222 matches
-
tratament. Modificările produse de droguri și medicamente în metabolism și asupra comportamentului trebuie să fie rezolvate împreună cu un psihoterapeut (Gerlach și Wolters). În general, faptul că astfel de tulburări organice sau funcționale sunt cunoscute dentistului ca apărând pe un fond neurovegetativ sau psihic, îl vor reține de a continua un tratament pur somatic, fără sens. El poate să ajute pacientul numai prin cunoașterea interrelațiilor psihice, anatomice și patologice prezente și prin colaborarea cu specialiștii corespunzători (Assal). Bolile sau traumatismele aparatului buco-maxilo-facial
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de idei; • memorie concretă; • izolare și retragere în sine; • întreruperea fluxului ideatic; • folosirea stereotipiilor; • frecventa trecere de la excitația extremă la o imobilitate la fel de severă (ceea ce, în treacăt fie spus, trimite mult mai degrabă la ciclotimie, decât la schizotimie); • dese tulburări neurovegetative; • halucinații, multe nu efective, ci doar adăugate scenariului de moment imaginat; • o poziție nefirească la luarea în brațe (semn prodromal, semn ce poate veni în sprijinul unui diagnostic timpuriu); • puseuri de anxietate, când halucinațiile pot deveni concrete; • activități ludice particulare
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
o acțiune la solicitarea altor persoane; 4. Tulburări de atenție și memorie (mai ales pentru fixarea datelor mai recente); 5. Dezorientare temporospațială, care poate merge până la stare confuzională; 6. Tulburări ale memoriei, asemănătoare cu cele din Sd. KORSAKOFF; 7. Tulburări neurovegetative de tip: vasomotor, termoreglator, pilomotor, de motilitate digestivă, sudorale, sfincteriene, pupilare, etc. II.2. SINDROMUL LOBULUI PARIETAL Lobul parietal este delimitat: - anterior, de scizura lui ROLANDO; - inferior, de scizura lui SYLVIUS; - posterior, de scizura perpendiculară externă. Fața sa externă are
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Leziunile mai profunde pot interesa fibrele lui Gratiolet determinând hemianopsie omonima laterală, stângă sau dreaptă, de partea opusă leziunii; - Atrofii musculare, în cadrul Sd. SILVERSTEIN (de partea opusă leziunii, sub formă, uneori bine sistematizată, de Sd. ARAN-DUCHENNE și însoțită de tulburări neurovegetative vasomotorii, sudorale și termice). II.3. SINDROMUL LOBULUI TEMPORAL Lobul temporal este situat sub scizura lui SYLVIUS pe fața externă a hemisferului cerebral. Inferior și posterior de scizura lui SYLVIUS se continuă cu lobul occipital, fără o limită precisă. Sub
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap. 6), care asigură medierea efectelor neurovegetative la acest nivel. Când conținutul intestinal se găsește la nivelul intestinului subțire, intestinul se contractă în amonte de bol și se relaxează în aval propulsând conținutul către colon. Acest fenomen se numește legea intestinului. Supradistensia unui segment de intestin determină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
factorilor care trebuiesc luați în considerație. În prezent datorită unei vieți deosebit de agitate, probleme și frământări sociale și economice, insatisfacții de ordin material dar și moral, profesional sau familial, deficiența unei alimentații corecte și ritmice, tulbură uneori serios echilibrul neuropsihic, neurovegetativ al pacienților care se prezintă pentru îngrijiri dentare, acest fapt alăturându-se elementelor clasice de risc operator. Cu toate acestea, cu ajutorul unei evaluări corecte a terenului și gradului de risc, o terapie stomatologică sau de chirurgie dento-alveolară poate fi de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
din urmă dispare. Uneori poate apare o durere precordială. Oprirea inimii poate fi imediată sau secundară opririi respiratorii. Simptome neuro- vegetative Acestea sunt intricate cu simptomele respiratorii și cardio-vasculare, ansamblul lor realizând adesea un tablou de colaps periferic. Principalele simptome neurovegetative sunt: paloarea marcată a tegumentelor și mucoaselor sau dimpotrivă cianoză, midriază, transpirații profuze, grețuri, vomismente. La apariția unei sincope - indiferent de cauza ei, trebuie luate următoarele măsuri de urgență în cabinetul stomatologic: Întreruperea tratamentului stomatologic Așezarea pacientului în clinostatism cu
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
fizice de anxietate. Senzațiile de disestezii și/sau parestezii orale sau ale extremităților, senzația de frig se întâlnesc destul de frecvent. Trăirea fizică a anxietății după cum se observă nu este mai puțin penibilă decât indispoziția psihogenă. Semnele obiective traduc o dereglare neurovegetativă importantă: tahicardie, polipnee, transpirație, hiposialie, paloare sau congestie, tulburări de tranzit digestiv (greață, inapetență, senzație imperioasă de a defeca), polakiurie. Actul sexual poate să fie blocat sau din contra, dar mai rar, poate să faciliteze reducerea manifestărilor obiective sau subiective
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
încât trezesc bolnavul din somn și îl obligă să săvârșească gesturi iraționale, ca de exemplu să se lovească cu pumnii în cap, sa se lovească cu capul de perete și, în unele cazuri, au fost înregistrate tentative de suicid. Fenomenele neurovegetative asociate cefalalgiilor sunt: epifora și congestia conjunctivelor, edemul palpebral, hiperrinoreea, hipersudorația în hemifața ipsilaterală durerilor, în rare cazuri se asociază un Sindrom Claude Bernard - Horner, de asemenea ipsilateral. Se mai poate observa un edem al scalpului în aria dureroasă și
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
asupra organismului: * influențe locale: creșterea gradului de coordonare a mișcărilor cu brațul îndemânatic; * influențe generale: solicitarea întregului sistem muscular; * influențe imediate: creșterea frecvenței pulsului și tensiunii arteriale; * influențe tardive: creșterea rezistenței specifice fată de efort, bradicardie, bradiapnee de repaus, echilibrul neurovegetativ și cortical, echilibrul constanțelor metabolice; * influențe de lungă durată: îmbunătățirea structurilor și funcționalități țesuturilor, organelor și aparatelor corpului. Multitudinea de influențe pe care le produce practicarea badmintonului pot fi grupate în trei categorii: * morfogenetice; * fiziologice; * educative. Influențele morfogenetice se produc
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
receptor, prin up și down-regulation. Definiție Feocromocitomul este o tumoră derivată din celulele cromafine ale medulosuprarenalei capabile să secrete amine biogene și peptide, inclusiv adrenalină, noradrenalină și dopamină. Excesul de catecolamine determină clinic hipertensiune arterială paroxistică și/sau alte crize neurovegetative. Tumorile derivate din celule cromafine extraadrenale sunt denumite paraganglioame (sau feocromocitoame extraadrenale). Manifestări clinice similare pot fi datorate și altor tumori secretante de catecolamine: chemodectoame, ganglioneuroame. Clasificare. Etiopatogenie Frecvență <1% din totalul hipertensiunilor (morbiditate 1-2/100.000 locuitori) 90% originare
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap. 6), care asigură medierea efectelor neurovegetative la acest nivel. Când conținutul intestinal se găsește la nivelul intestinului subțire, intestinul se contractă în amonte de bol și se relaxează în aval propulsând conținutul către colon. Acest fenomen se numește legea intestinului. Supradistensia unui segment de intestin determină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ca: masajul clasic, masajul reflex, shiatsu și stretching, presopunctură, punctoterapie. Efecte indirecte (reflexe) influențarea circulației sângelui și limfei, prin: masajul clasic, masajul reflex, reflexoterapia, masajul sub apă, metodele tradiționale asiatice; influențarea schimburilor metabolice, a excreției, a funcțiilor hormonale, stimularea reacțiilor neurovegetative, prin folosirea unor metode ca: masajul clasic, masajul reflex, reflexoterapia, sportmasajul, metodele tradiționale asiatice; stimularea proceselor de vindecare, în cazul unor îmbolnăviri acute sau cronice, în cazul unor procese de atrofie și degenerescență sau a leziunilor cu sau fără pierdere
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
trofice, în mod indirect, prin intermediul țesuturilor moi care le acoperă și în care se ramifică rețeaua vasculară și nervoasă comună, ̀ n timpul folosirii unor metode ca masajul clasic, shiatsu și stretching și prin stimularea unor mecanisme reflexe de reechilibrare neurovegetativă, în cazul aplicării masajului reflex, sau de echilibrare a circuitelor energetice din corp, folosind metodele terapeutice tradiționale asiatice. 3.4. Efectele masajului asupra circulației sângelui și limfei Din punct de vedere al efectelor asupra circulației, acțiunea masajului a fost comparată
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
trofic, sub influența tuturor procedeelor și tehnicilor de masaj, dar cu deosebire, a metodelor terapeutice tradiționale asiatice care determină o echilibrare a circulației energetice, a masajului reflex al țesutului conjunctiv subcutanat mai ales prin ”construcția bazei”, cu efect de reechilibrare neurovegetativă; determinarea producerii unor efecte subiective, care se exprimă printr-o senzație de bună dispoziție, un plus de energie și inițiativă (în cazul masajului stimulator) și printr-o stare de relaxare, destindere și deconectare (în cazul masajului relaxator), aceste efecte de
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
masaj se vor avea în vedere: poziția subiectului; poziția regiunii sau segmentului pe care se acționează; abordarea aplicării masajului în următoarea succesiune: 1. procedee și tehnici cu efecte generale asupra întregului organism, în sensul st imulări i reechil ibrări i neurovegetative; 2. procedee și tehnici cu efecte predominant reflexe, aplicate la distanță de regiunea/segmentul afectat; 3. procedee și tehnici aplicate la distanță de regiunea/ segmentul afectat sau pe regiunea/segmentul afectat, cu scop de pregătire pentru următoarele intervenții; 4. procedee
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
membrelor) afectate: declivă pentru facilitarea circulației de retur și proclivă pentru facilitarea circulației arteriale; abordarea procedeelor și tehnicilor de masaj se poate realiza în următoarea succesiune: 1. „ construcția bazei” din masajul reflex al țesutului conjunctiv subcutanat cu efect de reechilibrare neurovegetativă; 2. masaj „de apel” abdominal pentru membrele inferioare și toracal pentru membrele superioare; 3. masaj segmentar al membrului respectiv, începând cu segmentul proximal și continuând până la distal, totdeauna în sensul circulației de retur, mișcările terminându-se de fiecare dată proximal
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
fricțiunea va fi în așa fel dozată încât să nu depășească pragul toleranței la durere al subiectului; procedeele și tehnicile aplicate cu intensitate exagerată riscă să determine apariția unor reacții neplăcute ̀ n această regiune, în care repercusiunile de ordin neurovegetativ pot fi importante. Poziționarea subiectului se face indiferent, în așezat sau decubit, în funcție de preferințe. Se pare că durata optimă este de 10^, masajul capsulei articulare putând fi alternat cu cel al mușchilor ̀ nvecinați (marele pectoral și deltoidul). De cele mai multe
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
n care se urmărește obținerea efectului sedativ. Algoneurodistrofia, sindromul umăr mână. Kinetoterapeuții știu că în această afecțiune nu este nimic de făcut (ea favorizând apariția redorii și evoluând treptat spre ”umăr blocat”) și că aplicarea masajului riscă să agraveze reacția neurovegetativă. Se pare că cea mai bună metodă este balneokinetoterapia (apa de mare având un efect mai bun decât apa dulce), constând din: hidromasaj, afuziuni, împachetări, asociate cu mișcări active ajutate, efectuate întotdeauna până la limita apariției durerii. Unii autori recomandă, totuși
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
mai ales), sunt: diminuarea durerilor osteo-articulare și musculare; creșterea capacității respiratorii, prin tonifierea corespunzătoare a musculaturii; îmbunătățirea toleranței la efort (prin stimularea circulației, ușurarea muncii cordului, îmbunătățirea proprietăților mușchilor, întreținerea tuturor elementelor aparatului neuromioartrokinetic etc.); îmbunătățirea forței musculare generale; reechilibrare neurovegetativă a organismului; stimularea tuturor organelor răspunzătoare de circulație, metabolism, excreție; combaterea edemelor și ̀ ntrețierea mobilității tuturor planurilor tegumetare, musculare și articulare; relaxarea musculară și psihică și formarea capacității de autocontrol a acestora; îmbunătățirea tonusului psihic. în ceea ce privește incontiențele urinare, datorate
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
de barbiturice, medicamente de sinteză chimică, săruri de aur, plumb și alte metale grele), factori infecțioși, alergici, neuro-hormonali, distrofici și afecțiuni digestive anexe (colite, ulcere, apendicite). Mai pot fi declanșate de colectistite acute, angiocolite, icter infecțios, constipație cronică și tulburări neurovegetative. Boala se manifestă prin dureri puternice Îm hipocondrul drept, imediat sub coaste, cu reflexe În spate către coloana vertebrală și spre umărul drept. Aceste dureri sunt urmate de grețuri, vărsături biloase, arsuri epigastrice, inapetență, gust amar În gură dimineața, icter
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
africană. Simptomele bolii Boala se manifestă prin dureri violente, mai ales noaptea, În partea dreaptă a abdomenului (colică biliară) și În epigastru, cu iradieri În spate sau spre umărul drept. Mai apar crampe situate În capul pieptului și subcostal, tulburări neurovegetative, balonări, grețuri, vărsături bilioase cu nuanță verde, gust amar În gură, transpirații reci, frisoane și febră. Urina devine Închisă la culoare datorită deversării unor pigmenți și săruri biliare iar scaunele sunt decolorate. Timp de 1- 2 zile, după colica biliară
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
uscată, buze crăpate, ochi Înfundați și respirație greoaie. Voma constă din evacuarea violentă, prin gură, a conținutului gastric, stomacal și intestinal. Este provocată de anumite mirosuri grele sau mâncăruri cu gust neplăcut. Se exercită printr-un act reflex de tip neurovegetativ, ca o reacție nervoasă care provoacă o contracție spastică a diafragmei și a mușchilor abdominali, comandat de un centru nervos situat În bulbul cerebral. În cazul În care fenomenul se repetă, cauzele vomei pot fi multiple: indigestii, intoxicații alimentare, chimice
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
fiecare masă principală se impune un repaus la pat, timp de 30 minute, eventual cu o compresă caldă sau cataplasme cu argilă, puse pe abdomen și pe zona lombară. Regimul de viață Tratamentul Începe cu repaus la pat și echilibrarea neurovegetativă, cu evitarea surmenajului, respectarea orelor de activitate, odihnă și somn Într-o viață ordonată. La bolnavii cu colite abdominale se recomandă multă mișcare În aer liber, gimnastică respiratorie, plimbări dimineața și seara, exerciții fizice și sporturi ușoare pentru Îndepărtarea stărilor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de manifestări cu o relevanță crescută din punctul de vedere al încărcăturii psihice: manifestări de conduită, inclusiv cele implicate în diferite activități de joc, învățare sau muncă; manifestări implicate în comunicare (conduitele verbale, orale și scrise, mimica, gestica etc.); manifestările neurovegetative sau rezonanțele vegetative ale activității psihice (modificarea bătăilor inimii și respirației, înroșirea feței, paloarea, tremurul vocii etc.). Observația, ca metodă indispensabilă cunoașterii persoanelor cu cerințe speciale, poate fi: spontană sau provocată, integrală sau selectivă, continuă sau situațională, directă sau indirectă
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]