4,367 matches
-
mantia albă, strălucitoare de cântec, covoare albe și moi lingușesc iazul de oglindă al vieții! Ce frumoasă ești viață, cu mijlocul strâns În bete de dor! Îngerește-mă, Clipă, mai fă-mă odată Atotziditor! Acum, zăpada, ca un ocean de ninsoare mă năpădește, ca fiorul absenței de tine, dragoste ultimă, spre a te vedea cu lacrimi fierbinți Înghețate, iarnăcrăiasă În albă pădure! Rămâne să cunun toți copacii trosnind de ger, de cumplitul ger al bucuriei, cu gheața sufletului clocotindă din mine
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
să mă nasc în fiecare noapte visez un țăran tânăr care vine spre mine ca o lumină desculță nici acum n-am aflat cine e de fiecare dată mă trezesc înainte ca el să ajungă la mine Ninge stau ăn ninsoare Ninge stau în ninsoare și îți vorbesc de primăverile pe care le-am inventat pentru tine zăpada mi-a ajuns până la genunchi șitu continui să râzi ninge stau în ninsoare și îți vorbesc de ultima noastră vară petrecută împreună zăpada
Poezii by Rodian Drăgoi () [Corola-journal/Imaginative/9628_a_10953]
-
fiecare noapte visez un țăran tânăr care vine spre mine ca o lumină desculță nici acum n-am aflat cine e de fiecare dată mă trezesc înainte ca el să ajungă la mine Ninge stau ăn ninsoare Ninge stau în ninsoare și îți vorbesc de primăverile pe care le-am inventat pentru tine zăpada mi-a ajuns până la genunchi șitu continui să râzi ninge stau în ninsoare și îți vorbesc de ultima noastră vară petrecută împreună zăpada mi-a ajuns până la
Poezii by Rodian Drăgoi () [Corola-journal/Imaginative/9628_a_10953]
-
înainte ca el să ajungă la mine Ninge stau ăn ninsoare Ninge stau în ninsoare și îți vorbesc de primăverile pe care le-am inventat pentru tine zăpada mi-a ajuns până la genunchi șitu continui să râzi ninge stau în ninsoare și îți vorbesc de ultima noastră vară petrecută împreună zăpada mi-a ajuns până la piept și tu continui să râzi ninge stau în ninsoare și îți vorbesc despre dragostea mea care poate aprinde zăpezile zăpada mi-a ajuns până la gură
Poezii by Rodian Drăgoi () [Corola-journal/Imaginative/9628_a_10953]
-
inventat pentru tine zăpada mi-a ajuns până la genunchi șitu continui să râzi ninge stau în ninsoare și îți vorbesc de ultima noastră vară petrecută împreună zăpada mi-a ajuns până la piept și tu continui să râzi ninge stau în ninsoare și îți vorbesc despre dragostea mea care poate aprinde zăpezile zăpada mi-a ajuns până la gură și nu vreau să îți vorbesc cu zăpadă în locul cuvintelor Iată zăpada mă acoperă definitiv și tu continui să râzi și râsul tău viscolește
Poezii by Rodian Drăgoi () [Corola-journal/Imaginative/9628_a_10953]
-
ale unui volum întreg. Or, fără să fie umoristic (fiind numai ironic sau sarcastic), Bacovia e un umoral. Umorile-i sunt, mai ales, apoase. Mereu actual, căci meteorologic, el își îmbibă propria-i poezie, până la suprasaturație, în ploaie, lapoviță și ninsoare, - încât sintagma amintită ar putea fi și "plină de humori": "O, țară tristă, plină de humori"! Dar, lăsând gluma la o parte, e evident că râsul e (ultra)subversiv, că boicotează sau dizolvă seriozitatea imbecilă, eroarea și teroarea unei istorii
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
ruga să nu mă întristez pentru lucruri pierdute - amintiri de la bunica, obiecte de artă țărănească. Mama îmi dorea numai bine, amintindu-mi de despărțirea noastră - când căzuse o ceață peste București, apoi fulguise diagonal și chipurile noastre se pierduseră în ninsoare. (Fragment din romanul în pregătire Mama ca Dumnezeu.)
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
sperii, vara când plouă mă târăsc pe asfalt cu burta lipită de corpul bărbaților din viața mea, lăsând bale în permanență. Același melc inocent și anonim pe care Dumnezeu l-a argintat dintr-o greșeală Lângî bîrbat Stau îngropată în ninsoare Sub cuvintele Așteptând să ajungi până începe o nouă zi Cu niște lopeți, cu palmele, cu picioarele Să sapi până simți că nu mai poți Să trăiești fără mine Stau într-o mare uscată de gheață sfărâmicioasă Uitându-mă în
Poezii by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/9834_a_11159]
-
din Geneva Regretă nimicul promis Te înalță, te scufundă făcînd din tine un grădinar al eșecului Nu cumva tu ești cel născut în moarte? Ademenite de oglinzi se îndepărtează, revin Fiecare ar vrea să afle destinul său Dirijate de o ninsoare încinsă se întîlnesc în final licitînd regatul fiecărui val Revista Mai întîi sosi revista - sol ce anunță rugul Tremur de margine - cronica? Cascadă înălțată la cer - poemele? în luciul dat serii de licurici se încaieră lotuși parc-ar fi preziceri
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
fixă, mărturisită prietenilor, amînată dintr-un motiv aparent frivol - un recital de pian al lui Gieseking anunțat între timp - dar finalmente executată cu o voință inflexibilă) și totodată extraordinar de ironică și de artificială. Impresia de artificialitate vine tocmai din ninsoarea citatelor, care are loc parcă în mintea unui om înzestrat cu o memorie fabuloasă, un om a cărui creativitate e acoperită de zăpada mereu mai groasă a amintirilor de lectură. Dar nu asta e important, ci faptul că, pentru Mircea
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
o pretenție absurdă pe care o au atîția de atîta vreme, și care de fapt nu crede nici în sine însăși, nu mai vrea să fie poezie. Pentru că "fraza frumoasă" (de ex., "Copacii își oblojesc rănile cu păsări", "îmbrățișarea în ninsoare") nu e altceva decît "un arabesc al aiurelii" (O fază frumoasă). În consecință, totu-i deșertăciune, nimic serios. Dacă, așa cum poetul (?) se spovedea într-un interviu, poezia e doar un joc de-a cuvintele, atunci e și firesc să nu
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
niciodată. Sunt prieten cu veșnicia. Neființa voastră lumească îmi aparține - ea reaprinde tot întunericul. Oh cât de dureros este să nu ai umbră niciodată! N: Ce noapte lungă mi-acoperă tâmpla? Singur în mine însumi lucrez precum norul își fabrică ninsoarea. D: Voi înmulți apele ca omenirea să-și spele păcatele dar numai ție izvor nou voi înflori. M: Tu care porți zaua de aur cheia pântecului meu vino în somn și unge-mi instinctele să pot răbda blestemul pe care
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
Și vântul mișcă arborii 'n grădină. // Dar prin fereastra ta eu stau privind / Cum tu te uiți cu ochii În lumină. Ai obosit, cu mâna ta cea fină / În val de aur părul despletind. // L-ai aruncat pe umeri de ninsoare, / Desfaci râzând pieptarul de la sân, / Încet te-ardici și sufli 'n lumânare...// De-asupră-mi stele tremură prin ramuri, / În Întuneric ochii mei rămân, / Și-alături luna bate trist În geamuri. Sonetul este datat 1879 de către Perpessicius, după hârtie și scris iar
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
pot fi penalizați cu patru puncte dacă, printre altele, refuză să înmâneze actul de identitate, permisul de CONDUCERE, certificatul de înmatriculare/înregistrare, celelalte documente prevăzute de lege, la cererea polițiștilor rutieri sau daca circulă noaptea/ziua, pe timp de ceață, ninsoare abundență sau ploaie torențiala, cu un autovehicul care n-are lumini sau semnalizare corespunzătoare. În fine, printre situațiile în care se dau șase puncte de penalizare se numără refuzul de a permite imobilizarea vehiculului sau verificarea tehnică a acestuia, depășirea
Cat de mult este afectat bugetul personal de creșterea cuantumului amenzilor [Corola-blog/BlogPost/94035_a_95327]
-
patria mică pe hărțile cerului dinspre Marea Albă, pe gheața subțire a căreia-i pianul la care vântul studiază și,-n atâta miracol că sunetul există, în atâta agonie și în atâta splendoare, strig până-n nordul îndepărtat de pe pământul de sub ninsoare și-ți scriu că întinderi fără matematice margini sunt singura formă de labirinth în care te pierzi orbit de lumina de la amiaza mare Kha! sunt pasărea Khaya își strigă numele Kha! între amiază și asfințit mereu pasărea Khaya cu ochii
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
simplu, bună dimineața. Dreptul la nemurire Pietonul care traversează poemul acesta chel nu va ajunge viu acolo unde vrea să ajungă, pentru că, iată, ninge fără oprire dintr-un capăt al lumii într-altul, pentru că s-a făcut ziuă de atîta ninsoare și pentru că ultimul corb a murit înghețat. Nu ne-a rămas decît să așteptăm sub gelatina pufoasă a doua naștere a lumii din mîna aceasta de cuvinte căzute pe asfalt. Nu-i de glumit cu semnele divine: cei care vreți
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
fi râs că nu s-au împlinit și-am fi băut, unul pentru celălalt, pe săturate. Ne-am fi povestit în scris, în ce mai credem sau nu, fiecare și câteodată, ne-am fi întâlnit în vis, sub îndoita somnului ninsoare. Dar n-ai vrut să mai aștepți. Crăciunurile ți-au fost anulate: Moartea ți-a dăruit un diamant de-o veșnicie de carate. Ce dulce pâine e tristețea Ce dulce pâine e tristețea. Ce moale, jilavă și niciodată coaptă. în
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
mai e, de-un timp, poetically correct muzici s-auzi, pe-nchipuite circumferințe roșii, trecând tot mai departe prin fii și fiice, eu, cu urechile mele-nvechite, cutez , totuși, să spun că le-ascult. Ca pe-o tot mai calmă ninsoare, ca pe o prelungire de foșnete către verile viitorului - vor fi puțin și ale mele - careva dintre ei va simți, poate, adiindu-i în sângele orb, un fel de boare, un fel de umbră, va cădea, poate, măcar o clipă
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]
-
până atârnă dijma cât povara: mormântul meu înmormântat în tine. Jos înnecată-n umbra ei femeia înlăcrimată cere îndurare simțind înalte tunetul scânteia scânteia/fiu în greaua lui strânsoare bătând suav cu gingașe picioare /măsura într-o vecinică baladă/ ca o ninsoare pe pământ să cadă vestirea Domnului la mic și mare că fiul cu femeia lui o dată ne va urma pe căile lactee și fiu din fiu în dreapta c-o femee mulțește astre. Binecuvântată a șaptea poartă tremură la vamă fiți
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
armă de cumințenie o tot demontez o curăț și o fac la loc întreagă mereu altfel stânca din vis încet o rășină pe scoarța prunului ursuz curcubeu cum sângele ursului în hibernare încet ca o ștergere de contururi în bogata ninsoare vocea aceea tremura încet se târa leoarcă de sărut în liniștea de febră vocea ploua peste tot imaculare de nu se auzea nimic așa cum la tropice nu vedeai stropi nu auzeai răpăit și brusc erai ud statut de realitate îmbinare
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/12829_a_14154]
-
de știință recunoscut, grafician și pictor de o mare sensibilitate și mai ales poet dăruit, am aminti aici, în acest spațiu neîndestulător, doar câteva dintre titlurile cărților sale de poeme: Ora 25 (1946), Dresoarea de fluturi și Timpul oglinzilor (1968), Ninsoarea neagră (1970), Elegiile malteze (1980), Clavicula mundi (1983), Steaua neizbucnită (1986), Elegii cretane (1989), Stigmate și lauri (1993), Roua de apocalips și Ochiul din lacrimă (1998). Dintre atât de multele referințe critice care s-au adunat în timp în jurul creației
Alexandru Lungu - 80 - by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/12903_a_14228]
-
Constantin Hrehor I pe vechi alunecări de suflet lupii se-nmulțesc în trupul meu frumos în februarie prima ninsoare a umplut cosmosul cu surîs și Tu neverosimil dintr-o mănușă ieși trădîndu-i perfecțiunea: "urîtă sunt, vai ce urîtă" strigi și-oglinzile fug de pe pereții strîmbi în stradă. de mintea Ta-s îndrăgostit, sîngelui, trupului nu am ce-i da
Epistole by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/14016_a_15341]
-
strâmtoare de văzduh între lege și erezie prin care plutesc într'un zbor siluit păsări albe și negre căința dăinuie în mireasma sfârtecată a florii însângerate Nenumire în fereastra amurgului două umbre contopite de o stea nenumită luminate lăuntric negre ninsori ploi și grindini neguri și spaime întretaie lumina târziului poate noi amândoi luminați de nenumire respirăm rugina alunecatului amurg Neliniștea florilor un singur strop de sânge e îndestul pentru a sparge liniștea florilor malvia tresare căutându-și zadarnic în ochiul
poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14177_a_15502]
-
dacă voiai s-o urmărești, riscai să te ia mai întâi durerile de cap și de ochi, apoi greața și, într-un final, voma. Probabil că România nu e încă pregătită pentru 3D, așa cum nu e încă pregătită, iarna, pentru ninsori. Nici sala în care am văzut filmul nu părea prea pregătită pentru cinema, în general. Nu avea suporturi în care să-ți pui sucul, dar avea mult suc vărsat pe jos, ca o consecință firească a faptului că nu avea
Avatar – un film slăbuţ, dar un desen animat superb! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21304_a_22629]
-
u very much! La mocirla cizmele mele arată de parcă am fost la arăt cu ele, si pe ger zici că i’m impersonating o găină pe gheață (cu dat din ‘aripi’ cu tot).. and it seems că o ține în ninsori până la sf lui februarie. I can haz spring nao pls? Hyacinths included:D Mulțumesc, Dragoș. Iernile copilăriei îmi amintesc și de starea aceea de bine care te face să te bucuri de lucrurile mărunte. E frumos să te bucuri de
Criogenie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82656_a_83981]