160 matches
-
a fost odată colo în vârf de munte sus, între piscuri semețe, un târg. Era ascuns între falnici munți și păduri de nepătruns, într-o vale minunat de plată, si goală fără vre-un copac sau tufa să-i știrbească netezimea. Și în acest loc unde nu creșetea nimic în afara ierburilor, oamenii trăiau doar din comerțul cu plantele medicinale. Aproape fiecare casă avea magazin în care erau etalate pe tejghele sărăcăcioase dar bine îngrijite și curate, fel de fel de leacuri
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
a fost odată colo în vârf de munte sus, între piscuri semețe, un târg. Era ascuns între falnici munți și păduri de nepătruns, într-o vale minunat de plată, si goală fără vre-un copac sau tufa să-i știrbească netezimea.Și în acest loc unde nu creșetea nimic în afara ierburilor, oamenii trăiau doar din comerțul cu plantele medicinale. Aproape fiecare casă avea magazin în care erau etalate pe tejghele sărăcăcioase dar bine îngrijite și curate, fel de fel de leacuri
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
face, iubito, mi-este foame și-mi este sete de a te mângâia ca și cum mâine aș pleca undeva departe și aș vrea să iau cu mine amintirea fiecărei părticele a corpului tău, să-mi amintesc cu plăcere de moliciunea și netezimea pielii tale, de toate gropițele și rotunjimile care îl alcătuiesc. - Așa, iubitule, atinge-mi, sânii dornici de mângâieri, atinge-mi coapsele și picioarele, nu uita fesele și apoi coboară între coapse să încingi și mai tare focul care mă arde
CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353444_a_354773]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > COPIL Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1638 din 26 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Se-ncruntă oglinda la mine: Netezimea frunții unde se-ascunde? O cută-i mai apare pe frunte; Mă cercetează ca pe-o minune. Înlăuntru meu caut răspuns: Curios mă mir ce se-ntâmplă; Ce cată neaua la tâmplă? Zig-zaguri și cute cum m-au ajuns? Ne
COPIL de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352963_a_354292]
-
totală, tâlharii fugiseră din orbitele mele, aruncându-se în decolteul doamnei ca niște lupi hămesiți. S-au agățat cu toate genele de rotunzimile marmoreene, mușcând lacom din ele. Cu toate eforturile mele disperate, n-am reușit să-i smulg din netezimea sânilor dumneaei. Apoi, pișicherii, s-au dat ca pe tobogan în valea adâncă dintre sâni.Ca niște obraznici ce sunt, au coborât pe sub rochie până...Chiar, până unde au coborât ochii mei? Că eu nu mai vedeam nimic. Bâjbâiam ca
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
neo-expresionism de secol XXI ce refuză verbiajul necontrolat și dăunător expresivității în care vocabularul este orientat spre exprimarea fundamentelor cosmice. Din vârtejuri de viziuni expresioniste se recompune Marele Univers a cărui oglindire deplină este posibilă doar în Universul Om: „Sfere, netezimi, spirale,/ sacre-mpărății astrale/ meteori, punți, galaxii/ cresc pe ramii inimii”. Simțurile eonizate ale Poetului, cu precădere vederea, „ochiul”, descoperă în elementele realului tainice structuri armonice ce consonează cu pulsațiile sângelui. Elanurile vitaliste sunt însă bine temperate de răceala gândului
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
aceste/ mari depărtări/ de culoarea amurgului/ sufletul tău exilat/ miroase-a stele!" (Sufletul exilat). Toate versurile sculptate în idei plasticizante sunt niște frumoase euritmii: S-a aprins altarul stâncii/ din deschiderea adâncii/ miresme de curcubeu/ aurit în ochiul meu/ sfere, netezimi, spirale,/ sacre-mpărății astrale,/ meteori, punți, galaxii,/ cresc prin ramii inimii." (Euritmii) Autorul se dovedește un maestru redutabil care reușește să ne orienteze gândirea spre subtil, spre un spiritualism imanent, în stat de eternitate și de altitudini pe cât de intangibile
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
aceste/ mari depărtări/ de culoarea amurgului/ sufletul tău exilat/ miroase-a stele!" (Sufletul exilat). Toate versurile sculptate în idei plasticizante sunt niște frumoase euritmii: S-a aprins altarul stâncii/ din deschiderea adâncii/ miresme de curcubeu/ aurit în ochiul meu/ sfere, netezimi, spirale,/ sacre-mpărății astrale,/ meteori, punți, galaxii,/ cresc prin ramii inimii." (Euritmii) Autorul se dovedește un maestru iredutabil care reușește să ne orienteze gândirea spre subtil, spre un spiritualism imanent, înstat de eternitate și de altitudini pe cât de intangibile pe
NUNTA CUVINTELOR , O CAPODOPERĂ CARE POATE SCHIMBA IMPRESIA BRITANICILOR DESPRE VALOAREA CULTURII ROMÂNEŞTI de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350721_a_352050]
-
face, iubito, mi-este foame și-mi este sete de a te mângâia ca și cum mâine aș pleca undeva departe și aș vrea să iau cu mine amintirea fiecărei părticele a corpului tău, să-mi amintesc cu plăcere de moliciunea și netezimea pielii tale, de toate gropițele și rotunjimile care îl alcătuiesc. - Așa, iubitule, atinge-mi, sânii dornici de mângâieri, atinge-mi coapsele și picioarele, nu uita fesele și apoi coboară între coapse să încingi și mai tare focul care mă arde
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XI PLĂCERE SI SPERANŢĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341217_a_342546]
-
de mireasă”. Alaiul nuntesc al cuvintelor dansează în ritmul vibrațiilor Universului prinzând în horă întregul paradox al gândurilor ce se pot forma din ele. După delicatețea sfiicioasă a sentimentelor ce-l înalță în ceruri poeticiste, autorul se întoarce la „Sfere, netezimi, spirale,/sacre-mpărății astrale/meteori, punți, galaxii/cresc pe ramii inimii” (Euritmii). Poet al nemărginii, dl. N.N.Negulescu a decantat într-un creuzet uranic vibrațiile cosmice, crestând cu margini filigranate de aripi de gânduri, ca într-un basm modern, cu
POET AL NEMĂRGINIRII ÎN VIZIUNEA DOAMNEI ELIZA ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342048_a_343377]
-
în zborul lor, foșnetul devenindu-le mângâierea vântului ce coboară pe scări înălțate printre ramuri, spre piscuri atingând nori și pierzându-se în brațele invizibile, desprinse din cer... Lumea se vede atât de diferit, privind-o de jos, simțindu-i netezimea pământului, iar mai apoi, tot mai de sus, de pe culmi ale propriei mărginiri, contopindu-se în umbra ei selenară, reflectarea-i în oglinda realității ei astfel devine tot mai clară, iar lucrurile cu adevărat importante încep a prinde contur prin
PLUTIND PRINTRE SIMŢIRI de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380067_a_381396]
-
aripile obosite ale sufletului poposesc, odihnindu-se, extrăgându-și esența propriei liniști, din tăcerea absolută... Valul de speranțe ce inundă marginile abrupte ale propriilor simțiri adeseori alină cu mângâierea stropilor săi, suavi, ca de ploaie de vară, și revigoranți îndelung, netezimea catifelată ce îmbracă inima, al cărei contur se întrezărește ușor în zări, în imaginile ce reflectă în apusuri de soare ritmurile sub care se zbat neîncetat, să se facă simțite, pulsurile lumii... În pași alerți, înaintând intuitiv prin anticamera întunecoasă
ÎN TĂCERE, PRIN ANTICAMERA TIMPULUI APROPIAT de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374329_a_375658]
-
toată această comuniune cu oamenii impulsul valului care dă îndindererii mării falduri și-i descoperă viața, freamătul, măreția dinamică, feeria...! Omul tăcut ce fuge de oameni se aseamănă cu țărmul încremenit veșnic, netrezit la aspirația și iubirea largului, ori cu netezimea câmpiei, ca o frunte sub care nu sunt gânduri! La țărm și în câmpie dormitează libertatea, pe când, pe valuri cutreieră nedomolitele vijelii ale vieții! Numai o inimă veselă e desăvârșită, iar inima actorului Cristian Simion e întocmai. Ea contempleză prietenia
CRISTIAN SIMION. PLĂCEREA INSTANTĂ DE A ÎNTÂLNI OAMENI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374394_a_375723]
-
se păreau mai luminoase că niciodată în acel început de seară. Rupse una din plopul înalt de lângă el, ce avea crenguțe mici înclinate în jos și îndrepta acea mică verdeața către soare privind prin ea. Observa viața ei strălucitoare acum, netezimea, forma, ‘vinișoarele”, dar mai ales lumină/viața ei: “oare ar mai fi la fel de strălucitoare dacă aș rupe-o din copacul viețuirii ei? Sau n-ar fi o ‘ruptură’, ci o întregire?! Își aduse aminte de un film indian, unde protagoniști
FRUNZA VIETII.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347415_a_348744]
-
și se așezase alături. „Dacă o pierd?” o străbătu nu pentru prima dată gândul acesta... Închise repede ochii și, dibuind cu piciorul, căuta atingerea, contactul cu Aiala prin mângâierea tălpii. Ca și altădată, buzele calde răspunseră cu sărutări gingașe pe netezimea piciorului ei. Rațiunea o răsplătea pe Becky: bagajul, bagajul genetic al Aialei își are originea în moștenirea părintească... și teama fusese împinsă jos de pe raftul atâtor îngrijorări la care deseori Becky privea. Talpă piciorului ei stăpânea genunchiul Aialei și sub
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
Palatului Copiilor și "Abacadabra". A fost o sărbătoare muzicală, vestită în felu-i profesionist de promovare a organizatoarei evenimentului cultural artistic Oana Georgescu și desăvârșită de prezentatorul Octavian Ursulescu ce, precum sclivisitorul frescelor cu registre de scene monumentale i-a dat netezimea narațiunii, iar ca zugrăvitorul a înveșmântat-o într-un colorism de ceremonial și solemnitate, drept tipic profesionist, artistic, elevat, cum se cade să fie arta prezentării spectacolului...! Au fost clipe ce aparțin nu de timpul în sine ci de timpul
OANA SÎRBU. „DE CRĂCIUN VOI FI ACASĂ”, CD MUZICAL LANSAT LA VREMEA PLECĂRII LUI MOŞ CRĂCIUN PE LA CASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376934_a_378263]
-
Tot astfel vor arăta o înrudire oarecare tonul fundamental din a lui Marinelli cu cel a lui Carlos din Clavigo. În amândouă trebuie să se arate copia unui raționament profan, de politură, în Marinelli această copie va căpăta coloritul unei netezimi fără de simțământ. Din accentul acesta cineva va trebui să simțească că el nu se poate înălța la vibrațiuni de-ale afectului. Accentele vor fi ca niște unde plane cari adesea mai nici trădau mișcarea lor, dar încă să se ridice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prilejuri de confesiune sau reflecție, uneori termeni de comparație sau material alegoric. La modul minor, în versuri vibrează simțăminte eterne, tristeți autumnale, doruri de ducă, nehotărâri, emoții în doi, nu totdeauna de o foarte personală expresie, ba uneori de o netezime, de o lipsă de accent dezamăgitoare, alteori însă de o prospețime și o candoare cât se poate de autentice. Oglinda e o „apă fără milă, apă fără fund, / turburul mă mustră, zâmbetul mă cheamă; / apă care sapi infinit rotund / și
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
al Uniunii Scriitorilor din România. Cum a observat critica, poezia lui O. din volumele Ora de prânz a vulcanului Etna (1997) și Roma fără mine (1998) „ia ființă în rana deschisă a cuvântului, versul său sincopat nu prea ascultă de netezimea formei, ci dă glas pătimirii”. Este trăirea destinului vitreg al plaiului natal nedreptățit de istorie („Suntem colindători fără de stea / și gura mi-e închisă cu zăvorul / și mama ne e mama altuia / c-a noastră ne-a lăsat cu dorul
OPAIŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288541_a_289870]
-
ori mai înalte, e îmbrăcat cu păduri de brazi până în vârf. La noi clima de stepă dă înălțimilor dobrogene o înfățișare de adevărată ruină. Din vârful Pricopanului, cine străbate șesul Buzăului are înaintea ochilor, întocmai ca și pe Bărăgan, o netezime aproape ca a mării. Doar unde și unde, dacă zărești câte un pâlc de pădure, ce se ridică deasupra câmpiei, ca o insulă abia răsărită la orizont. Cu atât mai mare e mirarea când, aproape de Brăila, vezi ivindu-se în
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
nutriile sunt foarte proaste. — Son muy tontos. — Arrivederci, spusese Sammler. — Adios. Shalom. Mașina Închiriată de domnul Sammler Îl dusese la Capernaum, unde Iisus predicase În sinagogă. De departe, văzuse Muntele Fericirilor. Doi ochi ar fi fost inadecvați pentru greutatea și netezimea culorii, despărțită cu dificultate de bărci de pescuit - apa albastră, neobișnuit de densă, grea, părea scufundată sub Înălțimile siriene goale. Inima lui Sammler era foarte sfâșiată de sentimente pe când stătea sub bananierii scunzi, curgând de frunze. „Și oare-n vremuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
său, iar alții dormeau, luându-i-o de sub picioare. Era totuși recunoscător pentru senzația aspră și nisipoasă pe care i-o dădeau cărămizile de sub el, suprafețele inegale și zigzagul cu creste subțiri pe care îl alcătuiau liniile. Era recunoscător pentru netezimea răcoroasă, ocazională, a unei frunze căzute. Le aduna una câte una și le ducea la buze ca să imite cri-cri-ul monoton al greierilor, le rula pe obraji, între degetele calde și lipicioase, până se încălzeau și se umezeau prea tare. Gustă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
bani cu lopata. E vorba de o supraapreciere. Să faci bani cu grămada e o bagatelă. Ia fii tu puțin atent. Am coborât scările și am ieșit pe stradă. Deasupra, totul strălucea cu limpezime de ocean: norii fuseseră presărați pe netezimea cerului albastru de o mână cu adevărat ageră și sigură. Ce talent. Îmi place atât de mult cerul și adesea m-am întrebat unde aș fi fără el. Știu: aș fi în Anglia, acolo unde nu avem așa ceva. Prin nu știu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
o știu pe Elisa? Păi, Îmi place să cred că eu sunt responsabil pentru pielea aia perfectă, strălucitoare! Îi luă capul Între degetele lui manichiurate și-l aruncă spre mine, de parcă ar fi fost un obiect. Ia uită-te. Vezi netezimea asta? Vezi lipsa totală de pete sau decolorări? Asta se numește realizare! Vorbea cu un accent spaniol ușor și multe Înflorituri. —Mmm, chiar că arată excelent. Poate o să mă ajuți și pe mine la un moment dat, am spus, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
nouă în noimele inseparabile ale trupului sufletesc și ale celui de carne. Se întrebase: ce fac? și răspunsese: mi-e înăsprit trupul de arsura întîmplărilor sufletești de aci, care usucă locul, și caut să-mi răcoresc prin mâini sufletul, pe netezimea milostivă a obiectelor din jur. Mini credea cu convingere că imensa fermentație a existenței își risipește în jurul ei substanța, o amestecă cu inerția relativă a lucrurilor ambiante. Conacul pacinic, cu dimensiuni și proporții aparent imobile petrecea azi în trupul său
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]