235 matches
-
fiind disfuncția erectilă cert ireversibilă (6). Pentru a veni în sprijinul pacienților cu disfuncție erectilă trebuie așadar avute în vedere toate modalitățile terapeutice de care dispunem. 19.5. Neuropatia vezicală Tulburările vezicale (micționale) la diabetici pot fi manifestarea unei vezici neurogene (cel mai ades), dar și a uropatiei obstructive (hipertrofie sau adenom de prostată la bărbat), ultima fiind întâlnită mai frecvent la vârstnici. Vezica neurogenă clasică se întâlnește într-un procent relativ mic de cazuri (15% din diabeticele cu vârste mai
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
care dispunem. 19.5. Neuropatia vezicală Tulburările vezicale (micționale) la diabetici pot fi manifestarea unei vezici neurogene (cel mai ades), dar și a uropatiei obstructive (hipertrofie sau adenom de prostată la bărbat), ultima fiind întâlnită mai frecvent la vârstnici. Vezica neurogenă clasică se întâlnește într-un procent relativ mic de cazuri (15% din diabeticele cu vârste mai mari de 60 ani și în 25% dintre diabeticii cu vârstă mai mare de 60 ani și o durată a diabetului de peste 10 ani
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
unei cantități mari de lichid, însoțită de senzație de urinare. Contracția voluntară nu crește presiunea intravezicală. Studii sistematice efectuate la diabetici cu vârsta > 50 ani, au indicat precocitatea cu care apar unele tulburări vezicale, cu multă vreme înaintea instalării vezicii neurogene propriu-zise. În aceste stadii, urecolina (stimulant al tonusului vezical) poate fi utilă. Acest chestionar imaginat de Leutenegger sugerează diagnosticul tulburărilor vezicale pentru a căror confirmare se poate recurge la examenul radiologic sau ecografic, care pune în evidență retenția de urină
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
un mare risc pentru infecții urinare secundare, care pot agrava leziunile de nefropatie diabetică (38). În plus s-a observat că prezența neuropatiei autonome per se accelerează rata de progresie a glomerulopatiei diabetice prin mecanisme încă neelucidate (55). Tratamentul vezicii neurogene include: rezecția colului vezical pe cale endoscopică, cu respectarea sfincterului striat (care previne incontinența). Infecțiile urinare asociate vor fi tratate cu antibioticul indicat de antibiograma efectuată după urocultură. De multe ori la diabetici bacteriuria poate fi subclinică (18). Substanțele colinergice (urecolina
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
stabilirea diagnosticului,asociind caracteristicile citologice și imuno-histochimice cu constatările radiologice specifice [5, 16]. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial preoperator se face, în esență, cu oricare leziune intratoracică, mergând de la carcinomul pulmonar până la sarcoamele intrapleurale. Localizarea paraspinală posterioară poate sugera o tumoră neurogenă sau o atelectazie rotundă. Localizarea anterioară sau mediană poate ridica suspiciunea unui timom, a unei tumori cu celule germinale sau a unui teratom [15]. Clinic, mezoteliomul pleural difuz și carcinomul pulmonar sunt cele mai importante diagnostice diferențiale. Din punct de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
de trunchi cerebral (ABR - Auditory Brainstem Response), potențialele semiprecoce (MLR - Middle Latency Response) și potențialele tardive (LLR - Late Latency Response). Audiometria prin răspuns cortical cuprinde: potențialele semiprecoce în fereastra de 10 - 50 ms îMLR - Middle Latency Response) generate miogen și neurogen la nivelul corpilor geniculați interni până la nivelul talamusului, și potențialele tardive în fereastra 50 - 400 ms (LLR - Late Latency Response) generate în ariile corticale primare și secundare. (figura 1.18) (20) Electrocohleografia reprezintă înregistrarea cu ajutorul unui electrod-ac activ, plasat transtimpanic
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
este limitată la baza cohleei; și nu în ultimul rând rezultatele nu sunt corelate cu inteligibilitatea vorbirii. î12, 225) Potențiale evocate auditive corticale Audiometria prin răspuns cortical cuprinde: potențialele semiprecoce 10 - 50 ms (MLR - Middle Latency Response) generate miogen și neurogen de la nivelul corpilor geniculați interni până la nivelul talamusului și potențialele tardive 50 - 400 ms (LLR - Late Latency Response) generate în ariile corticale primare și secundare. (225) Potențialele evocate auditive corticale reprezintă răspunsul electric talamo-cerebral ce se obține la o stimulare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
peristaltică implicând mușchiul constrictor superior al faringelui determină un traseu intermediar de tip lenticular. Electromiografia mușchilor fonatori și ai deglutiției permite diferențierea disfoniilor și dislaliilor și permite descoperirea cauzelor locale în tulburările de comunicare verbală prin identificarea aspectului miogen sau neurogen al traseului EMG. î11, 34) Monitorizarea nervului recurent și mappingul EMG a corzilor vocale reprezintă o tehnică ce folosește electrozi de culegere plasați pe un tub endotraheal pentru monitorizarea activității corzilor vocale în timpul operațiilor pe glandă tiroidă sau paratiroide. Se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
limfă cât și chilotoraxul rebel la metodele conservatoare de tratament (vezi capitolul „Chilotoraxul”); abordul poate fi clasic sau miniinvaziv. Chistectomia pentru chist de duct toracic trebuie asociată cu ligatura canalului comunicant cu ductul toracic sau chiar cu ligatura ductului. Structurile neurogene Structurile neurogene din mediastin sunt reprezentate de nervii frenici, nervii vagi, nervii spinali dorsali, lanțurile și ganglionii simpatici și paraganglionii mediastinali [18]. Nervii frenici Nervul frenic drept are originea în rădăcinile C3, C4, C5, după care coboară descendent pe marginea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
și chilotoraxul rebel la metodele conservatoare de tratament (vezi capitolul „Chilotoraxul”); abordul poate fi clasic sau miniinvaziv. Chistectomia pentru chist de duct toracic trebuie asociată cu ligatura canalului comunicant cu ductul toracic sau chiar cu ligatura ductului. Structurile neurogene Structurile neurogene din mediastin sunt reprezentate de nervii frenici, nervii vagi, nervii spinali dorsali, lanțurile și ganglionii simpatici și paraganglionii mediastinali [18]. Nervii frenici Nervul frenic drept are originea în rădăcinile C3, C4, C5, după care coboară descendent pe marginea internă a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
11 pleacă nervul splahnic mic. Cei doi splahnici trec spre cavitatea abdominală pentru a se ramifica în plexul solar. Nervul splahnic minim (renal), ce se distribuie în plexul renal, ia naștere din ultimul ganglion simpatic dorsal [18]. Paraganglionii mediastinali Structurile neurogene paraganglionare fac parte din sistemul neuroendocrin al organismului, fiind cuiburi de celule din creasta neurală. Paraganglionii, în funcție de topografie, inervație și aspecte microscopice au fost împărțiți în 4 categorii (Glenner și Gimley, 1974), citat de Shields [18]]:brahiomerici,intravagali,aortico-simpatici,viscerali
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
kg se întâlnește cu o frecvență de 15-20%, față de 4% peste această greutate [19]. Frecvența leziunilor maligne ce au antrenat SVCS a fost analizată de Ingram [14], la 24 de copii: limfomul nonhodgkinian - 33,33%, leucemia limfoblastică acută - 25%, tumorile neurogene (neuroblastom, ganglioneurinom) - 12,5%, sarcomul - 12,25%, tumorile germinale - 8,33%, limfomul hodgkinian 8,33%. Trebuie remarcat că doar 1,5% din tumorile maligne, ce apar la adolescent, antrenează SVCS (D’Angio - citat de Mehta [17]). FIZIOPATOLOGIE Tulburările fiziopatologice ale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
respirații / minut, iar după cele moderate, 25-30 respirații / minut. După terminarea efortului în primele 30-40 secunde se menține o ventilație pulmonară foarte crescută, apoi începe să scadă până revine la normal. Scăderea frecvenței respiratorii în primele minute se datorește mecanismului neurogen, adică lipsei impulsurilor motorii corticale; în următoarele minute scăderea are un ritm mai lent, fiind menținută numai de stimuli umorali. Dacă după efort are loc o intensificare excesivă a ventilației pulmonare ca și a funcției cardiace, intervin zonele reflexogene sinocarotidiene
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
descris ca apărând la nivelul hemidiafragmului stâng, în șanțul costodiafragmatic posterior. Tratamentul este rezecția chirurgicală efectuată în special pentru un diagnostic de certitudine, dar și pentru posibila degenerare într-un liposarcom. Următoarele ca frecvență sunt fibroamele, diverse chiste și tumorile neurogene, toate acestea reprezentând aproximativ 50% din totalul tumorilor benigne de diafragm. De reținut că peste jumătate din tumorile neurogene sunt însoțite de degete hipocratice, osteoartropatie hipertrofica sau ambele, in timp ce pentru alte tumori aceste semne au fost descrise doar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
un diagnostic de certitudine, dar și pentru posibila degenerare într-un liposarcom. Următoarele ca frecvență sunt fibroamele, diverse chiste și tumorile neurogene, toate acestea reprezentând aproximativ 50% din totalul tumorilor benigne de diafragm. De reținut că peste jumătate din tumorile neurogene sunt însoțite de degete hipocratice, osteoartropatie hipertrofica sau ambele, in timp ce pentru alte tumori aceste semne au fost descrise doar cu totul excepțional. Alte tipuri tumorale care au fost prezentate în literatură și pot fi regăsite în clasificarea de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
bronhopulmonar, carcinoid bronșic; - leziuni infecțioase pulmonare: bacteriene specifice (tuberculom, cavernă plină) sau nespecifice (abces pulmonar), fungice (asper-gilom, histoplasmoză), parazitare (chist hidatic pulmonar cu membrană încarcerată); - tumori pleurale benigne (tumora fibroasă localizată) sau maligne (mezoteliom malign difuz); - tumori mediastinale benigne (tumora neurogenă, timom) sau maligne (teratom malign); - tumori diafragmatice benigne (fibrom, lipom) sau maligne; - tumori parietale benigne (osteocondrom, condrom, displazia fibroasă) sau maligne (condrosarcom, mielom); - sechestrația pulmonară, infarctul pulmonar, atelectazia rotundă. Diagnosticul diferențial al nodulilor pulmonari multipli include: boala granulomatoasă, sarcoidoza, tuberculoza
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
costal; procesul spinos este unic, lung si mult înclinat inferior; procesul articular are fețele articulare orientate în plan frontal; gaura vertebrală este cilindrică (Ranga). Anatomia vertebrelor toracice joacă un rol esențial în chirurgia tumorilor mediastinale posterioare (în special a tumorilor neurogene). Tumorile parietale toracice (osoase sau de părți moi) nu ridică de regulă probleme neurochirurgicale, limita parietectomiei toracice pe linia posterioară fiind marcată de marginea corpului vertebral. Clavicula Are o formă de S, fiind curbată în porțiunea medială cu convexitatea înainte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
părți moi Ele reprezintă peste 50% din total și pot lua naștere din orice structură a cutiei toracice [68]. Diagnosticul preoperator este foarte dificil. Tumorile benigne Includ numeroase formațiuni. Cele mai frecvente sunt: fibroamele, lipoamele, tumorile cu celule gigante, tumorile neurogene, tumorile vasculare (hemangioame). S-au descris și tumori rare, cum ar fi leiomiomul parietal [66]. Ele nu au particularități în comparație cu alte localizări ale acelorași tipuri de tumori. Necesită rezecție locală, fără probleme de reconstrucție parietală toracică. O mențiune aparte trebuie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
exagerat prelungit, arahnoiditele, epiduritele; cicatricile operatorii, modificările vasculare inflamatorii și degenerative care toate explică rezultatele negative sau parțial pozitive ale chirurgiei discului intervertebral. Criterii pentru diagnosticul clinic: 1. Durerile: mers antalgic, parestezii în membre, hipoestezie dureroasă radiculara, fenomene de claudicație neurogena, hipertonie dureroasă paravertebrala, poziții antalgice. 2. Pareze și paralizii. 3. Tulburări sfincteriene. 4. Tulburări trofice. DEFORMAȚIILE COLOANEI VERTEBRALE Scolioza, cifoscolioza - de etiologie polimorfa ajunsă la maturitate. Diagnosticul clinic se stabilește pe baza: - examenului clinic; - testare mișcări coloana; - examen radiologic. Diagnosticul
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
timpuriu cu extrasistole atriale, hipertrofie ventrivulvara, semne de ischemie cardiacă. Investigații paraclinice: - E.M.G. - aspect de denervare cronică: V.C.M. normală, V.C.S. normală sau ușor scăzută, adeseori potențialele evocate senzitive fiind absențe. Biopsia musculară nu diferă esențial de cazurile cu amiotrofie peroneală neurogene. Biopsia de nerv îmbracă aspecte de degenerescenta azonala cu atingere preferențiala a fibrelor mielinice mari, involuția severă a neuronilor ganglionilor spinali și pierderea fibrelor mielinice din nervii periferici. EREDOATAXIA CEREBELOASA PIERRE-MARIE Este o formă diferențiată din grupul eredoataxiilor foarte asemănătoare
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
reprezentată frecvent de E.coli (36%), Candida sp, Pseudomonas aeruginosa, Enterobacter și Acinetobacter. Factorii de risc pentru INU sunt: Extriseci: sondajul (60-80%), endoscopia și chirurgia urologică (5%) Intrinseci: sexul feminin, vârsta < 50 ani, diabetul, antibioterapia prealabilă, uropatiile asociate (litiaza, vezica neurogenă), diareea nosocomială asociată. Prevenirea INU se poate face prin: Evitarea sondajelor urinare abuzive Scurtarea duratei sondajelor urinare (reevaluare zilnică a indicațiilor) Montarea sondelor urinare în condiții de asepsie Supravegherea epidemiologică și microbiologică pentru depistarea precoce a infecției urinare nosocomiale. 15
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Ele se clasifică în funcție de mai multe criterii. - După caracter - sunt benigne sau maligne. - După origine - primare, secundare sau metastatice. - După vârsta la care apar - sunt tumori orbitale la copil și tumori orbitale la adult. - După aspectul histopatologic - sunt tumori vasculare, neurogene, mezenchimale, disembrioplazice, chistice, epiteliale, leucemii și limfoame, carcinoame, tumori metastatice, pseudotumori inflamatorii etc. SIMPTOMATOLOGIA CLINICĂ A TUMORILOR ORBITALE [20-22] Durerea locală. Durerea nu este caracteristică tumorilor orbitale primare, nici chiar în formele severe. Uneori apare o senzație de presiune intraorbitală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
bilaterale, exoftalmii axiale și neaxiale, exoftalmii dureroase sau nedureroase, exoftalmii intermitente, exoftalmii pulsatile sau nepulsatile (fig. 4.216). Enoftalmia este rar întâlnită în tumorile orbitale. S-a descris la pacienți cu metastaze de adenocarcinom mamar, carcinom gastric schiros sau tumoră neurogenă la bolnavi cu boala Recklinghausen I și hipoplazie sau aplazie de aripă mică de sfenoid (fig. 4.217). Metastază intraorbitală posterioarăde adenocarcinom mamar. Pseudoexoftalmia globului ocular sănătos, se poate datora interpretării date enoftalmiei globului afectat sau poate apare datorită enoftalmiei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este caracteristică. Predomină tumorile intraorbitale primare, cele mai multe fiind tumori benigne, rezultate din anomalii de dezvoltare. Tumorile maligne primare sunt mai rare, dar de gravitate crescută. Cele mai frecvente tumori intraorbitale primare ale copilului sunt tumori chistice, (chistul dermoid, teratomul), tumori neurogene, (neurofibromul) sau hamartoame vasculare, (hemangiomul cavernos sau limfangiomul). Tumori beningne mai rar întâlnite la copil, sunt limfangioamele sau tumorile histiocitare. Cele mai frecvente tumori maligne primare ale copilului sunt rabdomiosarcomul, gliomul de nerv optic și retinoblastomul. Tumorile metastatice caracteristice copilului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în fibre musculare striate. Crește rapid și agresiv, produce exoftalmie, chemosis (fig. 4.231). Distruge structurile osoase ale orbitei. Tratament: biopsie pentru diagnostic histopatologic, urmat de tratament oncologic, radioterapie și chimioterapie. Prognosticul este rezervat. Gliomul de nerv optic: tumoră malignă neurogenă primară a nervului optic. Incidența sa este de aproximativ 2,4% din tumorile orbitale. Histopatologic este astrocitom pilocitic juvenil. Apare în primii ani de viață, are dezvoltare lentă, cu perioade de stagnare, uneori foarte lungi, care pot fi urmate de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]