124 matches
-
sau moderatoare/mediatoare. Procesul stresului ocupațional este dinamic-recursiv pentru că evaluarea și coping-ul sunt mecanisme active care au funcția de a adapta permanent stresorii din mediu la realitatea proprie sau invers, de a determina reconfigurări și restructurări la nivel cognitiv, afectiv/neurobiologic și/sau comportamental care să minimizeze efectele negative ale S.O. (pe de o parte, sursele influențează efectele, care devin surse, la rândul lor, iar procesul poate deveni ciclic, cronicizând efectele astfel cumulate ale stresului). 3. Resurse ale sănătății prin
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
transcendent). El este posibil, grație modului de funcționare al creierului uman și a organelor de simț, care formează în ansamblu cel mai complicat ordinator existent în sistemul nostru solar. La baza cunoașterii științifice a lumii, se află așadar performanțele computerului neurobiologic de care dispune specia umană. Imaginea noastră despre lume este rezultatul performantelor realizate în decursul veacurilor de creierele celor ce, într-un fel sau altul, au explorat tainele Universului și și-au transmis unul altuia rezultatele la care au ajuns
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
afecțiune se manifestă predilect prin hiperactivitate (agitație evidentă), comportamente impulsive, “distractibilitate” (deficiență de atenție și concentrare), fiind evidente În cazurile copiilor “neastâmpărați” care dezvoltă În timp probleme de adaptare la cultura și regulile școlii. ADHD este o afecțiune de tip neurobiologică prin care este afectată capacitatea individului de a opera În limite medii În: inhibarea comportamentului agresiv (autocontrolul impulsivității); controlul nivelului activității (comportament hiperactiv); concentrarea asupra sarcinilor de lucru (lipsa atenției). Elevii cu potențial ADHD prezintă - conform cadrelor didactice - următoarele manifestări
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela RAUS, Corina-Roxana BÂRLĂDEANU,Maricica MANOLE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2168]
-
real, o predominare a vieții interioare 193". Dar Henri Piéron nu se oprește aici. În continuare, el definește noțiunea de "autist" astfel: "Individ care adoptă o atitudine de autism. ( schizotim 194". Autismul este o tulburare severă de dezvoltare, de natură neurobiologică. Ea apare fie la naștere, fie la vârsta de 2-3 ani, dar poate fi diagnosticată în unele cazuri chiar la 18 luni sau mai devreme. "Autismul tipic face parte din tulburările spectrului autismului (TSA) sau tulburările pervazive de dezvoltare (PDD
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
două ori mai expuși riscului unui divorț, înainte ca micuții să împlinească opt ani. În colectivitatea domestică, la fel ca și în cea școlară, copiii cu ADHD pot provoca probleme serioase, devenind "spaima" rudelor, a dascălilor, a vecinilor. În calitate de afecțiune neurobiologică, sindromul ADHD afectează nu numai copii, dar și adulți. Mai mult, s-a constatat că doar aproximativ 35% dintre copiii cu ADHD nu duc afecțiunea mai departe; astăzi se vorbește tot mai mult și despre cazurile adolescenților și adulților cu
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
stimulare care îi ajută pe copiii cu ADHD să-și mențină concentrarea și să-și controleze sentimentul interior de agitație prin intermediul unui mecanism similar celui care acționează în cazul medicației 212. A devenit din ce în ce mai clar că ADHD este o tulburare neurobiologică, [un sindrom] care necesită diagnostic și tratament medical 213". Acest fapt, numeroasele "percepții greșite" sunt tot mai mult subliniate 214 în diverse surse: Tabelul nr. 3 Percepții greșite Date demonstrate științific La toți copiii cu ADHD, până la urmă această afecțiune
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
declinații, agregări: gândirea unui om implică trupul lui, carnea lui, sufletul lui, ansamblul exprimând în cuvinte diferite una și aceeași realitate atomică și materială. Gândirea epicuriană vine așadar din trupul lui Epicur. Astăzi, ideea pare banală, mai ales după demonstrarea neurobiologică certificată a omului neuronal sau după cea freudiană a omului libidinal, dar, cu patru secole înaintea erei noastre, ea făcea o adevărată spărtură în cerul filosofic, asemenea unui fulger uriaș și de lungă durată. Carnea gândește, trupul reflectează, materia elaborează
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în care factorii legați de timp pot influența procesul de stabilire al obiectivelor și performanța în muncă. Seo, Barrett și Bartunek se centrează pe modul în care sentimentele și afectivitatea influențează direcția, intensitatea și persistența comportamentelor, valorificând teoriile psihologice și neurobiologice. Cel de-al patrulea articol (Kanfer și Ackerman) prezintă implicațiile îmbătrânirii asupra motivației la locul de muncă, pornind de la teoriile dezvoltării adulților. Articolul lui Ellemers, Gilder și Haslam examinează modul în care procesele individuale și de grup interacționează pentru a
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
exemplu, pedofilia constituie o alterare a reprezentării despre copii (ca victime a maltratării), autismul și schizofrenia o alterare a reprezentărilor despre sine și cu ceilalți. Reprezentarea relevă atât norme relaționale cât și patologice de comportament, În ele aflându-se baza neurobiologică a comportamentului. Reprezentările sunt deci categorii de scheme, constructe, prototipuri apriorice de răspuns comportamental, care capătă precizie În raport de cantitatea de informații primite, permițând adaptarea suplă la condiții de mediu pentru care organismul nu are soluții Înnăscute. Reprezentările se
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
mereu problema dacă biologicul cauzează psihologicul sau, invers, dacă factorii psihologici cauzează modificări biologice. În figura 2.2, P1 se poate referi, spre exemplu, la schemele cognitive disfuncționale. Desigur ele nu există în aer, corespunzându-le, probabil, o anumită realitate neurobiologică (B1); ipotetic, ea s-ar putea referi la un deficit de serotonină. Schema cognitivă disfuncțională este cauză pentru o trăire depresivă (P2). Acestei trăiri îi corespunde, desigur, o realitate neurobiologică (B2) - ipotetic: o amplitudine scăzută a potențialului postsinaptic excitator. Așadar
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
nu există în aer, corespunzându-le, probabil, o anumită realitate neurobiologică (B1); ipotetic, ea s-ar putea referi la un deficit de serotonină. Schema cognitivă disfuncțională este cauză pentru o trăire depresivă (P2). Acestei trăiri îi corespunde, desigur, o realitate neurobiologică (B2) - ipotetic: o amplitudine scăzută a potențialului postsinaptic excitator. Așadar, teoria psihologică și cea biologică a depresiei nu sunt în opoziție sau alternative. Ele sunt descrieri diferite ale aceluiași fenomen; în acest context, discursul „cauzal” trebuie menținut în cadrul aceluiași limbaj
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
anterioară, afirmației „Deficitul de serotonină determină o amplitudine redusă a potențialului postsinaptic excitator”. Deficitul de serotonină nu ne face să avem scheme cognitive disfuncționale, ci reprezintă descrierea biologică a schemelor cognitive disfuncționale! Similar, factorii psihologici nu cauzează modificări ale indicatorilor neurobiologici, ci corespund (descriu) unor astfel de modificări! Într-adevăr, studiile existente (pentru o sinteză, vezi David, 2003) arată că intervenția psihoterapeutică nu modifică doar factorii psihologici, ci schimbarea lor este asociată cu modificări neurobiologice (de exemplu, în metabolismul serotoninei); așadar
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
psihologici nu cauzează modificări ale indicatorilor neurobiologici, ci corespund (descriu) unor astfel de modificări! Într-adevăr, studiile existente (pentru o sinteză, vezi David, 2003) arată că intervenția psihoterapeutică nu modifică doar factorii psihologici, ci schimbarea lor este asociată cu modificări neurobiologice (de exemplu, în metabolismul serotoninei); așadar, orice psihoterapie este farmacoterapie. La fel, intervenția medicamentoasă afectează nu doar componenta biologică, ci și factorii psihologici. Așadar, dacă asupra unui fenomen avem atât o teorie psihologică, cât și una biomedicală, care este teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ale soarelui și pământului), și noi utilizăm expresii care se referă la modul în care nivelul cognitiv influențează nivelul biologic sau invers; este în regulă atât timp cât înțelegem că nivelul psihologic nu afectează direct nivelul biologic, ci numai prin concomitențele sale neurobiologice, și invers, că nivelul biologic nu afectează direct nivelul psihologic, ci numai prin concomitențele sale psihologice. Cu referire la demersul nostru specific, termenul de structuri cognitive și cel de structuri/circuite cerebrale sunt descrieri în limbaj diferit, (psihologic versus biologic
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
tresărire, abuz de alcool sau alte substanțe); • spiritual (furie împotriva lui Dumnezeu, pierdere de semnificație și sens, disperare persistentă); • interpersonal (interes scăzut în intimitate și sex, izolare față de prieteni, lipsă de încredere); •fizic (reacții somatice, sistem imunitar afectat, dureri). Modelul neurobiologic Din punct de vedere neurobiologic, asistând la trauma trăită de clienții sau pacienții lor, specialiștii în cauză se confruntă cu varietatea de posibilități de amenințare și vătămare pe care oamenii o pot întâlni. Când ascultă despre răul ce a survenit
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
alte substanțe); • spiritual (furie împotriva lui Dumnezeu, pierdere de semnificație și sens, disperare persistentă); • interpersonal (interes scăzut în intimitate și sex, izolare față de prieteni, lipsă de încredere); •fizic (reacții somatice, sistem imunitar afectat, dureri). Modelul neurobiologic Din punct de vedere neurobiologic, asistând la trauma trăită de clienții sau pacienții lor, specialiștii în cauză se confruntă cu varietatea de posibilități de amenințare și vătămare pe care oamenii o pot întâlni. Când ascultă despre răul ce a survenit altora, este un proces natural
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
1989) explică, de asemenea, că trauma pune sub semnul întrebării și credința că lumea ar fi bună și plină de sens. În plus, victimele evenimentelor traumatice se pot îndoi de propria valoare umană sau de valoarea celorlalți (Epstein, 1989). Modelul neurobiologic Expunerea la evenimente traumatice produce, de asemenea, un răspuns psihologic provocat de funcția de detectare a amenințării a sistemului nervos. Când creierul identifică o amenințare, prin informațiile senzoriale ce sunt preluate, "toate ariile creierului și ale corpului sunt cooptate pentru
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
identifică o amenințare, prin informațiile senzoriale ce sunt preluate, "toate ariile creierului și ale corpului sunt cooptate pentru împlinirea optimală a sarcinilor de supraviețuire" (Perry, 1999). În slujba supraviețuirii, sistemul limbic se activează, declanșând eliminarea hormonilor de stres. Acest răspuns neurobiologic poate apărea în câteva miimi de secundă, înainte ca informația să fie procesată complet de cortexul frontal. În câteva minute de expunere la amenințarea percepută, sistemul nervos poate fi mobilizat, declanșând răspunsuri psihologice imediate cum ar fi constricția vaselor de
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
în cazul celor care le-au trăit în trecut într-un context traumatic personal. Ei cunosc stările provcate de traumă și în contact cu o nouă victimă, impactul empatic este mai puternic. O alta explicație poate fi conturată prin abordarea neurobiologica asupra STS. Din punct de vedere neurobiologic, asistând la trauma trăită de clienții sau pacienții lor, specialiștii în cauză se confruntă cu varietatea de posibilități de amenințare și vătămare pe care oamenii o pot întâlni. Sistemul limbic al specialistului poate
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
în trecut într-un context traumatic personal. Ei cunosc stările provcate de traumă și în contact cu o nouă victimă, impactul empatic este mai puternic. O alta explicație poate fi conturată prin abordarea neurobiologica asupra STS. Din punct de vedere neurobiologic, asistând la trauma trăită de clienții sau pacienții lor, specialiștii în cauză se confruntă cu varietatea de posibilități de amenințare și vătămare pe care oamenii o pot întâlni. Sistemul limbic al specialistului poate fi activat prin simpla interacțiune cu pacientul
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
32, 66, 142 L locul controlului / 83, 90-92, 165 M medici / 21, 57, 85, 87, 95-96, 131, 137-143, 147-148, 152-153, 155-161, 165-168, 173-175, 177, 180, 182-284, 187 modele teoretice / 31, 49, 61, 66-67 motivație / 74, 130, 150, 171-172, 176-180 N neurobiologic / 32, 50, 158 O optimism comparativ / 97-99 dispozițional / 97 strategic / 98 P pacient / 17, 21, 23, 32-34, 45-46, 52-53, 56-57, 76, 78-79, 81-82, 84, 93-96, 109, 113-114, 117-118, 120, 123-124, 127, 129-139, 141-143, 147-151, 153-156, 158, 161-162, 164, 167-168, 172-178
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
sunt spectaculoase. De asemenea În cazul ulcerelor cutanate diabetice, varicoase sau de decubit, lumina polarizată are efecte benefice prin calitatea sa de a declanșa și stimula regenerarea țesutului subcutanat și cutanat, vindecarea fiind mult mai rapidă și mai estetică. Efectele neurobiologice ale luminii includ și stimularea secreției de Serotonina și Dopamină, cunoscuți hormoni antidepresivi. Aceste efecte sunt baza fiziologică pentru tratamentul depresiilor din țările nordice cu lumină intensă. Tratamentul cu lumină polarizată nu are efecte secundare sau contraindicații, el putând fi
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adina TEODORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93111]
-
teama globală care-i nega Magdei tot ce-a lăsat în urmă”), orgoliul femeii rănite, apartamentul (Magdei) - un „templu al singurătății”, spitalul - un loc al recuperării și al redării armoniei sinelui etc. Scriitorul ne dezvăluie un exemplu concret de natură neurobiologică, prin oglindirea unui tip de iubire pasională, ce poate fi studiat ca un caz clinic (sentimente erotice care mocnesc ardent, ucigând demnitatea unei femei frumoase și inteligente, transformându-o, ascensional, într-un sclav al propriilor impulsuri, ilogice). în egală măsură
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
dată degajării factorilor organici când nu există tratament pentru autism. Abordările psihiatrice sunt adesea în opoziție cu cele educative. Părinții critică lipsa de susținere a psihiatrilor, susținere promovată printr-o abordare educativă. Autismul este adesea redus la factori de ordin neurobiologic. Astfel funcționarea psihologică este restrânsă la o sumă de deficiențe: limbaj, comunicare. Acestea nu încetinesc progresele de înțelegere a autismului ci lasă loc pentru crearea de noi confuzii. Autismul este văzut ca o boală cu etiologii multiple. Este din nefericire
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
rata de incidență. Persoanele care după “Criteriile generale medico psihosociale de identificare și încadrare a copiilor (0-18 ani) cu deficiențe și handicap (dizabilități)” sunt diagnosticate cu autism (tulburări pervazive de dezvoltare, însă la capitolul „Tulburări psihice” și nu la neurologice/neurobiologice), la maturitate sunt încadrați tot la „Afecțiuni psihice”, de data aceasta la „psihoze”, iar autismul, după cum bine se știe, nu este o boală psihică! (autismromania.ro). Cert este faptul că și în țara noastră numărul copiilor cu autism este în
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]