333 matches
-
de vizuina) RODENTIA Sciuridae - Sciurus vulgaris (Veverița) - Marmota marmota (Marmota) Myocastoridae - Myocastor coypus (Nutrie) Muridae - Ordratra zibethicus CARNIVORA Canidae - Nyctereutes procyonoides (Câine enot/Bursuc cu barbă) - Vulpes vulpes (Vulpe) Mustelidae - Martes foina (Jder / Beica) - Mustela erminea (Helge / Hermina) - Mustela nivalis (Nevăstuica) - Mustela vison (Nurca Americană) - Meles meles (Bursuc / Viezure) ARTIODACTYLA Cervidae - Capreolus capreolus (Căprioara) - Cervus elaphus (Cerb) - Damă damă (Cerb lopătar) - Ovis ammon musimon (Muflon) Suidae - Sus scrofa (Mistreț) PAS��RI PELECANIFORMES Phalacrocoracidae - Phalacrocorax carbo (Cormoran mare) CICCONIIFORMES Ardeidae - Ardea cinerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
de semănătură, cioară neagră, coțofană și gaiță Anexa 6 MODIFICĂRI ȘI COMPLETĂRI LA SITUAȚIA cotelor de recoltă aprobate pentru sezonul de vânătoare 2013/2014, la speciile marmotă, lapin, viezure, vulpe, câine enot, șacal, jder de copac, jder de piatră, dihor, nevăstuică, hermelină și bizam
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253733_a_255062]
-
326 Ursul gulerat Procyonidae Coati (urși cu trompa) Bassaricyon gabbii (III CR) Ursul maki Bassariscus sumichrasti (III CR) Basarisc Nasua narica (III HN) = 327 Coati Nasua nasua solitaria (III UY) Coati brazilian Potos flavus (III HN) Kinkaju Mustelidae Bursuci, jderi, nevăstuici Lutrinae Vidre Lutrinae spp. (ÎI) (Cu exceptia speciilor menționate în anexa A) Vidra Aonyx congicus (I) = 328 (Numai populațiile din Camerun și Nigeria; toate celelalte populații sunt incluse în anexa B) Vidra africană Enhydra lutris nereis (I) Calan (vidra de mare
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Vidra cu coada lungă Lontra provocax (I) = 329 Vidra sud-americană Lutra lutra (I) Vidra Pteronura brasiliensis (I) Vidra uriașă braziliană Mellivorinae Melivoră capensis (III BW/GH) Viezure african Mephitinae Sconcși, Conepatus humboldtii (ÎI) Sconcs de Patagonia Mustelinae Grizoni, jderi, taira, nevăstuici Eira barbara (III HN) Taira (hirara) Galictis vittata (III CR) = 331 Grizon Martes flavigula (III ÎN) Jderul cu gât galben Martes foina intermedia (III ÎN) Pietrarul Martes gwatkinsii (III ÎN) = 332 Pietrarul Mustela nigripes (I) Dihorul cu labe negre Viverridae
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Vulpes vulpes montană (III ÎN) §1 Vulpea roșie Vulpes vulpes pusilla (III ÎN) = 536 §1 Vulpea roșie Mustelidae Mustela altaica (III ÎN) §1 Mustela erminea ferghanae §1 (III ÎN) Hermelina Mustela kathiah (III ÎN) §1 Mustela sibirica (III ÎN) §1 Nevăstuica siberiana AVES Păsări ANSERIFORMES Anatidae Rate, gâște, lebede Anas melleri GALLIFORMES Megapodiidae Megapodide (găinile de gunoi) Megapodius wallacei Cocos cu picioare groase Cracidae Cracide (Cocosul Hoco) Penelope pileata Phasianidae Prepelițe, potârnichi, fazani, păuni Arborophila gingica Syrmaticus reevesii §2 Fazanul regal
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
a Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului 998/2003/CE . Articolul 21 Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară. Anexă 1 ──────── la normă sanitară veterinară ─────��────────────────────── SPECII DE ANIMALE Partea A Câini Pisici Partea B Nevăstuici (dihori domestici) Partea C Nevertebrate (cu exceptia albinelor și crustaceelor), pești ornamentali tropicali, amfibieni reptile Păsări: toate speciile (cu exceptia păsărilor reglementate de Normă sanitară veterinară privind condițiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164888_a_166217]
-
câinele preferat al forțelor de poliție. Localnicii își doreau să țină sub control dezvoltarea viguroasă a unor specii de rozătoare, în special din habitatul acvatic (șobolanul de apă, nutria) și a unor prădători de talie mai mică (vidra, jderul, dihorul, nevăstuica). Pentru obținerea unui câine competitiv au încrucișat exemplare de copoi Otterhound și de Terrier Galez (Welsh Terrier). Cele două rase au stat la baza selecționării acestui Terrier de talie mare ( este cel mai mare câine din această familie creat în
Airedale Terrier () [Corola-website/Science/312289_a_313618]
-
Satu Nou). În 1958 pe locul unde este azi pădurea Valea Morii vegetația spontană a fost defrișată și s-au efectuat plantații cu salcâmi,plopi,frasini,nuci,cireși,meri,pini,molizi. Fauna actuală a pădurii este formată din iepuri, căprioare, nevăstuici, șoareci, ciocănitori, fazani. Până în 1958 trăiau în zonă și lupi. În 1970 au fost aduși în pădurea Valea Morii porci mistreți și căprioare. Numele comunei Belcești din județul Iași apare prima dată în anul 1579 într-un document redactat în timpul
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
de Cap (Lepus capensis). Pe tot cuprinsul văii sunt prezente și mamifere carnivore ca de exemplu vulpea, lupul și într-o măsură mai mică hiena. În lunca Iordanului se mai pot găsi pisica de stuf (Felis chaus), bursucul, șacalul și nevăstuica. În mlaștina Malha trăiește caracalul și mangusta egipteană. În zona șoselei Allon se gasesc jderi. În mlaștina Malha și la Eyn Samia s-au văzut arareori leoparzi. Valea Iordanului este unul din principalele popasuri pe itinerariul păsărilor migrătoare. La sfârșitul
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
de conifere. Este deosebit de bogată. Pădurea reprezintă adăpostul preferat al mamiferelor sălbatice de interes cinegetic. Astfel amintim: cerbul carpatin (Cervus Elaphus), vulpea (Vulpes vulpes), jderul de pădure (Mortes mortes), jderul de piatră (Mortes foina), veverița (Scirus vulgaris), hermelina (Mustella ezminea), nevăstuica (Mortella mirolis), etc. Arifauna pădurilor mixte este bine reprezentată prin specii ca: huhurezul, mare (Steix ulalensis), gaița (Garullus glandacius), porumbelul de scorbură (Calumba aenas), etc. Aici cuibăresc și majoritatea răpitoarelor, ca. uliul păsărar, uliul porumbar, șorecarul comun, șoimul (Pernis apivarus
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mistreț ("Sus scofa"), enot ("Nyctereutes procyonoides"), vidră de râu ("Lutra lutra"), bizam ("Ondatra zibethicus"), nurcă europeană ("Mustela lutreola"), hermină mică ("Mustela erminea aestiva"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor pătat ("Vormela peregusna"), șacal auriu ("Canis aureus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), popândău european ("Spermophilus citellus"), dihorul de stepă ("Mustela eversmannii"), arici ("Erinaceus concolor"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan mic de apă ("Neomys anomalus"), șoarecele-de-mișună ("Mus
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
L."). În zonele de câmpie, fauna este reprezentată prin rozătoare ca popândăul ("Spermophilus citellus"), șobolanul de câmp ("Apodemus agrarius"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), cățelul pământului ("Spalax microphtalmus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), bizamul ("Ondatra zibethica L."), iar dintre carnivore: nevăstuica ("Mustela nivalis"), dihorul ("Putorius putorius"), bursucul ("Meles meles"), vulpea ("Vulpes vulpes"), lupul ("Canis lupus"), care mai vine de peste Prut, precum și din pădurile vecine aparținând comunei Mitoc. Din cauza stricăciunilor pe care le face noaptea sau chiar în timpul zilei la stânile cu
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
Colorația homocromă schimbătoare (homocromie variabilă) se manifestă prin modificarea în diferite condiții a coloritului de protecție în funcție de cea a substratului. Ex.: moluștele cefalopode, unele specii de crustacee, de reptile (cameleonul etc.). Colorația homocromă schimbătoare poate fi sezonieră (ex. la leming, nevăstuică, hermină care iarna își modifică coloritul în alb) sau ocazională (ex. la moluștele cefalopode, cameleon, unii pești, de ex. la cambulă etc.). Schimbarea culorii în cazurile menționate se datorește unor mecanisme nervoase, umorale sau neuroumorale.
Homocromie () [Corola-website/Science/335472_a_336801]
-
protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Din cauza interdicțiilor legale privind speciile de animale ne-native în Statele Unite și Canada, aici niciodată nu au devenit populare. Dihorul european se adaptează și reproduce cu ușurință în captivitate, spre diferență de alte specii crescute pentru blană cum ar fi nevăstuica sau hermina. Vânarea dihorului a fost cândva sportul preferat al scoțienilor. Vânătoarea se ținea noaptea, în miezul iernii. Cu toate acestea, majoritatea deceselor sunt cauzate de capcanele din oțel puse pentru prinderea iepurilor. În Marea Britanie perioada de vânătoare începe la
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
cu dihorii de stepă chiar dacă s-au înregistrat și incidente dar suferă din cauza pătrunderii în ecosistemul lor a nurcii americane. Există dovezi că dihorii au căzut pradă unor jderi dar acesta nu este un lucru obișnuit, iar în conviețuirea cu nevăstuicile, acestea din urmă pot cădea ocazional victime dihorilor. Dihorii sunt animale singuratice, ele trăind împreună cu alți membri ai speciei sale doar în timpul împerecherii și a creșterii puilor. Perioada de împerechere este cuprinsă între lunile februarie și aprilie, perioadă în care
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
20 exemplare în 2003), în pădurea de la Babadag există cel mai mare efectiv din Dobrogea (25 exemplare). În spațiile deschise iepurele are efective mari câte (700 ex.) în arelele: Făgărașu Nou Daieni, Babadag-Sarichioi și Beștepe-Sarinasuf. Areale largi de răspândire are nevăstuica și dihorul comun.Foarte rar se întâlnește dihorul galben. Dintre rozătoare, întâlnim: chițcanul comun, șoarecele de câmp, șoarecele gulerat, șoarecele de pădure, șobolanul de câmp, popândăul, șoarecele de mișuna, iar la Malcoci a fost identificat șoarecele săritor de stepa, orbetele
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
care au favorizat de-a lungul timpului dezvoltarea păstoritului, ocupație de la care derivă însăși denumirea acestor munți. Animalele sălbatice frecvente sunt cerbul, căpriorul, țapul, ciuta, porcul mistreț, ursul, pisica sălbatică, lupul, vulpea, bursucul, iar dintre animalele mai mărunte veverița, vidra, nevăstuica, dihorul, heldia; dintre răpitoarele cu pene mai numeroase sunt bufnița, gaița, uliul, cioara, iar dintre celelalte păsări găinușa , gotca, gotcanul. Mai rar, se puteau întâlni în zonă râsul, jderul, iepurele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pipirig se ridică
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
și o specie rară de clopoțel de munte ("Campanula serrata"). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni și pești și semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vipera ("Vipera berus"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), păstrăv ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"). Printre elementele floristice semnalate în arealul
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
(în ) este un serial animat creat de David Feiss, difuzat de Cartoon Network. Acesta îi are ca protagoniști pe Nevăstuica, și prietenul său, Babuinul. Varianta inițială a genericului serialului este interpretată de April March. "" a fost inițial o parte a serialului "Vaca și Puiul". Primele episoade erau cu Vaca și Puiul, iar următoarele cu "Eu sunt Nevăstuică". În România serialul
Eu sunt Nevăstuică () [Corola-website/Science/312409_a_313738]
-
ca protagoniști pe Nevăstuica, și prietenul său, Babuinul. Varianta inițială a genericului serialului este interpretată de April March. "" a fost inițial o parte a serialului "Vaca și Puiul". Primele episoade erau cu Vaca și Puiul, iar următoarele cu "Eu sunt Nevăstuică". În România serialul este de asemenea numit "Nevăstuica". Dublajul a fost realizat de Zone Studio Oradea.
Eu sunt Nevăstuică () [Corola-website/Science/312409_a_313738]
-
Varianta inițială a genericului serialului este interpretată de April March. "" a fost inițial o parte a serialului "Vaca și Puiul". Primele episoade erau cu Vaca și Puiul, iar următoarele cu "Eu sunt Nevăstuică". În România serialul este de asemenea numit "Nevăstuica". Dublajul a fost realizat de Zone Studio Oradea.
Eu sunt Nevăstuică () [Corola-website/Science/312409_a_313738]
-
neutralizanți împotriva tulpinilor A/ Indonesia/ 5/ 2005 , A/ Anhui/ 01/ 2005 și respectiv A/ Turkey/ Turkey/ 1/ 2005 . Capacitatea de a induce protecție împotriva tulpinilor omologe și heterologe a fost evaluată în studii non- clinice , utilizând modele de expunere la nevăstuici . În fiecare experiment , patru grupe a câte 6 nevăstuici au fost imunizate intramuscular cu un vaccin cu adjuvant AS03 , conținând HA derivată din H5N1/ A/ Vietnam/ 1194/ 04 ( NIBRG- 14 ) . Dozele de 15 , 5 , 1, 7 sau 0, 6 micrograme
Ro_771 () [Corola-website/Science/291530_a_292859]
-
01/ 2005 și respectiv A/ Turkey/ Turkey/ 1/ 2005 . Capacitatea de a induce protecție împotriva tulpinilor omologe și heterologe a fost evaluată în studii non- clinice , utilizând modele de expunere la nevăstuici . În fiecare experiment , patru grupe a câte 6 nevăstuici au fost imunizate intramuscular cu un vaccin cu adjuvant AS03 , conținând HA derivată din H5N1/ A/ Vietnam/ 1194/ 04 ( NIBRG- 14 ) . Dozele de 15 , 5 , 1, 7 sau 0, 6 micrograme de HA au fost testate într- un experiment de
Ro_771 () [Corola-website/Science/291530_a_292859]
-
micrograme de HA au fost testate într- un experiment de expunere omologă , iar dozele de 15 , 7, 5 , 3, 8 sau 1, 75 micrograme de HA au fost testate într- un experiment de expunere heterologă . Grupurile de control au inclus nevăstuici imunizate numai cu adjuvant , cu vaccin fără adjuvant ( 15 micrograme HA ) sau soluție salină tamponată cu fosfat . Nevăstuicile au fost vaccinate în zilele 0 și 21 și expuse intratraheal în ziua 49 la o doză letală de H5N1/ A/ Vietnam
Ro_771 () [Corola-website/Science/291530_a_292859]