85 matches
-
ce facem, ce gândim sau ce simțim într-un moment sau altul? Ce-i face pe cei 40 de inși ce au scris articolul cu care am deschis acest capitol să intre pe Facebook zi de zi? O explicație neuroștiințifică Neurobiologia ne învață că explicația pentru atracția pe care o exercită Facebook asupra a milioane de oameni, ca și pentru faptul că un copil de patru ani se hotărăște să-și scoată roțile ajutătoare de la bicicletă, poate fi strict biologică. Simplu
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
sau aprobarea pentru un articol, semnifică o emoție sau o stare pe care utilizatorul o încearcă în legătură cu ceea ce află din ce a publicat cineva pe Facebook. Emoția, descrisă în dicționare drept o reacție afectivă, e definită mult mai sec în neurobiologie: un răspuns neuronal sau endocrin la un stimul, a cărui funcție este să regleze intern organismul astfel încât acesta să fie în acord cu mediul extern. Între două persoane se stabilesc „conexiuni emoționale“ într-un mod funcțional - cu alte cuvinte, un
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
generalizată decît cu cea nongeneralizată (Wittchen et al., 1999). Rămîne neclar dacă IC este un factor de vulnerabilitate generală în raport cu dezvoltarea fobiei sociale și agorafobiei, dar nu și a fobiilor specifice, sau dacă există o relație particulară cu anxietatea socială. Neurobiologia fobiei sociale rămîne prost înțeleasă. Corelațiile biologice ale dominației sociale, afilierii și atașamentului social au fost identificate la animale (de exemplu, Stein, 1998) care au potențial pentru dezvoltarea și studiul modelelor umane. Există dovezi preliminare atît pentru disfuncțiile serotonergice, în afara
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași Îi mulțumesc pentru răbdarea și atenția acordată În discuțiile pe marginea mecanismului fiziopatologic al fibromialgiei. Climatul creat și Înalta ținută științifică a discursurilor sale, la care s-au adăugat cele 2 prețioase cărți de neurobiologie a durerii, au reprezentat un adevărat impuls În „deschiderea porții” pentru ideile care au guvernat cercetarea mea. Împărtășirea experiențelor sale personale și oferirea unui spațiu și pentru experiențele noastre, au avut Întotdeauna un efect stimulant În depășirea momentelor de incertitudine
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
propriile cercetări și să emitem propriile raționamente. Dată fiind complexitatea datelor clinice, Înregistrate la pacienții cu FM, și faptul că durerea era primul sindrom raportat, un prim domeniu studiat a fost cel al DURERII: clasificare, etiopatogenia diferitelor tipuri de durere, neurobiologia și neurofiziologia durerii, durerea cronică și durerea de tip inflamator. Mulți au Încercat să definească durerea. Unele Încercări au utilizat formule evazive, altele, negative. Se pare, În final, că durerea este un fenomen care face parte din acele experiențe personale
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
crimei: criminologia 1.6. Violența la nivel de societate: trecut și prezent în România 1.7. Violența în familie 1.8. Violența în comunitate și riscul expunerii copiilor 1.9. Efectul violenței în dezvoltarea umană: copiii și violența 1.10. Neurobiologia emoțiilor 1.11. Politici și preocupări sociale cu privire la violență 1.1. înțelesuri diferite ale violenței Violența are multiple manifestări și înțelesuri și este omniprezentă în viața individului, precum și în aceea a grupurilor sociale, începând cu persoana, familia și sfârșind cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
său și în raport cu durerea fizică ce o resimte. A nu-l „confirma”pe pacient în acuzele lui sau chiar a-l ignora va avea drept consecință sporirea durerii prin sentimentul de devalorizare resimțit ca urmare a respingerii. Descoperiri recente în neurobiologie pledează în favoarea luării în considerare a acuzelor de durere ale pacienților, chiar dacă acestea nu par a fi concordante cu gravitatea leziunii organice. Jaak Panksepp (2003, p. 237) arată că „unele arii ale creierului care sunt activate în timpul durerii fizice sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dezvoltarea unor servicii interdisciplinare care văd ființa umană ca pe un tot, și care îi respecta demnitatea, valoare fundamentală în Drepturile Omului (Chilton, 2006). Prevenirea durerii este în acord cu definiția stării de sănătate așa cum apare ea în constituția OMS. Neurobiologia vine cu un argument în plus pentru tratarea cu atenție a acuzelor dureroase, chiar dacă nu au suport lezional organic. în acest sens, Panksepp (2003) susține faptul că acele căi neuronale care elaborează durerea fizică sunt comune și durerii psihologice de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
bine aceste trăiri, iar cel care ascultă nu are nici el decât de câștigat. 1.9. Efectul violenței în dezvoltarea umană: copiii și violența în cadrul psihologiei dezvoltării umane, interpretarea ființei umane din perspectiva suferinței și a rezilienței pleacă de la descoperirile neurobiologiei cu privire la 1. în Science et Avenir (2010), nr. 766, pp. 52-53. importanța emoțiilor în viața omului. Suntem de-a lungul întregii vieți, în orice împrejurare, ființe emoționale. Emoțiile ne pot spori capacitățile de rezolvare a problemelor, inteligența, dar în același
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
calitatea serviciilor. Adeseori însă supervizarea se reduce la un control administrativ, realizat de „șef”. Această situație se datorează lipsei de specialiști în supervizare, ceea ce se însoțește cu un alt factor de risc: distorsionarea sensului conceptului de supervizare profesională. 1.10. Neurobiologia emoțiilor Construcția explicațiilor privind violența, trauma și reziliența are nevoie de un fundament în neurobiologie deoarece starea mentală a individului „se dezvoltă la interfața dintre procesele neurofiziologice și relațiile interpersonale”(Siegel, 1999, p. 21). Numeroase tulburări comportamentale ale copiilor au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
situație se datorează lipsei de specialiști în supervizare, ceea ce se însoțește cu un alt factor de risc: distorsionarea sensului conceptului de supervizare profesională. 1.10. Neurobiologia emoțiilor Construcția explicațiilor privind violența, trauma și reziliența are nevoie de un fundament în neurobiologie deoarece starea mentală a individului „se dezvoltă la interfața dintre procesele neurofiziologice și relațiile interpersonale”(Siegel, 1999, p. 21). Numeroase tulburări comportamentale ale copiilor au la bază evenimente traumatice petrecute în copilăria timpurie. Când avem de-a face cu diagnostice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
noi nu mai putem alege și nu putem lua o decizie, nu putem opta, chiar dacă suntem persoane foarte inteligente. în acest sens, argumentându-și ideea prin experimente întreprinse cu subiecți suferind de leziuni cerebrale ale zonei orbitofrontale, cunoscutul cercetător în neurobiologie, Antonio Damasio (2010) spune: „O decizie rațională e o decizie imposibilă”. Căci creierul nostru emoțional este cel care reglează alegerile ce le facem în funcție de ceea ce ne place sau nu. Mergem spre ceea ce ne place, evităm trăirile neplăcute. în situațiile de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
înțelegerea modurilor în care indivizii pot să și mențină bunăstarea și sănătatea în ciuda prezenței adversității”(apud Trudel, Puentes Neuman și Ntebutse, 2002, p. 160). Reziliența, generând reacții individualizate de coping cu factorii stresori, ne retrimite la ideea amplu documentată de neurobiologie a individualizării mediului de către individ, în sensul că același mediu fizic sau chiar același mediu socioemoțional (cum ar fi în cazul a doi copii gemeni îngrijiți de către părinți, cu aceeași căldură și pricepere) „nu este identic pentru fiecare copil considerat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
așa cum apare în interesanta lucrare axată pe mitologia antică a lui Rüdiger Opelt (2007), ca și în lucrarea tradusă în limba română, având-o ca autoare pe Kari Killen, Copilăria durează generații la rând (2003). Un cunoscut cercetător în domeniul neurobiologiei, Bruce Perry, face o afirmație notabilă: „Copiii nu sunt rezilienți! Copiii sunt maleabili”(Perry et al., 1995, p. 285). Supraviețuiesc, dar se dezvoltă și vor funcționa în acord cu suferința la care au fost expuși, dacă intervențiile de specialitate, într-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
contribuția potențialului genetic în corelație cu factorii de mediu, adică ceea ce în psihologia dezvoltării umane poartă numele de fenotip. Rutter insistă pe nevoia acordării unei atenții științifice sporite genelor (G), în confruntarea permanentă cu ambientul (E), precum și documentărilor din perspectiva neurobiologiei. Tot așa cum nu există un mod unic de a te manifesta rezilient, nu există nici o definiție unică, acceptată și utilizată în lumea științifică (Manciaux, 2001). Există o multitudine de definiții ale rezilienței, suprapunându-se în esență. Vom enunța câteva dintre
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în neurologie, neuronul caută partener, se leagă prin sinapsă de un alt neuron, dând consistență funcțiilor sistemului nervos, tot așa când găsim un partener de comunicare, acesta este la fel de important ca ideea, conținutul, ce poate fi comunicat. De altfel, în neurobiologie (Siegel, 2006) se consideră că, pentru o funcționare sănătoasă, este necesară satisfacerea a trei condiții: să ai parte de relații afectuoase, să te simți iubit; să trăiești într-un mediu stabil, continuu; să trăiești într-un mediu predictabil. Una dintre
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a confruntat în trecut, de prezența factorilor de risc și a celor de protecție. Numeroși cercetători subliniază faptul că, în copilărie, persoana este mai vulnerabilă față de factorii de risc sau adversități. Siegel (2003, p. 9), împreună cu alți cercetători în domeniul neurobiologiei, face afirmația că: „Trauma în timpul primilor ani de viață poate avea efecte de durată asupra structurilor în dezvoltare ale creierului, care coordonează procese, cum ar fi răspunsul la stres, integrarea informației și procesul de codificare al memoriei”. Efectul momentului de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de mediu nu sunt suficiente pentru a explica reziliența. ținând seama de cele de mai sus, considerăm că mediul de viață al copilului, familia și comunitatea pot „asista” reziliența copilului și că în virtutea studiilor existente, a informațiilor care vin din neurobiologie, se poate construi o pedagogie a rezilienței. într o lume cu o dinamică confuză, cu o violență mai mult sau mai puțin evidentă în cotidian, prea adesea letală, avem datoria, ca adulți, ca familie, comunitate, ca societate, să ne centrăm
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
viață al copilului. Relaționarea armonioasă, a da și a primi dragoste, reprezintă o resursă pentru reziliență, dar și o dovadă a rezilienței. în ce mod părinții, educatorii, vecinii, adică toți adulții competenți din jurul copilului pot facilita dezvoltarea rezilienței lui? în neurobiologie (Siegel, 2003), sunt formulate câteva principii ale unei pedagogii orientate spre dezvoltarea rezilienței copilului: 1. Comunicarea emoțională cu copilul. Comunicarea emoțională este o formă de comunicare anterioară comunicării prin cuvinte, care acompaniază și nuanțează orice formă de comunicare verbală sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
clinic al unui traumatizat cranio-cerebral - 10 8. Examenul clinic al unui pacient cu traumatism vertebro-medular - 5 9. Examenul fund de ochi - 20 1.4.5. STAGIUL DE NEUROLOGIE 1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (560 ore) (1) Elemente de neurobiologie în afecțiunile sistemului nervos. ... (2) Neuroplasticitatea: concept, implicații în patologia neurologică ... (3) Elemente de neuropsihofarmacologie; manifestări neurologice secundare terapiei psihotrope ... (4) Semiologia sensibilității ... - Organizarea sensibilității corpului-somestezia - Semiologia analitică a sensibilității - Sindroame senzitive (5) Semiologia motilității și a reflexelor ... - Organizarea generală
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
clinic al unui traumatizat cranio-cerebral - 10 8. Examenul clinic al unui pacient cu traumatism vertebro-medular - 5 9. Examenul fund de ochi - 20 1.4.5. STAGIUL DE NEUROLOGIE 1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (560 ore) (1) Elemente de neurobiologie în afecțiunile sistemului nervos. ... (2) Neuroplasticitatea: concept, implicații în patologia neurologică ... (3) Elemente de neuropsihofarmacologie; manifestări neurologice secundare terapiei psihotrope ... (4) Semiologia sensibilității ... - Organizarea sensibilității corpului-somestezia - Semiologia analitică a sensibilității - Sindroame senzitive (5) Semiologia motilității și a reflexelor ... - Organizarea generală
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
clinic al unui traumatizat cranio-cerebral - 10 8. Examenul clinic al unui pacient cu traumatism vertebro-medular - 5 9. Examenul fund de ochi - 20 1.4.5. STAGIUL DE NEUROLOGIE 1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (560 ore) (1) Elemente de neurobiologie în afecțiunile sistemului nervos. ... (2) Neuroplasticitatea: concept, implicații în patologia neurologică ... (3) Elemente de neuropsihofarmacologie; manifestări neurologice secundare terapiei psihotrope ... (4) Semiologia sensibilității ... - Organizarea sensibilității corpului-somestezia - Semiologia analitică a sensibilității - Sindroame senzitive (5) Semiologia motilității și a reflexelor ... - Organizarea generală
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
clinic al unui traumatizat cranio-cerebral - 10 8. Examenul clinic al unui pacient cu traumatism vertebro-medular - 5 9. Examenul fund de ochi - 20 1.4.5. STAGIUL DE NEUROLOGIE 1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (560 ore) (1) Elemente de neurobiologie în afecțiunile sistemului nervos. ... (2) Neuroplasticitatea: concept, implicații în patologia neurologică ... (3) Elemente de neuropsihofarmacologie; manifestări neurologice secundare terapiei psihotrope ... (4) Semiologia sensibilității ... - Organizarea sensibilității corpului-somestezia - Semiologia analitică a sensibilității - Sindroame senzitive (5) Semiologia motilității și a reflexelor ... - Organizarea generală
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
clinic al unui traumatizat cranio-cerebral - 10 8. Examenul clinic al unui pacient cu traumatism vertebro-medular - 5 9. Examenul fund de ochi - 20 1.4.5. STAGIUL DE NEUROLOGIE 1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (560 ore) (1) Elemente de neurobiologie în afecțiunile sistemului nervos. ... (2) Neuroplasticitatea: concept, implicații în patologia neurologică ... (3) Elemente de neuropsihofarmacologie; manifestări neurologice secundare terapiei psihotrope ... (4) Semiologia sensibilității ... - Organizarea sensibilității corpului-somestezia - Semiologia analitică a sensibilității - Sindroame senzitive (5) Semiologia motilității și a reflexelor ... - Organizarea generală
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
pacient cu traumatism vertebro-medular - 5 9. Examenul clinic al unui pacient neurochirurgical non-acut pre și postoperator - 30 10. Examenul fund de ochi - 20 1.4.5. STAGIUL DE NEUROLOGIE 1.4.5.1. Tematica lecțiilor de conferință (1) Elemente de neurobiologie în afecțiunile sistemului nervos. ... (2) Neuroplasticitatea: concept, implicații în patologia neurologică ... (3) Elemente de neuropsihofarmacolgie; manifestări neurologice secundare terapiei neurotrope și psihotrope ... (4) Semiologia sensibilității ... - Organizarea sensibilității corpului-somestezia - Semiologia analitică a sensibilității - Sindroame senzitive - Durerea neuropatică și durerea nociceptivă - fiziopatologie
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]