72 matches
-
numitul Dragobete ar fi „fiu al Babei Dochia și cumnat cu eroul vegetațional Lăzărică” (id.ib., s.n.). Punînd pe al doilea plan denumirea sărbătorii (Dragobete este și „sărbătoare dedicată zeului dragostei cu același nume”, id. ib., s.n.), dicționarul citat prezintă ipoteze neverificabile ca și când ar fi adevăruri absolute. În Mitologia română (din 1985) a lui Romulus Vulcănescu, voința de a constitui un „panteon autohton” exista deja, dar discursul rămînea mai ponderat: Dragobete, „făptură mitică”, fiind în primul rînd „tînăr, voinic, frumos și bun
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
în franceză) al lui Constantin Virgil Gheorghiu mai fusese. A fost tradus în 15 limbi, după unii, în 20, după alții; nimeni nu a făcut un bilanț exact, cu traducerile pe masă - nu-i ciudat? Pare un fel de legendă, neverificabilă. Nu-i ușor de explicat astăzi acest succes, dacă nu avem sub ochi întregul documentar al cazului. Reconstituirea nu-i ușoară. E de văzut în amănunt cum a comentat presa franceză romanul, pe ce a pus accentul. Conspectul succesului publicistic
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
Berbeceanu Traian în urma unor favoruri acordate persoanelor audiate (anchetate în alte cauze), -prin acceptarea ca martori a unor persoane aflate în relații de adversitate cu Berbeceanu Traian -prin întocmirea în cursul anului 2013 a unor procese-verbale de investigare cu conținut neverificabil, având caracter de inculpare, la adresa persoanei cercetate, folosite ulterior de procurorul de caz ca mijloace de probă, -prin întrebuințarea de promisiuni nelegale sau de amenințări față de alte persoane cercetate în cauză, cu scopul de a le determina să dea declarații
Traian Berbeceanu a avut dreptate. DNA confirmă acuzaţiile comisarului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/41060_a_42385]
-
în lumea de astăzi. Nu doar credințele străine - mai ales religioase - pot să ne apară absurde. Știm ce sa spus la un moment dat cu privire la propozițiile filozofice, în speță cele metafizice. Întrucât ar include termeni fără semnificație și ar fi neverificabile empiric, ele sar situa în afara sensului. Nu mai pot fi considerate nici măcar false, ci pur și simplu lipsite de sens (sinnlose). Sau absurde (widersinnige), când se opun însăși posibilității sensului. 92 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 85. 86. Având în
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
sensuri: credincioșii trebuie să-l creadă pe profet atât în privința întîlnirii lui cu Dumnezeu, cât și în privința acurateții dezvăluirilor sale. Dar de ce oamenii acceptă în acest caz să creadă cu atâta încrîncenare lucruri care sânt cu totul neobișnuite și perfect neverificabile, în vreme ce în atâtea alte cazuri ei se lasă cu greu convinși de lucruri infinit credibile și susținute cu probe și argumente extrem de convingătoare? Pentru simplul motiv că există un avânt al cunoașterii care face ca ființa umană să nu se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ci a descoperirii».“ Într-o „replică finală“, Borges a mărturisit că nu a făcut distincții suficient de clare Între istoria tehnicii și cea a materiei, dar a conchis că „presupunerea lui Caillois nu e greșită; cred că e ineptă și neverificabilă“. El abordează teoretic narațiunea polițistă, așa cum arăta În foarte cunoscuta Prefață la volumului al doilea al antologiei pe care a realizat-o chiar Împreună cu Adolfo Bioy Casares, Cele mai bune povestiri polițiste: urmând singurul criteriu posibil În concepția sa, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
fi ținut cu dinții de o sumă halucinantă, astăzi am avea sub ochi un text complet, nefărâmițat și poate că nu s-ar fi ivit atâtea polemici. Dar uneori îmi vine să spun - e numai o supoziție de-a mea, neverificabilă deocamdată - că această distrugere s-a făcut cu bună știință, tocmai pentru a lăsa loc scenariilor deocheate. Dacă am avea la dispoziție textul integral, cu toate datele, ce aberații am mai putea inventa noi înșine? M.G.: Iuda, trădătorul, Iuda, singurul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Bordjighin, la legile lui Gingis han și la relațiile mongolilor cu Hoarda de Aur și cu Hanatul Crimeii sunt conforme adevărului istoric. Marile confruntări Între armate sunt relatate cât mai aproape de mărturiile contemporanilor, chiar dacă evoluția personajelor fictive deschide, uneori, prespective neverificabile. De aceea, unele scene din bătăliile de la Vaslui și Lipnic sunt construite exclusiv pentru a pune În valoare atitudinea personajelor și reacția lor În situații istorice concrete, dar și În marginile largi ale unor scene imaginare, construite adeseori cinematografic. Ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
lumea de astăzi. Nu doar credințele străine - mai ales religioase - pot să ne apară absurde. Știm ce s-a spus la un moment dat cu privire la propozițiile filozofice, în speță cele metafizice. Întrucât ar include termeni fără semnificație și ar fi neverificabile empiric, ele s-ar situa în afara sensului. Nu mai pot fi considerate nici măcar false, ci pur și simplu lipsite de sens (sinnlose). Sau absurde (widersinnige), când se opun însăși posibilității sensului. 92 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 85. 86. Având
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
responsabilitatea lor pentru propria persoană, pentru persoanele cu care vin în contact și pentru mediul de viață în care trăiesc. Niște profitori i-au păcălit și i-au derutat și continuă să-i derute prin obiceiuri tradiționale și cu promisiuni neverificabile, absolvindu-i de orice responsabilitate personală. Responsabilitatea a tot ce se întâmplă este atribuită (transferată) unui personaj cosmic atotputernic, Dumnezeu, care produce tot ce se întâmplă. Până acum, minciuna a ținut și unii oameni iresponsabili, din ignoranță sau cu viclenie
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
manuscrisele egiptene, cu mult înainte ca acestea să fie stocate în depozitul de mai târziu, abil numit Biblioteca din Alexandria. De ce, tot în Alexandria, exista și Farul? Și pentru ce a trebuit să fie distrus și acesta? Numai răspunsuri relative, neverificabile, care încurcă și mai mult lucrurile. Vrei să știi ce era scris în Arta comunicării instantanee. Nimeni nu a auzit de un asemenea manuscris, dar îți place să crezi că a existat. Și Arta intuiției: să întrevezi totul. Nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
divină se manifestă individual? mi-am călcat eu pe inimă și l-am întrebat. - Divinității nu-i poate fi imputată neputința de a se adresa unei mulțimi! El îi caută pe Cei Aleși, revelația fiind o chestiune tainică, intimă!... - Aha! Neverificabilă, vecină cu fabulația, delirul mistic și schizofrenia! Ai observat că întotdeauna cînd nu știi să explici ceva sau să răspunzi, folosești cuvîntul "taină"? - Și pînă la urmă, ce vrei tu, dragă Harian? gura îi puțea a mîncare nedigerată, așa că l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
înconjurate de rame care le despart de ceea ce le înconjoară? O rațiune este aceea că natura percepută a lucrurilor vizuale este puternic determinată de ceea ce le înconjoară, astfel încât atât timp cât cele înconjurătoare rămân nedefinite, orice lucru poate fi subiectul unui număr neverificabil de semnificații, dependent de relațiile cu alți centri. O pasăre rămasă în cuib nu-i același lucru cu pasărea ce-și are cuibul în copac; iar în timp ce copacul devine parte a peisajului, caracterele și funcțiile ponderilor vizuale se schimbă iarăși
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
științei. Ori Paulescu elaborează argumentările tocmai plecând de la faptele de observație culese din natură, supuse apoi analizei științifice și experimentului. De la faptele de observație ajunge la cauze, pentru că însăși știința este cunoaștere prin cauze. - Prezentările creaționismului ar conduce la ipoteze neverificabile și false. Se uită în fapt că știința operează cu ipoteze, ca de pildă teoria eterului care completează spațiul dintre corpurile astrale, sau teoria cuantică, ipoteze care chiar nedemonstrate sunt admise în știință, pentru faptul că îndeplinesc condiția necesară de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sistem fac parte din categorii diferite, la fel și persoanele care lucrează cu ele trebuie să fie grupate ca atare. În vederea adjudecării posturilor-cheie pe linie de securitate a datelor, trebuie să se știe că există trei categorii de angajați: 1. Neverificabilii sunt acei angajați cu un statut nu prea clar, ei neputând fi verificați în detaliu prin prisma onestității, încrederii, integrității, loialității față de unitate - motiv pentru care lor nu li se poate acorda accesul la informațiile speciale ale firmei. 2. Fără
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
În care primează jocul ideii Împing până la ultimele consecințe această contradicție a genului. În ele vorbește o voce care Împrumută glasul altei voci. Mediată de bibliografic, ea trădează pariul autenticității originale, Înlocuindu-l cu o sinceritate de gradul al doilea. Neverificabile, pentru că provin dintr-o zonă În care actul confesiv a fost abolit (nimic mai nedemonstrabil, mai lipsit, În absolut, de logică decât jocul ideii), reflecțiile teoretice alterează, relativizează naivitatea presupusă a jurnalului. Intrate Într-o concurență neloială, obligate să se
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
O lume a prezenței și a absenței, pe care o preia Întocmai: fără interpretare, fără modulații ale unghiului de receptare. Din perspectiva cititorului, jurnalul intim este o fatalitate. Nici o șansă de răstălmăcire, nici un centimetru sacrificat orgoliului hermeneutic. Cuvintele jurnalului intim - neverificabile - ajung sub ochii indiscreți ai cititorului ca o sentință. O sentință irevocabilă. A spune, a inventa Servituțile jurnalului pornesc de la neajunsul practic - verificat În cazul oricărei forme de literatură - că se pot reprezenta doar lucruri date, modele exterioare și, totodată
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
se opun prea multe obstacole: de la imprecizia sau ignorarea datei, la formele verbale din sfera trecutului) pe cel al transcrierii. În fine, dublând paralelismul inevitabil al celor două registre determinate de statutul narațiunii, se manifestă un timp abuziv. Un timp neverificabil. Un timp preluat, pentru care autorul depune o mărturie indirectă. Un timp la care n-a fost martor, la care se raportează, dar la care n-a participat. De pildă, timpul nașterii celui care scrie. Un timp-limită, adus În pagină
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
coordonat de Le Goff însuși), ... imaginarului îi aparține tot ceea ce se situează în afara realității concrete, incontestabile, a unei realități percepute fie direct, fie prin deducție logică sau experimentare științifică. Imaginarul ar fi astfel domeniul falsului și al neverificatului (sau al neverificabilului). (12) Totuși, Patlagean nu se pronunță în textul său asupra unei delimitări între imaginar și domeniul realității, fapt care ar putea duce la stabilirea unei incompatibilități între cele două lumi. Pe de altă parte însă, istoricul român are dreptate atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
utilizează critic mai multe izvoare și formulează, destul de sigur pe afirmațiile sale, prima teză a "descălecatului" roman (deși nenumindu-l pe Traian). De fapt, canonul letopisețului nu permitea introducerea în corpusul istoriografic, care se voia obiectiv și corect, a elementelor neverificabile ce țineau de imaginarul popular. De aceea, scrierile polone ale lui Miron Costin și Sama de cuvinte a lui Neculce - ca să nu numesc decât două exemple anterioare Descrierii Moldovei - sunt lucrări separate de cronică și au un alt caracter, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
generațiilor decât dacă suntem În măsură să punem În evidență un ritm al generațiilor cu intervale temporale fixate o dată pentru totdeauna, Mannheim subliniază faptul că problema generațiilor reprezintă un câmp de cercetare fertil, chiar dacă teoria intervalelor se relevă a fi neverificabilă. Așa cum a remarcat, mai târziu, Raymond Aron, căutarea unor legi În ritmurile sau ciclurile istoriei intră În contradicție cu caracterul specific al istoriei Însăși ca știință a singularului: „Pe măsură ce se cere mai multa istoricitate, legitatea tinde să dispară, pentru că, În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
funcția explicativă în ce privește realul obiectiv (ștințele naturii) și chiar subiectiv (științele umane). Din modestie ori din suficiență, omul modern nu mai recunoștea, ca formă de cunoaștere tare, decît cunoașterea științifică, față de care religia putea oferi cel mult o cunoaștere slabă, neverificabilă prin experiment și examen strict rațional. Inaugurată la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, a existat pînă de curînd chiar o mistică a științei, de la care publicul larg aștepta transformarea paradisiacă a vieții și terapia sufletelor : dovadă atașamentul intelectualilor din filmele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]