582 matches
-
se va îngriji? Abia așteaptă cuviosul Petru să-ți ia locul, deși cred că nu o să apuce, e beteag poponarul, scârțiie din toate încheieturile. Cât despre ava Ioan, de ajunge stareț, mută schitul în pustie. Trebuie să ne îndulcim singuri nevoințele, taică părinte. Acolo, sub mesteceni, este o poartă, aici în chilie, mai facem una. Prin poarta mănăstirii trec toți, prin poarta părintelui stareț nu o să treacă nimeni. Uite, vezi ușa țintuită ce dă spre dormitor? De azi înainte nu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sine un litru de Dumnezeu roșu. Riguros părinte era ava, nu se abătea nicio litera de la canoanele anthonite. Pregătea Sfintele Taine meticulos, cu grijă, cu băgare de seamă, precum un farmacist medicamente pentru furnici. Călugării, oameni de toată spița, făceau nevoință, post, rugăciune, supușenie. Jupânul era Dumnezeu, cuvântul părintelui stareț bilet de odihnă în grădina cerului. Fraților, în ușa voastră o să bată, pe laița voastră își va hodini oasele, din strachina voastră se va hrăni. Așteptați-l în post și rugăciune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
doua veniri e aproape! Dar grijă mare, fraților, în taină, în mare taină să-l primiți! Aici trufia se îmbrăca în sutană de popă și prindea rădăcini adânci, sărăcia era cel mai fertil pământ. În mănăstire, orgoliu se înfrâna cu nevoință și ascultare. Orgoliul omului mântuit era cea mai spurcată față a mândriei. Când era vorba de izbăvire condiționată, starețul avea perfectă dreptate: rugăciunea intimă epata o sinceritate bonificată, un fel de troc reciproc avantajos; Dumnezeu stătea la tarabă, păcătosul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
le ascunzi sub rama icoanei? Dimineața, la proscomidie, printre acatiste, printre morți, printre vii, obsesiile tale nelegiuite. Nu ești nici primul, și nici ultimul, care se îndrăgostește de chipul Fecioarei. Nu te neliniști, nu mă smintești, după o vreme de nevoință, iubirea despre care îmi vorbești se va maturiza, iubirea îți va inunda inima cu Duhul Preacuratei, culoarea, forma, chipul de pe catapeteasmă sunt preludii ale unei armonii divine. Vei iubi, Petre! Dincolo de contur și de formă, memoria este contextualitatea principiilor, timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
le tolera revolta, economul Visarion, de asemenea; erau primii care au pus umărul la ridicarea schitului și aveau mâini de aur. Măi Ilarioane, măi Gherasime, tataia vă iubește pe voi la fel ca pe ceilalți părinți. Faceți niște pogorăminte: puțină nevoință, puțină râvnă, puțină smerenie. Cereți-vă iertare și intrați în rând cu obștea! Aici un singur duhovnic avem, unu, și acela-i Ioan. Ori vă spovediți la el, ori vă caterisesc. Eu nu am nevoie de haiduci în mănăstire, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
susținute prin har; ea se împlinește exclusiv prin energia dumnezeiască. Îndumnezeirea omului presupune așadar „moartea mistică a puterilor sale naturale”; simbolic, sufletul intră în „Duminica” vieții, care vine după „Sabbat-ul” odihnei în contemplația naturală și după cele „șase zile” de nevoință ascetică. Grigore Palamas sau geniul ortodoxiei Teologul care l-a marcat cel mai mult pe Stăniloae rămâne fără îndoială Grigore Palamas (secolul al XIV-lea), și aceasta din mai multe motive. În primul rând, Palamas i-a oferit o explicație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
această haină a smereniei neîncrezătoare: Și semănați, ca noaptea ce vă naște,/ Sfiială și-ndoieli unde-ți cădea,/ Căci Cel-ce-știe însă nu cunoaște,/ Varsă-ntuneric alb cu mîna mea." (Epigraf). Dincolo de jocurile de cuvinte, ape-ape de suflet tulburat, stăruie o nevoință refuzată celor care știu, și menită tuturor cîți caută a cunoaște, pe propria-le carne în care se bat îndoieli. Și decît dorința de a crede, îndoită de temerea că n-o faci, nu e jertfă mai mare. Indecizia ostenește
Fețele îndoielii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7396_a_8721]
-
Simona Vasilache Sub un titlu neispititor, însă trezind duioase analogii cu nevoința omenească, și chemînd chiar anume delicatețe de ființe mici, de orice soi or fi ele, Casa șoarecilor, Sașa Pană strînge, în 1958, la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, schițele și nuvelele lui Ion Călugăru din anii 1921-1947, rămase
Poezii, în fond by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7901_a_9226]
-
usturătoare, față de care empatia imposibilă l-ar împinge pe orice spectator la nebunie: "E atâta nepace în sufletul meu/ bătut de alean și de umbre cuprins..." (Un dor fără sațiu). O pîlnie de ciclon, urcînd la cer cu toată mizeria nevoinței, zbătîndu-se să scape și luîndu-și, totuși, biata forță din ea, e acest suflet jucat de vîntoase: "Dincolo de morți, departe de vii,/ prin câte veacuri, hai?,/ arătare noptoasă, ruptă din rai,/ ai trecut pân' să vii?" (Cerb). Suflet care, neștiind a
Urcarea la cer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7584_a_8909]
-
ivirea proorocului,/ sus; apele rămîn jos,/ pentru gura celui ce coboară.// Clipele zilelor mari, ale zilelor mici, înfioară.// Ca firele de păr ne sunt numărate.// Furnici de aur, sub călcâie le strivim,/ în căderi blestemate." (Blesteme). Cîtă măsură, și cîtă nevoință, în aceste blesteme avînd, așa, vag blajine, suflul oracular al prezicerilor d'antan. Avertismente sortite zeflemelii. Revelațiile la îndemîna oricui, dar la care mai nimeni nu cugetă, continuă, cu acest Jetfelnic: Aflăm că murim de mai multe ori,/ cât are
Nerostitele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7533_a_8858]
-
om în stare să se plece. Nu cu marea trufie rănită a romanticilor cîrpindu-și rana cu tirade, nu cu frumosul sictir al marilor învinși, nici cu nepăsare, nici cu slăbiciunea atacată, imediat, de insuportabila milă fără iubire. În schimb, cu nevoința unui truditor, avînd supunerea înțeleaptă a împovăraților, mai nobili, în tristă necîrtirea lor, decît cei care-i împovărează: "Mîna cu care înnod și înclei/ slova stîngace, ruga amară,/ îngeri o țin ușor de subsoară,/ ca să nu tulbure marea tristețe a
Tendințe by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7649_a_8974]
-
și despre operațiunile urmate pentru scăparea comună, îndată cu aceasta îi va fi cu putință. Procesul-verbal va cuprinde motivele hotărârii și va arăta în mod sumar lucrurile aruncate sau stricate; va fi subscris de fruntașii echipajului sau va arăta motivele nevoinței lor de a subscrie și va fi transcris în registrul vasului. O copie de pe acest proces-verbal, subscrisa de căpitan, va fi alăturată la raportul prevăzut de art. 526. Articolul 670 Descrierea, prețuirea și repartiția pierderilor și pagubelor va fi făcută
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
educativ sau războinic. În schimb, muncile făcute cu mîna erau considerate ca fiind sub rangul grecului liber, de unde nevoia unor sclavi care să-i scutească pe magistrați și patricieni, pe arhonți, tesmoteți și heliaști (funcții juridice) de stînjenitoarea ocazie a nevoințelor trupești. Cineva avea oțiu își merita demnitatea de om, cine nu avea intra în categoria dezmoșteniților pe linie zeiască. În schimb, cine făcea negoț era socotit o ființă mercantilă, fără noblețe de rang civic, doar demagogii și tiranii avînd parte
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
cu adevărat: „În ultimele timpuri, cei care vor lucra cu adevărat lui Dumnezeu se vor ascunde cu înțelepciune de oameni și nu vor face printre ei semne și minuni ca în vremea de față. Și vor păși pe calea unei nevoințe topite în smerenie și, în Împărăția Cerurilor, se vor dovedi mai mari decît Părinții care s-au proslăvit prin semne.” 7 Între ultimele scrieri semnate de autor se numără un poem trimis spre publicare revistei pariziene Limite, intitulat Equestră: „Statuie
Alexandru Monciu-Sudinski [restituiri biografice] by Dan Dăncescu () [Corola-journal/Journalistic/4708_a_6033]
-
10-12 zile la Athos, cu rugămintea de a fi cronicarul pe viu al episoadelor trăite acolo, Dan C. Mihăilescu a acceptat propunerea, intrînd în grupul de români care și-au asumat ordalițiul de a respira cîteva zile în aerul de nevoințe al spiritului cenobit. Alături de el, pictorii grupului Prolog - Constantin Flondor, Horea Paștina și învățăceii lor („dascălii de erminie și alumnii lor”, cum spune frumos autorul), criticul plastic Oliv Mircea și alți cîțiva apropiați. Respectîndu-și virtutea de condeier talentat, Dan C.
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
duhovnicesc, inapetența autorului pentru stihii obscure blocîndu-i ochiul lăuntric și încărcîndu-l cu tenta mată a unui turist ocazional, atins de clasica miopie a intelectului școlit sub coerciția lui esse est percipi. Cititorul reține un spirit ludic care face haz de nevoințele prin care trece, de aceea cartea amuză prin comedia de situații și contrariază prin carența de duh.
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
Ică jr., Arhiepiscopul și diaconița, în vol. Scrisori din exil, Edit. Deisis, Sibiu, 2003, p. 8. 50 Pr. Prof. Ioan G. Coman, art. cit., p. 605. 13 vestita diaconiță Olimpiada, caracterizată de Paladie ca având caracter bărbătesc în viață, în nevoințe, în știință și în suportarea nenorocirilor 51. Cele mai frumoase scrisori sunt cele 17 trimise acestei diaconițe, care, rămasă în văduvie la 20 de luni după căsătorie, s-a dedicat Bisericii, după ce a dat averea ei la săraci. Între Ioan
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
A fost considerată o răsfățată a soartei, o amatoare cu pretenții pentru care scrisul e un mod de a alunga plictisul unei existențe în care grijile materiale nu constituie o problemă, iar dorințele sunt dezmierdări ale unui eu râzgâiat, nu nevoințe. Criticii nu au acordat importanță acestei moderniste care se cunoștea, totuși, cu Virginia Woolf, Leonard Woolf, Katherine Mansfield sau John Middleton Curry și care a scris povestiri, romane, poezii ce nu sunt lipsite de interes. Înrudită spiritual cu Edith Wharton
Elizabeth Bibesco Baloane by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3208_a_4533]
-
dată părinților, prin a-i face să-și înțeleagă ei înșiși pruncii, să-i înțeleagă nu în nevoile lor materiale imediate, uneori greu de împlinit din cauza sărăciei tot mai acute în țară, ci în dorurile lor sufletești, în acele tainice nevoințe de a se înălța spre alte orizonturi decât cele ale asfaltului și ale mocirlei care cuprinde Orașul, țara. Venisem pregătiți pentru o întâlnire de o oră și ne-au "ținut" viitorii plasticieni mai bine de două ceasuri. Doar câțiva au
Literatură, tinerețe, creație by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10673_a_11998]
-
și castității devenea sursa unei vieți de privațiuni adevărate, spre deosebire de traiul mai blînd și mai comod al regimului monahal. Iar în virtutea obîrșiei și educației primite, lui Toma îi era hărăzit drumul monahal de afirmare teologică, iar nu asprimea neîngăduitoare a nevoințelor călugărești. Și cu toate acestea, încălcînd tiparele în uz ale epocii, Toma devine călugăr dominican la vîrsta de 19 ani. Familia reacționează imediat, răpindu-l pur și simplu pe tînărul călugăr și claustrîndu-l în castelul din Roccasseca, în speranța că
Boul mut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10240_a_11565]
-
estetică nu slujește acțiunii, moralei sau plăcerii senzuale. Dar ce spune Kant e repudiat de Schopenhauer, pentru care emoția estetică e senzația de eliberare pe care artistul o trăiește cînd se rupe de lanțul suferințelor, un catharsis menit a îndepărta nevoințele lumești. De aceea, emoția estetică e trăire cognitivă și deopotrivă morală, într-o contopire de categorii în fața cărora I. Kant ar fi rămas siderat. Mai mult, singura calitate a artistului este intuiția (flerul esențelor divine), talentul fiind o însușire secundară
Velle non discitur (II) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3945_a_5270]
-
despătimire și dobândirea virtuților care ne redau libertatea pierdută prin păcat. În fond toată viața noastră este o strădanie permanentă de înaintare pe calea binelui, a virtuților pentru asemănarea noastră cu Iisus Hristos și chiar identificarea cu El. În această nevoință suntem susținuți mereu de harul Sfintelor Taine, cu deosebire de împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului. În viața creștină există multe antinomii care nu pot fi primite decât de cei care sunt angajați profund în credință. Astfel marii trăitori spun
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
de diferite nașionalități. Conform izvoarelor scrise, în mijlocul lor domnea dragostea, disciplina, asceza, vrednicia și o deosebită atmosferă duhovnicească. În centrul mănăstirii se afla biserica în care se oficia liturghia în limba greacă și două biserici mai mici ca dimensiune, pentru nevoințele diferitelor comunități monastice. Pe lângă acestea existau ateliere pentru folosirea zilnică a muncii monahilor, comitete pentru ocrotirea celor săraci și bătrâni, aziluri pentru orfani, centre de învățământ, hanuri, adăpostruri și locuri de popas pentru oameni, cu alte cuvinte această mănăstire reprezenta
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
devenit și Fiul ei. Ea L-a iubit pe Mântuitorul înainte de a-L iubi cineva dintre oameni și nimeni dintre oameni nu L-a iubit așa de mult ca ea. Ea a fost pentru toți sfinții model de sfințenie, râvnă, nevoință și liniștire. Ea este și cea mai mare și mai înțeleaptă făptură care s-a nevoit, prima și cea mai mare isihastă, pentru că „deși L-a născut (pe Iisus Hristos) și trupește, dar L-a avut întreg în sine totdeauna
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
tu, nu iei nimic din astă lume, Smerit și bun,agonisind doar fapte bune, Răsplată-ți vei afla în ceruri,printre sfinți! Nădejde,dragoste,adăugate la credință, Te-or înălța la cer,puțin câte puțin Nejudecarea fratelui,să-ți fie nevoință Crucea să-ți porți,ca pe-un simbol de biruință Treimii Sfinte,să te-nchini în veci,AMIN! Referință Bibliografică: Scară către Dumnezeu! / Constantin Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1926, Anul VI, 09 aprilie 2016. Drepturi de Autor
SCARĂ CĂTRE DUMNEZEU! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384849_a_386178]