152 matches
-
românești din Bucovina în ultimele două decenii: nesolvirea abonamentului.” Timpul dădea vina pe lipsa de sprijin material, în realitate însă era rezultatul a ceea ce Timpul spusese altădată, în gura mare: „Rezultatul fiinal al actualei tactici politice a Românilor bucovineni: înăuntru neuniți, în afară în dușmănie cu toți factorii politici din țară”... În general Timpul nu a avut răsunetul dorit. A rezista până la 4 ianuarie 1901. Nici na fost un ziar literar, era puțin îngrijit și găzduia mai mult reproduceri din alți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în campanie electorală, am adus în discuție soarta lui Ilie Ilașcu, dumnealui ne-a promis, citez: “Acest lucru este pe lista de urgențe a agendei mele”, promisiune neonorată încă. Cu toții ne mândrim cu numele lui Ilie Ilașcu. Atâtea forțe sunt neunite! Eu nu vreau să vă dau sfaturi, dar vă asigur că reunind forțele dumneavoastră aici, se câștigă. Suportul nostru este departe. Venind în Țară, mi-am amintit tinerețile mele, de acei care neau maltratat la manifestările noastre din Piața Unirii
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
din anul 1791 a învățătorului din Făgăraș Andrei Șovăiloviciu referitor la această nelegiuită acțiune a generalului Bukow, om de încredere al împărătesei Maria Tereza: «...în anul 1761, venind acesta(Bukow) cu mulțime de oaste și foarte cumplită fiară sălbatecă asupra neuniților, s-au arătat de cei ce au făcut milităria și au participat la arderea mânăstirilor, că aceasta s-au făcut pe la toate satele de pe sub margini, care erau prin păduri, în ele aflându-se mulți călugări care se odihneau și bolnavi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a marelui interes pentru ce se petrecea în România, pentru proiectele ce erau promovate și, în acest context, pentru locul acordat milioanelor de români din afara granițelor. Menționam în paginile anterioare că emigrația română se deosebește de alte emigrații, fiind eterogenă, neunită, fără structuri solid consolidate, fără programe unitare de acțiune. Aveam să întâlnim o excepție la Cleveland, românii având la dispoziție un club cu restaurant, un muzeu și o biserică, trei "piloni" care reușeau să reunească destul de des pe membrii comunității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
aceasta? Pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, după și în preajma anexării de către Rusia a acestei provincii. Ironia destinului! Ceea ce a constituit un rău pentru români și pentru viitoarea Românie (pe atunci Principatele erau încă neunite și dependente de Poartă) a constituit un bine pentru această populație bejenară care s-a pus sub protecția singurei puteri din zonă capabilă s-o apere de turci... Ocupată și nedreaptă în raport cu noi, Rusia expansionistă (care, de la înălțimea staturii ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cu grâu încărcat. Și nimic nu folosea. Și la el toți se înhamă: Nu știu cine-i vinovat, Trag, întind, dar iau de samă Însă, pe cât am aflat, Că sacul stă neclintit, Sacul în iaz nu s-a tras, Căci se trăgea neunit. Ci tot pe loc a rămas. Capitolul IX VASILE ALECSANDRI V. Alecsandri (1821-1890) era moldovean prin tată și mai curîndmuntean prin mamă; dar prin amândoi părinții avea mult sânge grecesc, din al grecilor de aici, bineînțeles. Nuanța sa temperamentală se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
elaborează o metodă de analiză logică a limbajului. Cu pozițiile acestei filosofii suntem încă cu un picior în vechea tematizare și limba nu-și are încă momentul ei de adevărată și absolută autonomie. Rămân celelalte două orientări, semiologia și hermeneutica-deocamdată, neunite de vreo sinteză filosofică - să jaloneze câmpul problematic al raționalității semnificante, tot așa cum făceau eleatismul sau heracliteismul -pe care le sintetizează filosofia Iui Platon - cu tematizarea a "ceea ce este", sau raționalismul și empirismul - pe care le-a sintetizat criticismul lui
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
prinderea peștilor din gropile adânci de pe fundul apelor. Este formată din două bucăți de lemn de 2,30 m, prinse împreună la un capăt, lemnele putându-se mișca liber, iar cuiul de unire servind ca ax. Distanța maximă dintre capetele neunite ale lemnelor este de 3,20 m. Între lemne, în apropierea capătului de unire, există un altul, care nu lasă lemnele să se închidă. De lemne se leagă o frânghie, pe care se însforează o plasă cu ochiurile de 40
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008(*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202244_a_203573]
-
prinderea peștilor din gropile adânci de pe fundul apelor. Este formată din două bucăți de lemn de 2,30 m, prinse împreună la un capăt, lemnele putându-se mișca liber, iar cuiul de unire servind ca ax. Distanța maximă dintre capetele neunite ale lemnelor este de 3,20 m. Între lemne, în apropierea capătului de unire, există un altul, care nu lasă lemnele să se închidă. De lemne se leagă o frânghie, pe care se însforează o plasă cu ochiurile de 40
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008 (*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239672_a_241001]
-
prinderea peștilor din gropile adânci de pe fundul apelor. Este formată din două bucăți de lemn de 2,30 m, prinse împreună la un capăt, lemnele putându-se mișca liber, iar cuiul de unire servind ca ax. Distanța maximă dintre capetele neunite ale lemnelor este de 3,20 m. Între lemne, în apropierea capătului de unire, există un altul, care nu lasă lemnele să se închidă. De lemne se leagă o frânghie, pe care se însforează o plasă cu ochiurile de 40
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008(*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274697_a_276026]
-
prinderea peștilor din gropile adânci de pe fundul apelor. Este formată din două bucăți de lemn de 2,30 m, prinse împreună la un capăt, lemnele putându-se mișca liber, iar cuiul de unire servind ca ax. Distanța maximă dintre capetele neunite ale lemnelor este de 3,20 m. Între lemne, în apropierea capătului de unire, există un altul, care nu lasă lemnele să se închidă. De lemne se leagă o frânghie, pe care se însforează o plasă cu ochiurile de 40
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008(*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274696_a_276025]
-
prinderea peștilor din gropile adânci de pe fundul apelor. Este formată din două bucăți de lemn de 2,30 m, prinse împreună la un capăt, lemnele putându-se mișca liber, iar cuiul de unire servind ca ax. Distanța maximă dintre capetele neunite ale lemnelor este de 3,20 m. Între lemne, în apropierea capătului de unire, există un altul, care nu lasă lemnele să se închidă. De lemne se leagă o frânghie, pe care se însforează o plasă cu ochiurile de 40
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008(*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274698_a_276027]
-
aici a fost făcută prima oară de un profesor din Innsbruck (Leobisch) în anul 1882, iar în 1893 de Than Károly. S-a numit "Mănăstirea lui Damian Lupu". În documentul "Specificatio 1" se spune că în ea locuia un călugăr neunit, cu numele Luca Mereuț. Mănăstirea dispunea de un arător de 60 găleți și de un fânaț de 18 care de fân. Câteva cartiere centrale: Zencani, Cerbului, Sportivilor, Gării, Mihail Kogălniceanu, Cornișa, Aluniș, Vale, Călimănel, Măgheruș, Luncani, Secu.
Toplița () [Corola-website/Science/297025_a_298354]
-
o pădure, având locuitori valahi, care se oupă cu negoțul de lemne. Comuna a fost cumpărată de Kyryak cu 70.000 florini, în anul 1781. Tályi: Moșnița,în comitatul Timiș. Fényes Elek: Moșnița, comună valahă cu 36 catolici, 1148 gr.neuniți, care 336/8 sesiuni iobagiale. În hotarul comunei se cultivă tutun. s-a mutat în locul de azi. La o depărtare de 1 km de Satul Bătrân, unde întâlnește pe Moș Bașani cu familia sa .De la acest Moș Bașani, se numește
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
Transilvania, România. Traducerea :"Zeilor Manes,Cen(sau Cel?) Aug( )P.Anto (?) Bar (5) adus,libert al împăratului, tatălui care a binemeritat a pus monumentul." Cât privește numărul enoriașilor, îl putem afla dintr-o statistică din 1766(Conscripția Eparhii Legii Grecești Neunite în Ardeal la anul 1766-K.Hitchins și I.Beju,Statistică românilor ortodocși din Transilvania din anul 1776, în "Mitropolia Ardealului an XXII,nr.7-9,1977,pag.505-551 )unde găsim numărul creștinilor ortodocși, în Protopopiatul Bălgradului,pentru fiecare localitate.Astfel,localitatea
Feneș, Alba () [Corola-website/Science/300241_a_301570]
-
a construit cu circa 12 ani în urmă,respectiv în anul 1754, numărul enoriașilor se apropia sau chiar depășea cifră de 350 suflete.Deci era normal că vechea bisericuța din lemn să devină neîncăpătoare. De asemenea, în "Conscripția pentru preoții neuniți din Magna Pricipatu Transylvania existentium pro anno 1767" după K.Hitchins și I.Beju,op.cit.,1767, întâlnim numele preotului neunit din Feneș,Petru Balsa(Bălșan?),ca fiind născut în Feneș(locus ubi natus est),precum și locul unde de fapt lucrează
Feneș, Alba () [Corola-website/Science/300241_a_301570]
-
de 350 suflete.Deci era normal că vechea bisericuța din lemn să devină neîncăpătoare. De asemenea, în "Conscripția pentru preoții neuniți din Magna Pricipatu Transylvania existentium pro anno 1767" după K.Hitchins și I.Beju,op.cit.,1767, întâlnim numele preotului neunit din Feneș,Petru Balsa(Bălșan?),ca fiind născut în Feneș(locus ubi natus est),precum și locul unde de fapt lucrează(locus ubi pro fungente parocho confirmatus est). Aceeași situație o întâlnim și pentru al doilea preot neunit din Feneș,Petrus
Feneș, Alba () [Corola-website/Science/300241_a_301570]
-
întâlnim numele preotului neunit din Feneș,Petru Balsa(Bălșan?),ca fiind născut în Feneș(locus ubi natus est),precum și locul unde de fapt lucrează(locus ubi pro fungente parocho confirmatus est). Aceeași situație o întâlnim și pentru al doilea preot neunit din Feneș,Petrus Fenechiu(Fenesiu),la fel născut în Feneș și funcționând tot în această localitate(N.Josan și colaboratorii,op.cit.,pag.104).Considerăm și credem cu certitudine,ca de numele acestor doi preoți poate fi legată construcția bisericii-monument din
Feneș, Alba () [Corola-website/Science/300241_a_301570]
-
săi. Cele două biserici românești din Moșna au fost construite concomitent, una lângă alta, în anul 1841. Acest fapt l-a determinat pe protopopul Ștefan Moldovan de la Mediaș să scrie: „Înse la an[ul] 1841 - de o dată și uniții și neuniții s-au apucat și și-au redicat biserici noue de pie[a]tră una lângă alta, și mulți din iei cu mintea liniștită și mai senato[a]să le-au zis - că o parte din doue în loc de biserică se edifice
Moșna, Sibiu () [Corola-website/Science/301721_a_303050]
-
Furcșoara. Oamenii locului și din satele învecinate pronunță "Bărășci", iar populației i se spune "bărășceni" În anul 1733 la prima conscripție erau 25 familii unite. În anii 1750 și 1760-1762 a fost construită biserica ce aparținea celor 30 de familii neunite, păstorite de un preot neunit (și unde se pare că veneau și cei din Luncșoara și Dumești deorece ei nu aveau biserici nici în anul 1773). -Vezi harta Iosefină. În anii 1769-1773 satul includea 26 case, 1 biserică, 1 moară
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
satele învecinate pronunță "Bărășci", iar populației i se spune "bărășceni" În anul 1733 la prima conscripție erau 25 familii unite. În anii 1750 și 1760-1762 a fost construită biserica ce aparținea celor 30 de familii neunite, păstorite de un preot neunit (și unde se pare că veneau și cei din Luncșoara și Dumești deorece ei nu aveau biserici nici în anul 1773). -Vezi harta Iosefină. În anii 1769-1773 satul includea 26 case, 1 biserică, 1 moară, suprafața satului era de cca.
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Beznea au stăpânit diecie cu mine preot Nicolae Lascovici întru care foarte cu vrednicie au fost la toate slujbele, sîrguitor împlinitor-Dat-am în Bălnaca 2 zile februarie 1839 Nicolae Lascovici paroh în Bălnaca și administrator paroh în Bratca de lege greacă neunită” (ortodoxă). 3.)Cazanie - tipărită în vremea lui Alexandru Scarlat Ghica voievod. -„ Scris-am eu popa Mihai parohul Bălnăcii când au fost foarte mare sușigu un căbel de tentiu cu 8 zloți, de grâu cu 12 și cu 14 zloți. 1806
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
de tentiu cu 8 zloți, de grâu cu 12 și cu 14 zloți. 1806”. 4.) Triodion - tipărită la Blaj, în anul 1771 -„ Această carte ce se cheamă Triod este a satului Bălnaca și au luat pă sama Sfintei biserici celei neunite (ortodoxe) și cine s-ar ispiti să ie de la biserica din Bălnaca să fie afurisit de 318 de sfinți părinți ce au fost la sobor în Niceeia . Dat în Bălnaca 9-le februarie 1825. Lascovici Nicolae lăcuitor în satul Bălnaca
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
prin "Festivalul folcloric interjudețean "Cântec și joc de pe câmpie" ce se desfășoară în fiecare an în luna iunie." În anul 1765 la mănăstirea greco-catolică de aici se afla un călugăr, Lazăr și dascălul Banu. Pădurea mănăstirii a fost pustiită de neuniți (care nu erau greco-catolici, deci uniți cu Roma). În 1774 mănăstirea nu mai avea nici un călugăr. Averea mănăstirii la acea dată era: arător de 9 găleți, un fânaț de 16 care de fân, o pădure și 20 de stupi. "Monumentul
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
cu denumirea ortografiată: "Mendra") au fost recenzate 38 de familii, cu alte cuvinte, la "Mândra" trăiau vreo 190 de persoane. Din registrul aceleiași conscripțiuni mai aflăm că au fost recenzați doi preoți având prenumele "Rád" ("Radu"). Cei doi preoți erau neuniți (ortodocși). În localitate funcționa o biserică ortodoxă, iar de pe fâneața parohiei se strângea, anual, un car de fân.Denumirea satului "Mendra", precum și prenumele celor doi preoți ortodocși, "Rád", erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii
Mândra, Brașov () [Corola-website/Science/300952_a_302281]