuar, cerșea cu glas slăbit / O fată ce-mi bătea mătănii-n stradă, / Am strâns în mâna banii și-am pășit / Nesimțitor la biata ei corvoadă - // Dar ajungând la ușă era-nchisă - / Flămând, am cumpărat o pâine, și-am mâncat - / Mâncam plângând, căci mie eu mi-am dat / Îmbucătura sfinților promisă - // Și visul cerșetorilor - furat ... 21 martie 2006”. Autorul îi îndeamnă pe
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
Însă știu un lucru: Semnalul a fost tras, alarma a început să zbârnâie, să sune îndelung. Poate se va găsi o ureche să o audă, în țara orbilor surdo-muți!!! Cu toate acestea, efortul autorului este onorabil. Nu, nu sunt toți nesimțitori la durerile veacului și dacă nu se protestează îndeajuns, este pentru că românul, precum animalul de povară, s-a învățat să rabde asuprirea stăpânului, ba chiar și biciul și scorpionul. El încovoaie spinarea și parcă spune: mai dă, mai dă! Încă
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
înfundate. Depinde pe cine vrei să înfunzi. Cert este că Jianu Liviu-Florian are un acut simț al umorului, un simț al observației faptului divers pe care-l transformă în literatură, și alte multe simțuri, cu alte cuvinte, nu e un nesimțitor. Ia atitudine. Bine. Cu folos. Cu artă. Cu meșteșug. Cu inteligență și cu alte ingrediente strict personale. Scrieri despre Dumnezeu, despre sfinți și despre oameni. Ba și despre neoameni. Ca să-i determine să redevină oameni. O poveste adevărată, deosebit de emoționantă
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
grea) sunt schimbate doar de oameni cărora le pasă. Acești oameni nu sunt fericiți de multe ori. N-ai cum să te uiți la suferința din lume și să fii fericit decât în două variante: fie ești idiot, fie ești nesimțitor. Poate bănuiești unde vreau să ajung și ți se pare absurd să îți propun ca, în loc să urmărești fericirea proprie, să cauți să micșorezi nefericirea altora. Dar există totuși un avantaj: a face ceva pentru ceilalți este tot o sursă de
Consumul excesiv de fericire dăunează grav sănătății () [Corola-blog/BlogPost/338272_a_339601]
-
care ajunge să se confunde uneori cu toropeala, parcă lupta tăcută, nesfârșită pentru conservarea ființei etnice i-ar fi istovit agresivitatea. Răbdarea și resemnarea însă, în loc să-i fie prețuite sau barem recunoscute, i-au adus imputarea că e leneș și nesimțitor. Caracteristic este că imputarea o ridică tocmai exploatatorii lui de ieri și de azi. Admițând că țăranul român ar avea mai puțină tragere de inimă la muncă, vina încă nu i s’ar putea atribui lui. De sute de ani
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
Eu aș sparge geamurile după 5 minute de stat în colivia grijilor tuturor. Și am tot vorbit cu domnul general. De una, de alta. De cum se alege praful, cănd judeca tot poporul, dar și de cum se alege praful, cănd judeca nesimțitorul - cu televiziunea, cu scrisul, cu politica, cu justiția, cu armata, cu războiul, cu economia, cu supraveghearea și controlul, cu nesimțirea, cu perturbația, cu supertehnologia, sau barbaria, daca- ei, daca - daca „judecătorul” nu se pune, după ce a dat o sentință educativa
Liviu Florian Jianu: Sa invinga Cel Mai Bun. Avancronica meciului Craiova – Dinamo () [Corola-blog/BlogPost/339414_a_340743]
-
noastru? - Să-i întrebăm? Algus îl privi urât pe rechinul care îndrăznise săpună întrebarea: - Îi vom lua pe toți trei! - Tipic Algus, mormăi rechinul. Regele stârni o furtună cumplită, iar valurile înalte spălară întreaga insulă, înfășcându-i pe cei trei flăcăi. Nesimțitor la strigătele lor de groază, Algus nu se opri decât în fața palatului său, unde îl aștepta Coral. - Știam că ai să faci asta, murmură bătrâna. - Bun! Acum să-mi spui care din cei trei tineri este cel căutat de noi
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
face rău. Ca să convingă deci poporul cel nerecunoscător că are putere îndestulătoare și spre a pedepsi, ca un bun nu vrea să-Și arate puterea Sa de a pedepsi vreun om, ci cu ceva care are o fire neînsuflețită și nesimțitoare. Mai este însă și o pricină tainică a uscării smochinului ajunsă până la noi din bătrâni înțelepți, după cum zice Isidor Pelusiotul. Pomul călcării poruncii a fost smochinul. Din frunzele lui și-au făcut acoperământ strămoșii noștri călcători de poruncă. Din pricină că n-
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > TIPTIL PRIN VIAȚA Autor: Dorisdoria Stănescu Publicat în: Ediția nr. 2303 din 21 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Plecați de jos, cu-avântul tineresc, Trecut-au anii noștri, nesimțitor de iute, In prag de-amurg, cu jind la ei privesc, Trecut-au toți, cu vrute, cu nevrute. Un pic mai sus, cu mâinile crăpate, Am ridicat o casă și am trăit nevoi, Si-n prag de amurg, le-aș
TIPTIL PRIN VIAŢA de DORISDORIA STĂNESCU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374611_a_375940]
-
de azi, între studii și rugăciune. Nu știm cum își pot face programul, însă, pe lângă hrana trupească pe care vrând-nevrând o căutăm și ne-o însușim, avem nevoie de hrana sufletească, fără de care murim, deși trăim, devenim sterpi, împietriți, uscați, nesimțitori, geloși, mândri s.a.m.d. După dum spune Mântuitorul nostru Iisus Hristos: Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate celelalte se vor adăuga vouă.'' Viața aceasta duhovnicească de rugăciune este o legătură cu Izvorul sfințeniei, al
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
celelalte se vor adăuga vouă.'' Viața aceasta duhovnicească de rugăciune este o legătură cu Izvorul sfințeniei, al vieții și al înțelepciunii și ea ne ajută să și învățăm bine, să sfâșiem întunecimile de pe mintea și inima noastră, care ne fac nesimțitori la cuvintele lui Dumnezeu. Prin rugăciune aceste valuri se îndepărtează, iar dacă punem accentul pe apropierea de Dumnezeu, toate celelalte vin aproape de la sine, în mod firesc. Să nu fie goluri în viața noastră, rugăciuni numai câte o zi sau
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
de azi, între studii și rugăciune. Nu știm cum își pot face programul, însă, pe lângă hrana trupească pe care vrând-nevrând o căutăm și ne-o însușim, avem nevoie de hrana sufletească, fără de care murim, deși trăim, devenim sterpi, împietriți, uscați, nesimțitori, geloși, mândri s.a.m.d. După dum spune Mântuitorul nostru Iisus Hristos: Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate celelalte se vor adăuga vouă.'' Viața aceasta duhovnicească de rugăciune este o legătură cu Izvorul sfințeniei, al
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
celelalte se vor adăuga vouă.'' Viața aceasta duhovnicească de rugăciune este o legătură cu Izvorul sfințeniei, al vieții și al înțelepciunii și ea ne ajută să și învățăm bine, să sfâșiem întunecimile de pe mintea și inima noastră, care ne fac nesimțitori la cuvintele lui Dumnezeu. Prin rugăciune aceste valuri se îndepărtează, iar dacă punem accentul pe apropierea de Dumnezeu, toate celelalte vin aproape de la sine, în mod firesc. Să nu fie goluri în viața noastră, rugăciuni numai câte o zi sau
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
face rău. Ca să convingă deci poporul cel nerecunoscător că are putere îndestulătoare și spre a pedepsi, ca un bun nu vrea să-Și arate puterea Sa de a pedepsi vreun om, ci cu ceva care are o fire neînsuflețită și nesimțitoare. Mai este însă și o pricină tainică a uscării smochinului ajunsă până la noi din bătrâni înțelepți, după cum zice Isidor Pelusiotul. Pomul călcării poruncii a fost smochinul. Din frunzele lui și-au făcut acoperământ strămoșii noștri călcători de poruncă. Din pricină că n-
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
prezenței divine creatoare, proniatoare, mântuitoare. Astfel, fiecare lucru este perceput în relație cu Dumnezeu, ceea ce conferă creației frumusețea interioară ascunsă și copleșitoare. Paradoxal, materialitatea creației nu apasă ființa umana și nu o leagă de sine, n-o face inertă sau nesimțitoare, ci înțelegerea justă naște raportarea ei la Ființa Absolută. Interdependența creație-Creator nu este însă subiectivă din punctul de vedere al umanului, ca și când acesta ar născoci relația și ar afirma-o acolo unde nu este. Descoperirea lui Dumnezeu în creație denotă
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
a pus încet povara pe scaun, și-o îndesa, să rămână proptită de spătar, într-un gest demențial, parcă de a o ține în viață. Apoi i-a potrivit delicat cămașa de noapte și i-a acoperit picioarele...Cum trupul nesimțitor era gata să se răstoarne, Nadia, cu destulă repulsie, încercase să-l echilibreze. Multă vreme după aceea a simțit pe degete cleiul sângelui cald, ce pulsa în zvâcniri neregulate, ajungând la suprafață cu forțe din ce în ce mai puține, ca un izvor de
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
cu glasul gâtuit, ca și cum m-aș fi agățat de un fir de ceapă ca să trec un hău fără fund : - Nou-născuții trebuie să aibă. Ei au rezerve.... Așa știam eu de pe vremea când lucram la ei. Linia izoelectrică era tot acolo. Nesimțitoare, ironică, învingătoare ... Nici nu îndrăzneam să ne uităm careva la ceas. Nu știu cât timp trecuse de când se declanșase toată nebunia ... cu fibrilația și stopul cardiac ... 10 - 12 minute, poate două-trei mai multe sau mai puține ... Oricum ar fi fost, păreau interminabile
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
iască la care scăpăra pentru a aprinde pipa înecăcioasă a dejecției și pentru a evacua cu emfază, în rotocoale, fumul, ca pe niște limbi de foc încinse, nărăvite și otrăvite de atâtea ploconeli, mediu optim de pripas pârjolitor, fetid și nesimțitor, de două lulele cum își definea singur statutul și care pustia totul în preajmă. Perfecționase până la bijuterie arta cârtitului și tot i se părea că mai are de șlefuit până a-și fi demonstrat pe deplin calitățile fine de artizan
UN ALT FEL DE... SCHINDLER ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372734_a_374063]
-
căci m-a durutși răsucindu-mă în mine...Zic, da...totul stă-n ține!... IV. TIPTIL PRIN VIAȚĂ, de Dorisdoria Stănescu, publicat în Ediția nr. 2303 din 21 aprilie 2017. Plecați de jos, cu-avântul tineresc, Trecut-au anii noștri, nesimțitor de iute, În prag de-amurg, cu jind la ei privesc, Trecut-au toți, cu vrute, cu nevrute. Un pic mai sus, cu mâinile crăpate, Am ridicat o casă și am trăit nevoi, Și-n prag de amurg, le-aș
DORISDORIA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/374615_a_375944]
-
da tinerețea și anii vechi și noi, Să știu că sunteți bine, ca sunteti fericiți Și că veniți acasă cu gând să mă iubiți. 24.02.2016 ... Citește mai mult Plecați de jos, cu-avântul tineresc,Trecut-au anii noștri, nesimțitor de iute,În prag de-amurg, cu jind la ei privesc,Trecut-au toți, cu vrute, cu nevrute.Un pic mai sus, cu mâinile crăpate,Am ridicat o casă și am trăit nevoi,Și-n prag de amurg, le-aș
DORISDORIA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/374615_a_375944]
-
și beau în sănătatea gloriei naționale. Cine plătește cheltuieala? Patria, se înțelege. Dar oare biurourile patente de împămîntenire nu merită recompense? Dați mereu înainte, căci mare, glorioasă, fericită România va fi! Dați mereu înainte, căci nu marmură rece și metal nesimțitor dăm noi, oamenii secolului al nouăsprezecelea, martirilor libertății; din contra, bani peșin, reversibili. Au aflat James Watt puterea aburului, Galilei heliocentrismul, Newton legea gravității...? Nebuni și nemernici cari-și puneau viața și silințele întru luminarea ingratei omeniri. Noi am aflat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
către I. Negruzzi). Ceea ce pare să releve opera de artă pentru poet și filosof este "un moment particular de dez-fondare a istoricității, care se anunță ca suspendare a continuității hermeneutice a subiectului cu sine însuși și cu istoria"42: "Pământ nesimțitor și rece / De ce iluziile sfermi? De ce ne-arați că adorarăm. / Un vas de lut, un sac de viermi?" Iar fața ta e străvezie). Observația lui G. Vattimo trimite către doctrina "tetradei" lumii (descompusă de Heidegger în pământ cer, muritori divini
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
acel copil: Mamă ce m-ai născut... nu-ți fuse milă Rușine nu, nu scârbă ca să naști Un sclav... un paria, un neferice?... Ș-asupra cui are să cadă vina, Durerea unui neam întreg? Asupra-mi. Ei și? Pământ voi fi... nesimțitor. Ce-mi pasă ce-or vorbi? Eu fug de ei... De vină-s eu c-am fost ca orice om? De vină-s eu că am dorit mărire? De vină-s eu c-am fost orbit, deșert Cum este lumea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
știe?... Sunt greu la cap, știți bine... și ce-mi intră-odată Cu greu intră într-însul, dar nici cu cuie scoți... IUGA Roman Bodei, acuma mi-e greu să mă gândesc, Argintul viu din cuget s-a prefăcut în plumb Nesimțitor la toate mișcările vieții... Să-i spui lui Mihnea Sânger ca să rămîie-n tindă... ROMAN (iese și spune) Tu, vino mai aproape! Roman ce crezi tu, [Roman]? O - nu spune - - taci... nu-nnegri cu cărbune Gândirea mea cea sură destul de-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]