582 matches
-
cinstire îți cântăm: Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Noule Antonie! Rugăciune către Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcea Îți mulțumim, Doamne Iisuse Hristoase, că ne-ai dăruit pe părintele nostru Antonie de la Iezerul, ca să ne fie ajutător și mijlocitor în nevoințele noastre. Dacă nu am avea pe sfinții tăi rugători, ce ne-am face noi? Sfinte Părinte Antonie, toată viața ai închinat-o iubirii de Dumnezeu. Coboară o picătură de iubire și pentru noi. Suntem răi și cu păcate de moarte
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
pentru noi, împreună cu Preacurata Născătoare de Dumnezeu, Mijlocitoarea lumii către Hristos. Amin. (Cf. http://www.doxologia.ro/ceaslov/acatiste/acatistul-sfantului-cuvios-antonie-de-la-iezerul-valcea - 22.11.2016). Material documentar, întocmit și redactat de către Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Viața, petrecerea, nevoințele, minunile, sfârșitul pământesc și Acatistul Sf. Cuv. Antonie de la Iezerul Vâlcii - 23 Noiembrie... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2153, Anul VI, 22 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
piatra de încercare a autencității autoconștiinței noastre creștine. Trăirea „în adevăr” înseamnă luptă, dureri, lacrimi, tristețe, condamnare și necinstire, fiindcă adevărul niciodată nu se trăiește fără dureri, fără cruce[47]. Însă virtutea ce nu se naște și nu provine din nevoință și pătimiri pentru adevăr, este numai deșertăciune și mândrie, cu alte cuvinte „mască”. Deci, iată problema noastră: care este oare criteriul și mobilul prioritar al faptelor noastre și al vieții noastre în general? Adevărul (Hristos) sau imaginarea unei întțietăți a
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Problema_existentei_orei_de_religie_o_abordare_teologica_si_apologetica.html [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
împărăția cerurilor” de către Mântuitorul, la începutul Predicii de pe Munte a Lui și înainte de rostirea celorlalte fericiri? Nu trebuie să presupunem că Mântuitorul Hristos ar fi pus înaintea celorlalte fericiri pe aceea ce trebuie să se refere la cea mai dificilă nevoință duhovnicească și la cea mai de nereușit dobândire duhovnicească? Cu singuranță așa ceva trebuie să se întâmple, întrucât cel sărac cu duhul înseamnă, după Mântuitorul, că e deja, din viața lui pământească, posesor și moștenitor al Împărăției Cerurilor! Adică, că trăiește
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Problema_existentei_orei_de_religie_o_abordare_teologica_si_apologetica.html [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
Tine Te-au uitat?” - pornind de la cântarea Mariei numită Magnificat. O idee frecventă în poeme este: sufletul din căderi învață. Pilduitoare este poezia “Cărarea darului” - care ne învață generozitatea, până la sacrificiul de sine în folosul altora, care se află în nevoință. Hiperbola din poezia “Piatra” - naște un talc; acela de a ne învăța smerenia față de cei mai slabi. În spiritul iubirii meleagului natal, poemul “Vatra” este de o nespusă frumusețe, drept pentru care îl cităm integral: “De-aș mai avea putere
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
urmat cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț în perioada anilor 1979-1984, și ale Institutului Teologic de Grad Universitar din București, între anii 1985-1989. Urmând chemării tainice a lui Dumnezeu, după terminarea studiilor, a îmbrățișat viața monahală, parcurgând diferitele etape ale nevoințelor și rânduielilor călugărești, după cum urmează: la data de 1 iulie 1989 a fost închinoviat la Mănăstirea Putna, în data de 7 septembrie 1989 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Putna, de către Preacuviosul Părinte Arhim. Iachint Unciuleac, cu numele Melchisedec
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
Este un realism, un adevăr și o realitate, o convingere ce o trăia fiecare sfânt părinte în planul vieții de zi cu zi. Sfântul Serafim de Sarov, de pildă, a văzut, din punct de vedere cotidian, în toate sfintele sale nevoințe învierea sa în Iisus Hristos, de aceea el întâmpina pe fiecare om cu cuvintele: „Hristos a înviat, bucuria mea!” Căci iată, în mijlocul istoriei stă pururea Învierea Domnului și Dumnezeului nostru Iisus Hristos - Marele Eveniment și Marea Taină a Creștinătății, a
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428562737.html [Corola-blog/BlogPost/350339_a_351668]
-
conlucrând fără cusur la sfericitatea întregului. Concluzia, transcrisa, discret, spre sfârșit (nu chiar la sfarsit), se adresează, interogativ, chiar titlului: Cine e, Doamne, altul decât Tine Străjer peste suflete? Și răspunsul vine de la eul înduhovnicit, care, ajuns, după lungă să nevoința, pe cea de a treia treaptă, și-a câștigat dreptul să rostească: Urma degetului Tău pe piatră de temelie a sinelui Singurătatea desemnează subiectul Lumea - obiectul contemplației învelișul sensibil stratul inteligibil - rațiunea metafizica a lucrurilor misterul lor - rațiunea divină a
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_singuratatea_starea_de_gratie_a_contemplarii_recenzie_la_cartea_strajer_peste_suflete_poezie_grafi.html [Corola-blog/BlogPost/354360_a_355689]
-
înșiși, lăsându-se deasupra graniței lor omenești și trăind în contact cu transcendența divină. In lupta cu răul se cere bărbăție. Ei au avut-o; fiind bărbați ai tăriei au ieșit biruitori. Bărbăția lor s-a exprimat prin asceză, prin nevoință. Asceza nu este, cum greșit se înțelege într-o lume laicizată, omorârea vieții din noi; asceza este omorârea morții din noi. Nevoința fortifică firea și o tămăduiește de lipsa ei de fermitate, care iese în evidență atunci când foarte ușor e
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
au avut-o; fiind bărbați ai tăriei au ieșit biruitori. Bărbăția lor s-a exprimat prin asceză, prin nevoință. Asceza nu este, cum greșit se înțelege într-o lume laicizată, omorârea vieții din noi; asceza este omorârea morții din noi. Nevoința fortifică firea și o tămăduiește de lipsa ei de fermitate, care iese în evidență atunci când foarte ușor e atrasă de plăcere și fuge de durere. Omorârea morții, fortificarea firii, devine posibilă prin moartea făcătoare de viață a Domnului Hristos. Înviem
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
Ne trebuiesc arme mai rafinate, mai subtile, invizibile. • A posti nu înseamnă numai a ne înfrâna de la mâncăruri gustoase și plăceri hedonice. Diavolul nu mănâncă de loc. Este ascetic, spiritual, dar nu și sfânt. Ceea ce căutăm și obținem noi prin nevoințele postului este exact ceea ce diavolul nu va putea obține niciodată: sfințenia. • A posti înseamnă a redescoperi chipul lui Hristos și în noi înșine, lăsând la o parte povară obscură a păcatelor care nu șanț parte „naturală” din noi, nici nu
TEOLOGUMENA – DESPRE POST de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1467038034.html [Corola-blog/BlogPost/377951_a_379280]
-
constituie piatra de încercare a autencității autoconștiinței noastre creștine. Trăirea „în adevăr” înseamnă luptă, dureri, lacrimi, tristețe, condamnare și necinstire, fiindcă adevărul niciodată nu se trăiește fără dureri, fără cruce . Însă virtutea ce nu se naște și nu provine din nevoință și pătimiri pentru adevăr, este numai deșertăciune și mândrie, cu alte cuvinte „mască”. Deci, iată problema noastră: care este oare criteriul și mobilul prioritar al faptelor noastre și al vieții noastre în general? Adevărul (Hristos) sau imaginarea unei întțietăți a
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_predarea_religiei_crestine_in_scoala_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
cerurilor” de către Mântuitorul, la începutul Predicii de pe Munte a Lui și înainte de rostirea celorlalte fericiri? Nu trebuie să presupunem că Mântuitorul Iisus Hristos ar fi pus înaintea celorlalte fericiri pe aceea ce trebuie să se refere la cea mai dificilă nevoință duhovnicească și la cea mai de nereușit dobândire duhovnicească? Cu singuranță așa ceva trebuie să se întâmple, întrucât cel sărac cu duhul înseamnă, după Mântuitorul, că este deja, din viața lui pământească, posesor și moștenitor al Împărăției Cerurilor! Adică, că trăiește
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_predarea_religiei_crestine_in_scoala_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu” din localitatea Sâmbăta de Sus, județul Brașov, reînființată de Mitropolitul Nicolae Bălan, Părintele Dumitru Stăniloae demarase traducerea Filocaliei grecești. În intervalul anilor 1946-1948 a reușit să publice în Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe din Sibiu sub titlul „Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii” primele patru volume, cuprinzând scrierile lui Antonie cel Mare, Evagrie, Ioan Cassian, Marcu Ascetul și Diadoh, Maxim Mărturisitorul: Cuvântul ascetic, Capitolele despre iubire și cele teologice și economie, și comentariul la „Tatăl nostru” și Răspunsurile către Talasie; și Talasie
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 289 din 16 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului SFÂNTUL IOAN EPISCOPUL CEL MINUNAT Schitul Sihla Cu adevărat minunată și sfântă a fost viața și nevoința episcopului Ioan cel purtător de Dumnezeu, care s-a nevoit ca un înger în trup în Munții Sihlei, în prima jumătate a secolului al XX-lea. Însă foarte puțini cunosc viața și aspra osteneală duhovnicească a acestui ierarh purtător de
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_ioan_episcopul_cel_minunat.html [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
numai pâine neagră de cereale și boabe muiate de grâu, porumb, mei, linte, bob, mazăre etc. f. Hrana uscată este a șasea treaptă a postului călugăresc, la care ajung de obicei pustnicii cei mai râvnitori. Cei care petrec în această nevoință mănâncă numai pesmeți de pâine muiați în apă, cu sare sau puțin oțet, o dată pe zi și cu măsură. Așa se nevoiau sihaștrii de pe Valea Nilului. g. Hrana sau mana dumnezeiască este ultima și cea mai înaltă treaptă a postului
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_ioan_episcopul_cel_minunat.html [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
puțin oțet, o dată pe zi și cu măsură. Așa se nevoiau sihaștrii de pe Valea Nilului. g. Hrana sau mana dumnezeiască este ultima și cea mai înaltă treaptă a postului călugăresc, la care ajung foarte puțini dintre asceți, după o îndelungată nevoință, întăriți fiind cu darul Sfântului Duh. Aceștia se îndestulează numai cu Preacuratele Taine, adică cu Trupul și Sângele lui Hristos, pe care le primesc o dată sau de două ori pe săptămână, fără a mai gusta ceva decât numai apă. După
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_ioan_episcopul_cel_minunat.html [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
darul Sfântului Duh. Aceștia se îndestulează numai cu Preacuratele Taine, adică cu Trupul și Sângele lui Hristos, pe care le primesc o dată sau de două ori pe săptămână, fără a mai gusta ceva decât numai apă. După grele ispite și nevoințe am ajuns, cu darul lui Dumnezeu, să mă mulțumesc numai cu Preacuratele Taine, și nu mai simt foame, nici trebuință de pâine și legume..." Apoi l-a întrebat părintele Teodul: „Preasfințite, acolo în pădure, unde locuiți, nu vă este frig
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_ioan_episcopul_cel_minunat.html [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
dragoste îți poruncesc! Și-am să te-aștept peste 3 zile cu acel chip-nou-Îngeresc !" Mărturisind, l-au tuns în schismă, în Monahala Frăție Și a 3-a zi-l primi, Măicuța, în Împărăție ! ............................................ Sf.Calist, Patriarhul Constantinopolului. Monahul-Cărturar Calist, prin nevoințe virtuos A fost model și pentru Frații, de pe Muntele Athos ! Sfântul Grigore Sinaitul, i-a fost bun-Îndrumător Iar Calist i-a descris viața, în pagini, ca Scriitor ! A scris Lucrări Duhovnicești, incluse în "Filocalia..." Alături de Ignatie, a întărit Ortodoxia ! Apoi
SF.NICOLAE CABASILA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1434995402.html [Corola-blog/BlogPost/365892_a_367221]
-
și nici nu limitează libertatea ei, ci o întoarce pe aceasta de la calea contrară ei însăși, la întrebuințarea potrivit firii sale, a tuturor puterilor ei, o readuce pe calea potrivită firii sau conformă firii și, acolo unde întâlnește dor și nevoință spre mântuire, o înalță, pe calea mai presus de fire, la înțelegerea celor dumnezeiești. Aceiași duhovnicești Părinți ne învață că fiecare își este măsură a lucrării harului în sufletul și în viața sa, fiecare dobândește darurile Duhului Sfânt pe măsura
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465971215.html [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
au împletite cu ele întristările, ostenelile, necazurile, însă pe măsura acestora este și mângâierea din partea lui Dumnezeu. Cuviosul Nichita Stithatul ne arată că ostenelile sunt la început sau începătorilor, pricinuitoare de durere. Cei de pe treapta de mijloc, deprinși fiind cu nevoința, descoperă în răbdarea lor o anumită plăcere și o liniște neînțeleasă. Iar pe cei în care s-a sălășluit, prin lucrarea deplină a virtuților în Duhul Sfânt, ele îi umplu de o bucurie și o veselie negrăită, deschizându-li-se
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
doua formă de asceză suplinește lipsa sau insuficiența celei dintâi, adică trupească, împlinând și copletând slabele eforturi ascetice cele dintâi. Boala, spun Sfinții Varsanufie și Ioan, i se socotește de către Dumnezeu, celui ce o suportă cu răbdare și mulțumire, „în loc de nevoință (asceză) sau chiar mai mult”62. Un astfel de creștin „culege din răbdarea aceasta rodul mântuirii”63. De aceea, acești Sfinți Părinți ne dau următorul sfat: - „Rabdă, mulțumind, și vei fi miluit degrabă de Dumnezeu”64. Prin pocăință creștinul se
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
bolii ține de „preștiința lui Dumnezeu”68. Sfântul Ioan Scărarul ne încredințează că există două feluri de boli, în ceea ce privește rostul sau finalitatea lor: - boala pentru curățirea de păcate și cea venită pentru smerirea cugetului. Dumnezeu smerește trupul celui trândav la nevoință, printr-o nevoință mai dureroasă - boala 69. Prin aceasta se arată că adevăratul scop al bolilor trupului este sănatatea sufletului. Cu cât sufletul este mai afundat în patimi, cu atât sunt mai intense nevoințele și încercările sale, până când va ajunge
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
preștiința lui Dumnezeu”68. Sfântul Ioan Scărarul ne încredințează că există două feluri de boli, în ceea ce privește rostul sau finalitatea lor: - boala pentru curățirea de păcate și cea venită pentru smerirea cugetului. Dumnezeu smerește trupul celui trândav la nevoință, printr-o nevoință mai dureroasă - boala 69. Prin aceasta se arată că adevăratul scop al bolilor trupului este sănatatea sufletului. Cu cât sufletul este mai afundat în patimi, cu atât sunt mai intense nevoințele și încercările sale, până când va ajunge să-și redobândească
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
Dumnezeu smerește trupul celui trândav la nevoință, printr-o nevoință mai dureroasă - boala 69. Prin aceasta se arată că adevăratul scop al bolilor trupului este sănatatea sufletului. Cu cât sufletul este mai afundat în patimi, cu atât sunt mai intense nevoințele și încercările sale, până când va ajunge să-și redobândească subțirimea și pacea sa, ascultarea față de suflet. Un suflet revoltat, tiranizat de patimi care doar aparent procură plăcere, este „domesticit” și supus prin încercări grele, proporționale cu grosimea și consistența lucrărilor
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]