464 matches
-
activarea mediației chimice anterograde și retrograde centrale prin intermediul sistemului guanilatciclazei-cGMP. Efectele stimulante de la nivelul structurilor neurovasculare centrale ale CO contribuie la reacțiile reflexe inhibitorii de tip depresiv, însoțite de reacții hipotalamo-hipofizare compensatoare (CRH, vasopresină, oxitocină etc.). Acționând atât la nivel neurovascular cerebral, cât și în unele teritorii neuro-efectoare periferice, interacționează cu NO, realizând reacții cumulative directe sau indirecte producătoare, în funcție de doză, nu numai de fenomene adaptative normale, ci și de stres oxidativ generator de stări patologice. Împreună cu NO și alte gaze
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cardio-vasculare rezultate se produc cu participarea obligatorie a zonelor reflexogene, căilor aferente, centrilor neuro-reflecși bulbari și a inervației aferente simpatico-parasimpatice, care guvernează activitatea organelor efectoare, reprezentate de mușchiul cardiac și arborele vascular. a) Zonele reflexogene sinocarotidiană și endocardoaortică sunt structuri neurovasculare, bogate în țesut elastic și elemente nervoase preso- și chemosensibile, cu sensibilitate maximă la variațiile de presiune, întindere sau compoziție chimică a sângelui circulant, situate la nivelul vaselor mari de la baza inimii și gâtului. În afara zonelor reflexogene clasice, există un
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și implicit reducerea ratei reabsorbției. Acest efect este contracarat de mecanismele de autoreglare care mențin la un nivel relativ constant atât fluxul sanguin renal, cât și valorile presiunii hidrostatice din interiorul vaselor renale. Este un proces fizic dependent de componenta neurovasculară locală. Al doilea factor determinant al intensității procesului de reabsorbție în capilarele peritubulare este reprezentat de presiunea coloid-osmotică a plasmei sanguine, influențată atât de presiunea coloid-osmotică a plasmei din circulația sistemică, cât și de fracțiunea de filtrare. Creșterea concentrației proteinelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de către factorii hipofizotropi hipotalamici, neurohormonii retrohipofizari sunt sintetizați în hipotalamus și depozitați în hipofiza posterioară. Primii îndeplinesc rol morfogenetic, metabolic și reglator al suprarenalelor, tiroidei și gonadelor, iar cei retrohipofizari participă la reglarea diurezei, motilității uterine și secreției lactate. Legăturile neurovasculare dintre hipotalamus și hipofiză asigură astfel comportamentul integrativ de veritabilă masă de comandă a complexului hipotalamo-hipofizar, declanșator de reacții neurohormonale de autoreglare și control homeostazic al principalelor funcții organo- și somato-vegetative ale organismului. II.7.2. COMPLEXUL HIPOTALAMO-HIPOFIZAR Hipotalamusul, fiind
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tipul termoreceptorilor, osmoreceptorilor, glicoreceptorilor etc. La rândul său hipotalamusul posterior este sediul centrilor ergotropi simpatici vasoconstrictori și termogenetici. În hipotalamusul lateral sunt localizați centrii foamei coordonatori ai ingestiei de alimente cuplați cu centrul sațietății din hipotalamusul median. La nivelul structurilor neurovasculare periventriculare ale ventriculului III sunt situați centrii dipsogeni ai ingestiei de apă, organul subfornical și organul vascular al laminei terminale. Prin intermediul acestor structuri hipotalamice periventriculare se realizează reacții neuro-endocrino-vegetative de reglare, coordonare, adaptare și control al circulației, temperaturii corporale, balanței
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cea de a doua capilarizație intracerebrală la nivelul hipotalamusului a venelor tijei hipofizare. Deși semnificația funcțională a acestui sistem nu a fost demonstrată În timpul vieții sale, cercetările ulterioare (Harris G W 1955, elev și colaborator al său) au arătat legătura neurovasculară Între hipotalamus și hipofiză și controlul secreției hipofizare prin substanțe (releasing factors) secretate de hipotalamus și drenate spre hipofiză pe calea sistemului port demonstrat anatomic de savantul român. Deși direcția fluxului sangvin dinspre hipofiză spre hipotalamus susținută de Popa și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
gravitate maximă: pacientul este în stare de șoc, deshidratat, cu tulburări hemodinamice și metabolice, la care se adaugă hemoliza intravasculara cu grave dereglări sistemice. Evaluarea cazului se face astfel: 1. se estimează suprafață leziunilor de arsură; 2. se face examenul neurovascular al extremităților, care pot suferi sindroame de compresiune și necroze profunde; 3. se caută eventuale fracturi (cădere de la înălțime): mai ales oasele lungi și coloana vertebrală; 4. examenul repetat de urină pentru decelarea mioglobinuriei ca urmare a distructiei musculare, caz
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
continua să trăiască. Așa s-a născut tehnologia "grefelor de bancă" și a criomicrochirurgiei nervilor periferici (De Medinaceli, 1994). 16.2.2. LEZIUNI TISUALARE INDIRECTE Distrugerile tisulare indirecte sunt secundare leziunilor microvasculare și sunt mai severe decât leziunile directe. Dezechilibrul neurovascular produs de degerătură, este inițial funcțional și reversibil, apoi, prin persistența expunerii la frig, devine organic și ireversibil. Frigul induce vasoconstricția cutanată ce diminuă producerea de căldură dar peste o anumită limită vasoconstricția generează anoxie și perturbări funcționale și organice
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
de vagin, de col; dezinserția domului vaginal și rupturi de segment inferior. Morbiditatea în lehuzie este mai mare decât în prezentația craniană, urmare a manevrelor intravaginale și intrauterine. Prognosticul fetal Riscurile fetale, începând cu asfixia albă sau albastră (SF), sindroamele neurovasculare sau diferite leziuni (fracturi ale oaselor craniului, fracturi de claviculă, de membre, paralizii ale plexului brahial, hematom de sternocleidomastoidian etc.) sunt frecvente. Aceste riscuri cresc în următoarele condiții: vârsta gravidei: peste 35 ani nașterea în pelvină determină o mai mare
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
necesitatea scurtării perioadei de expulzie: cardiopatii, tuberculoză pulmonară sau disgravidii care impun evitarea eforturilor expulzive; suferința fetală consecutivă unei expulzii prelungite sau a unei circulare de cordon; feții prematuri sau supramaturați la care o expulzie mai dificilă poate produce leziuni neurovasculare ireversibile. în sfârșit, o ultimă indicație este efectuarea perineotomiei ca timp complementar al aplicației de forceps sau al marii extracții din prezentația pelvină. După cum se constată, indicațiile perineotomiei sunt multiple, dar nu sunt însă întotdeauna obligatorii, iar necesitatea secționării perineului
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
nu depășească 3 luni de la data Înbutelierii. Capitolul 26 RECTOCOLITELE ULCEROHEMORAGICE Este o boală inflamatorie, cu caracter ulcerativ- purulent, care poate cuprinde tot colonul. Boala este declanșată, În deosebi, ca urmare a intervenției unor factori infecțioși și endocrini sau tulburări neurovasculare și trofice ale mucoasei colonului. Afecțiunea apare frecvent Între vârstele de 24-45 de ani, dar și În afara acestui interval. Boala Începe lent cu 2-3 scaune pe zi sau brusc cu 10-20 de scaune moi, cu aspect dizenteric (mucus, puroi, sânge
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
se poate opta pentru implantarea bontului pancreatic pe fața posterioară a stomacului (anastomoză pancreato-gastrică T-L), restul anastomozelor efectuându-se similar. Duodenopancreatectomia cefalică cu prezervarea pilorului (DPC-PP) DPC-PP (procedeul Traverso-Longmire) evită, prin prezervarea rezervorului gastric și a pilorului împreună cu suportul neurovascular aferent, perturbările postoperatorii digestive (sindromul dumping, gastrita de reflux) și nutriționale (permite o creștere în greutate superioară), reducând morbiditatea și oferind o calitate a vieții superioară [8]. Mai mult, reducând disecția, DPC-PP ar scădea durata intervenției chirurgicale și pierderile de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
ca urmare a afectării oaselor și articulațiilor tibio-tarsiene. Ele induc tulburări de statică osoasă, și se însoțesc de atrofii ale mușchilor interosoși și de tulburări trofice cutanate variabile. Există cel puțin trei teorii etiopatologice privitoare la apariția piciorului Charcot: teoria neurovasculară (creșterea fluxului venos local datorită pierderii tonusului simpatic), teoria neurotraumatică (existența unor traumatisme minore repetate pe fondul piciorului neuropat) și teoria modificărilor osoase (creșterea numărului de osteoclaste în consecință cu osteoporoză și osteopenie). La acestea se adaugă modificări în țesuturile
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
de paturi/ 2 - 4 1 - 3 anestezie și terapie intensivă, 1 post (pe tură) de neonatologie, compartimente de urmărire postoperatorie 7. Secții și compartimente de nr. de paturi/ 10 - 14 5 - 10 recuperare neurologica, 1 post (pe tură) neuropsihomotorie și neurovasculara 8. Activități medicale de înaltă performanță: a) culturi de țesuturi nr. posturi/unitate - 2 b) genetică medicală nr. posturi/unitate 1 3 c) imunologie și alergologie nr. posturi/unitate 1 3 d) enzimologie nr. posturi/unitate - 3 e) endoscopie exploratorie
ORDIN nr. 208 din 17 martie 2003 privind aprobarea normativelor de personal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148757_a_150086]
-
toxicologie clinică c) secții și compartimente de anestezie și nr. paturi/1 post 2 - 4 terapie intensivă, arși, cardiologie (pe tură) interventionala d) secții și compartimente de recuperare nr. paturi/1 post 4 - 8 pediatrica, neurologica, neuropsihomotorie (pe tură) și neurovasculara e) săli de operație nr. de posturi/ 1 sală (pe tură) ÎI. Spălătorese Spălătorii pentru lenjeria bolnavilor - semimecanic nr. paturi/1 post 40 - 50 - mecanică nr. paturi/1 post 50 - 70 III. Îngrijitori a) pentru curățenie nr. m.p./1 post
ORDIN nr. 208 din 17 martie 2003 privind aprobarea normativelor de personal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148757_a_150086]
-
și compartimente de număr de 3 - 5 2 - 4 anestezie și terapie intensivă paturi/1 post (pe tură) și neonatologie 6. Secții și compartimente de număr de 12 - 16 8 - 12 recuperare neurologica, pături/1 post (pe tură) neuropsihomotorie și neurovasculara 7. Activități medicale de înaltă performanță: a) culturi de țesuturi număr de - 2 posturi/unitate b) genetică medicală număr de 1 3 posturi/unitate c) imunologie și alergologie număr de 1 3 posturi/unitate d) enzimologie număr de - 3 posturi
ORDIN nr. 208 din 17 martie 2003 privind aprobarea normativelor de personal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148757_a_150086]
-
c) secții și compartimente de anestezie număr de paturi/1 post 3 - 5 și terapie intensivă, arși, (pe tură) cardiologie interventionala d) secții și compartimente de recuperare număr de paturi/1 post 6 - 10 pediatrica, neurologica, (pe tură) neuropsihomotorie și neurovasculara e) săli de operație număr de posturi/sală 1 (pe tură) ÎI. Spălătorese Spălătorii pentru lenjeria bolnavilor - semimecanic număr de paturi/1 post 50 - 60 - mecanic număr de paturi/1 post 60 - 80 III. Îngrijitori a) pentru curățenie număr de
ORDIN nr. 208 din 17 martie 2003 privind aprobarea normativelor de personal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148757_a_150086]
-
5. Secții și compartimente de număr de 4-6 3-5 anestezie și terapie intensivă paturi/1 post (pe tură) și neonatologie 6. Secții și compartimente de număr de 14 - 18 10 - 14 recuperare neurologica, pături/1 post (pe tură) neuropsihomotorie și neurovasculara 7. Laboratoare de anatomie număr de 150 - 250 150 - 200 patologica*2) paturi/1 post 8. Aparatură de laborator de număr de 1/aparat 1/aparat înaltă performanță: tomograf, posturi/aparat angiograf, PET, RMN 9. Unități sanitare fără personalitate juridică
ORDIN nr. 208 din 17 martie 2003 privind aprobarea normativelor de personal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148757_a_150086]
-
c) secții și compartimente de anestezie și număr de paturi/1 post 6 - 8 terapie intensivă, arși, cardiologie (pe tură) interventionala d) secții și compartimente de recuperare număr de paturi/ 1 post 8 - 12 pediatrica, neurologica, (pe tură) neuropsihomotorie și neurovasculara ÎI. Spălătorese Spălătorii pentru lenjeria bolnavilor - semimecanic număr de paturi/1 post 60 - 70 - mecanic număr de paturi/1 post 70 - 90 III. Îngrijitori a) pentru curățenie număr de mp/1 post 250 b) farmacii număr de 1/tură posturi
ORDIN nr. 208 din 17 martie 2003 privind aprobarea normativelor de personal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148757_a_150086]
-
I (fig. 14.9). Lamboul este desenat pe fața dorsală a AMF și a falangei proximale a indexului. Desenul lamboului este prelungit cu o incizie pe fața dorsală a mâinii, centrată pe bordul radial al metacarpianui II pentru izolarea pediculului neurovascular. Disecția începe dinspre proximal spre distal, incluzând fascia primului interosos dorsal. În pedicul este cuprinsă și grăsimea subcutanată, ce include una sau două vene subcutane și ramul din nervul radial senzitiv. După identificarea arterei intermetacarpiene dorsale chiar de la origine, ridicarea
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
replanta cu orice preț un deget ale cărui articulații sunt distruse ci, mai degrabă, se va folosi ca organ bancă donator de țesuturi pentru reconstrucția segmentelor ce vor fi replantate. 14.6.4.3.1. Timpii operatori 1. Identificarea pediculilor neurovasculari: Acest prim pas se face în două echipe separate care lucrează concomitent pe bontul proximal, respectiv pe cel distal. Structurile neurovasculare la nivelul celor două bonturi se identifică și se marchează grosier cu lacuri (benzi de latex colorate), înainte de debridarea
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
de țesuturi pentru reconstrucția segmentelor ce vor fi replantate. 14.6.4.3.1. Timpii operatori 1. Identificarea pediculilor neurovasculari: Acest prim pas se face în două echipe separate care lucrează concomitent pe bontul proximal, respectiv pe cel distal. Structurile neurovasculare la nivelul celor două bonturi se identifică și se marchează grosier cu lacuri (benzi de latex colorate), înainte de debridarea plăgilor, pentru a evita traumatizarea lor în timpul exciziei țesuturilor devitalizate. În principiu, identificarea venelor este cea care pune dificultăți datorită structurii
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
Chiar dacă se întrvede riscul evoluției ulterioare către pseudartroză este de preferat ca aceasta să se rezolve secundar, când mâna sau degetul amputat au fost reintegrate. Se va evita blocarea prin broșaj a articulațiilor adiacente pentru a ușura intraoperator coaptarea bonturilor neurovasculare printr-o moderată acomodare articulară. În amputațiile transarticulare indicăm artrodeza primară în poziție funcțională. Am operat cazuri la care am înlocuit primar o articulație distrusă a unui deget replantabil cu o articulație indemnă a unui deget nereplantabil. Luând în considerație
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
făcându-se progresiv. TRATAMENTUL RECIDIVELOR În cazul tumorilor benigne (meningioame, neurinom de acustic etc.) tratamentul chirurgical este cel care rezolvă cazul prin ablarea tumorală în totalitate. Recidiva unei tumori benigne intracraniene, datorată de obicei unor resturi tumorale aderente la structuri neurovasculare importante, se depistează clinic și prin examen CT sau RM. Recidiva unei tumori benigne reclamă reintervenția chirurgicală, urmată în anumite cazuri de radioterapie. În cazul tumorilor cerebrale cu grad redus de malignitate (astrocitoame gradul II), atitudinea terapeutică este de reintervenție
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
liniei mediane - folosirea endoscoapelor cu vedere la 30° și 70° permite lărgirea spațiului de lucru (fig. 4.86) - avantaje: abordul se realizează dinspre baza de inserție a tumorii devascularizare precoce „debulking” facil păstrarea barierei arahnoidiene permite disecția tumorii de pe elementele neurovasculare - dezavantaje: curbă de învățare mai lungă 187 management dificil al leziunilor vasculare refacerea planurilor anatomice dificilă risc crescut de fistulă LCR disfuncție velo-palatină − Deschiderea durală trebuie să asigure accesul multidirecțional; − Intradural se creează multiple spații de lucru prin reducerea progresivă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]