131 matches
-
Puietul coboară și el în mare, dar mai încet, în anumite locuri se oprește o perioadă de timp. O parte din pui mai stau în partea de jos a Dunării încă 1-2 ani. Are importanța economică, fiind pescuit. După cegă, nisetrul are carnea cea mai gustoasă dintre acipenseride. Se consumă proaspătă, sărată sau afumată. Se pregătește și ca marinată. Din spinarea sărată, uscată sau afumată se prepară batogul sau balâcul. Foarte prețuite sunt icrele lui, de coloare cenușie închisă și care
Nisetru () [Corola-website/Science/319331_a_320660]
-
pară. Mărimea icrelor de pește variază între 0,23 la anghilă și 18 mm la siluridul tropical "Arius commersoni" în diametru. După masa lor față de apa în care sunt depuse, icrele se împart în "demersale" și "pelagice". le de morun, nisetru, păstrugă etc. acipenseride se numesc "icre negre". Icrelor de chetă, lostriță și a altor specii, mai ales din Oceanul Pacific, li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă, câte una sau mai multe împreună. Fecundația
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
Se hrănește cu crustacee și larve de insecte. Măsoară în medie 60-70 cm și cântărește 4+5 kg, putând ajunge la 1-1,25 m și 16 kg. Carnea și icrele sunt foarte apreciate. Din latina "Acipenser" = nume dat de Plinius nisetrului + "ruthenus" = rusesc. , cigă, ceciugă, ciciugă, ciuciugă, cegă de Tisa, nosfiță, scegă, scigă, sucigă. Cega nu ajunge la dimensiunea celorlalți sturioni, fiind cel mai mic reprezentant al genului "Acipense". Lungimea obișnuită fiind 40—70 cm, maximă 1,0—1,25 m.
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
morunul înoată pe fundul apei în cele mai profunde parți ale albiei râurilor. După depunerea icrelor se reîntoarce în mare, înotând foarte iute mai mult la suprafața apei. Unii rămân pentru a ierna chiar în Dunăre în gropi adânci alături de nisetru. Puii de morun se îndreaptă către mare în lunile iunie-septembrie, înotând încet pe fundul apei, oprindu-se din când în când să se hrănească. Hrana variază în funcție de sezon. Morunul este un peste prădător, foarte hrăpăreț și cel mai carnivor dintre
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
în unele regiuni și urșii bruni, însă în ultimul timp nu s-au mai înregistrat apariții ale rechinului polar în Oceanul Pacific. Concurentul principal în privința împărțirii hranei este foca pestriță, urmată de unele specii de păsări marine, apoi de morun și nisetru. Pescărușii joacă deseori rolul „lingăilor”, alimentându-se cu prada prinsă de vidra de mare sau cu rămășițele aricilor de mare și crabilor. Indivizii bolnavi sau bătrâni deseori ies pe țărm, de aceea cadavrele vidrelor de mare sunt cel mai des
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
amenințate cu dispariția, 139 neamenințate cu dispariția; pentru 15 specii sunt date insuficiente pentru evaluarea stării de conservare, iar 19 specii nu au fost încă evaluate. Cele 9 specii critic amenințate cu dispariția sunt: "Squatina squatina" (rechinul înger), "Acipenser gueldenstaedtii" (nisetrul), "Acipenser nudiventris" (viza), "Acipenser persicus" (sturionul persan), "Acipenser stellatus" (păstruga), "Acipenser sturio" (șipul), "Huso huso" (morunul), "Anguilla anguilla" (anghila europeană), "Knipowitschia cameliae" (guvidul mic din Delta Dunării). Prima descriere a peștilor din Marea Neagră a fost făcută de către Pallas în 1811
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
n-avea nimic comun cu arta, ne însoțise la rugămintea mea, însă domnul George, medita la descoperirea acestui mare talent pe care simțeam cât îl admira și iubea. Ne-am întors la București cu portbagajul plin cu bucăți mari de nisetru și de raci congelați, am împărțit totul și am rămas fiecare la casa lui. Au trecut câteva luni de zile până când, într-o seară, am primit un telefon neașteptat. Bună seara doamnă, sunt pictorul Ion de la Tulcea, prietenul domnului George
Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/97_a_207]
-
rața, gâsca, corcodelul, gârlița, sitarul, lișița, cocorul ș.a. În fluviul Dunărea și bălțile lăturalnice trăiesc diverse specii de pești: statornici (somn, mreană, șalău, biban, lin, țipar, crap, roșioară, babușcă, avat, ghibor, bibanul soare, guvidil, săbiuța, știuca) sau călători (scrumbia, rizeafca, nisetrul, morunul, păstruga și cega). Locuit din antichitate, orașul se numea "Noviodunum", un nume de proveniență celtică ("dunum" înseamnă în limba celtă "așezare fortificată"), de asemenea existând și o așezare dacică numită "Genucla" în vecinătate. În 514 î.Hr., Darius cel Mare
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
de lămâie. Originar se folosește numai pește de apă dulce. Este nevoie de: 2 litri de apă sau supă de oase/carcase de pește, borș, 1 kilogram de pește tăiat bucăți de 4-5 cm: (biban, caras, cegă, crap, guvizi, lin, nisetru, păstrăv, păstrugă, somn, șalău, știucă), zarzavat de supă, 3 linguri de orez prepreparat, verdețuri (leuștean, pătrunjel, după gust și mărar), ulei, sare, piper negru și, opțional, ardei iute. Ceapa, zarzavatul, ardeiul și ardeiul iute (nu obligatoriu) tăiate mărunt se călesc
Ciorbă de pește () [Corola-website/Science/337276_a_338605]
-
sălbatică); printre care două mamifere: porcul-de-mare ("Phocoena phocoena") și delfinul cu bot gros ("Tursiops truncatus") și două specii de pești: rizeafcă ("Alosa tanaica") și scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii rare de pești aflate în sit: păstrugă ("Acipenser stellatus"), nisetru ("Acipenser gueldenstaedti"), guvid-de-nisip ("Pomatoschistus minutus"), bou-de-mare ("Uranoscopus scaber"), pește european de apă sărată ("Callionymus risso"), limbă-de-mare ("Solea nasuta"), uvă ("Gymnammodytes cicerelus"), pălămidă ("Sarda sarda"), rândunica-de-mare ("Chelidonichthys lucerna") În arealul sitului este semnalată și prezența a două specii de moluște rare
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
lemn, tigaia, pirostria, sita. Vesela trebuie să fie acoperită. Dintre felurile de mâncare menționate amintim: supa de varză, răcituri, botvinia (supă rece), terci (ovăz, hrișcă, orz), carne (de porc, de vită, de berbec, de pui, de gâscă, de rață), pește (nisetru afumat, morun, hering), icrele de pește alb, icre negre, colțunași, ouă, brânză, smântână, unt, lapte, ciuperci, varză, nap, sfeclă, mazăre, castraveți, usturoi, morcov, pateuri, colaci, clătite, morsul din vișină și zmeură, kvass, kissel, bragă, bere, mere, pere, pepene galben, nuci
Domostroi () [Corola-website/Science/335849_a_337178]
-
care două mamifere: porcul-de-mare ("Phocoena phocoena") și delfinul cu bot gros ("Tursiops truncatus") și două specii de pești: rizeafca ("Alosa tanaica") și scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii de pești aflate în sit: morun ("Huso huso"), păstrugă ("Acipenser stellatus"), nisetru ("Acipenser gueldenstaedtii"), cambulă ("Pleuronectes flesus"), calcan ("Scophthalmus maximus"), rândunica-de-mare ("Chelidonichthys lucerna"), vatosul ("Raja clavata"), câine de mare ("Squalus acanthias"). În arealul sitului este semnalată și prezența mai multor nevertebrate cu specii de: "Modiolula phaseolina, Mytilus galloprovincialis, Ampelisca diadema, Ampelisca diadema
Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe () [Corola-website/Science/330641_a_331970]
-
calcarului, prundișului, nisipului, argilei etc. Navigația este destul de dezvoltată. Principalele traversări navigaționale sunt Baku - Aktau, Baku - Turkmenbași și Mahacicala - Aktau. Marea are legătură navigațională cu Marea Azov prin râul Volga, Don și Canalul Volga-Don. În Marea Caspică se practică pescuitul (nisetri, plătici, crapi, șalăi, scrumbie etc.), dobândirea icrelor, dar și a grăsimii focii caspice. În Marea Caspică se pescuiește mai mult de 90 % din rezervele mondiale de nisetri. Din păcate, pe lângă pescuitul pașnic, aici mai există și pescuit braconienesc. Ambianța naturală
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
prin râul Volga, Don și Canalul Volga-Don. În Marea Caspică se practică pescuitul (nisetri, plătici, crapi, șalăi, scrumbie etc.), dobândirea icrelor, dar și a grăsimii focii caspice. În Marea Caspică se pescuiește mai mult de 90 % din rezervele mondiale de nisetri. Din păcate, pe lângă pescuitul pașnic, aici mai există și pescuit braconienesc. Ambianța naturală a țărmului mării presărat cu plaje de nisip, ape minerale și nămoluri lecuitoare creează condiții favorabile pentru odihnă și tratament. În același timp, gradul la care a
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
râurile bazinului mării, de deșeurile orașelor de pe țărm, dar și de inundarea unor obiecte cauzată de ridicarea nivelului apei în Marea Caspică. Braconajul de asemenea reprezintă un factor ecologic negativ: în urma lui, în ultimii ani, a scăzut considerabil populația de nisetri în mare. După destrămarea URSS, divizarea Mării Caspice și azi este o problemă care cauzează divergențe între șefii statelor de pe țărm, legate de sursele de țiței și gaz natural și de resursele biologice. Negocierile între statele de pe țărm au ținut
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
cerbi lopătari, căprioare, fazani, etc. În privința peștilor în apele Siretului și Prutul se găsește predominant crap, șalău și mai rar somn. În apele Bârladului, Gerului, Chinejei întâlnim bibanul și cleanul. În Dunăre lângă Galați se găsesc pești mari, migratori ca nisetrul, cega, păstruga, morunul dar și semimigratori ca somnul, crapul, plătica, babușca, șalăul,carasul etc. Primăvara apare și scrumbia de Dunăre. Primele semne ale unei așezări permanente în zona municipiului Galați s-au găsit pe malul estic al bălții Mălina (în
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
migrația inversă dinspre apele dulci către cele marine. Are valoare economică mare, fiind pescuită în cantități apreciabile. Se consumă aproape exclusiv sărată; carnea nu este de calitate și conține numai 7,5% grăsimi. Gingirica servește ca hrană peștilor importanți: șalău, nisetru, morun și celor marini. Două subspecii sunt recunoscute de către unii autori : În România trăiește subspecia "Clupeonella cultriventris cultriventris", comună pe tot litoralul nostru marin; pătrunde în lacurile litorale Razelm, Tașaul, Duranculac, etc.) și Dunăre până la Călărași .
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
Vă spun eu, când le-o simți poporul gustul, să vedeți cum se ridică la un sutar. Un leu gramul. Dacă s-or mai găsi!" mai spuse el filozofic. "De ce să nu se găsească? zise Ion curios. Or să moară nisetrii?" Ba nisetrii or să trăiască, dar marfa asta e lux, poți să știi ce-or să facă ai noștri cu ea când or afla ce preț are la Paris sau la New York? N-ați văzut cu peștele?" "Ce e cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
eu, când le-o simți poporul gustul, să vedeți cum se ridică la un sutar. Un leu gramul. Dacă s-or mai găsi!" mai spuse el filozofic. "De ce să nu se găsească? zise Ion curios. Or să moară nisetrii?" Ba nisetrii or să trăiască, dar marfa asta e lux, poți să știi ce-or să facă ai noștri cu ea când or afla ce preț are la Paris sau la New York? N-ați văzut cu peștele?" "Ce e cu peștele?" Păi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
altora? O epavă fără dinți, cu pungi la ochi, hămesit după un castron cu ceva murdar în el, dar care îl făcea hulpav, cum poate nu fusese el niciodată la recepțiile cu icre negre și cine știe ce rarități, păstrugă, cegă, pești, nisetri... Mulți dintre ei au scăpat și redevenind liberi au putut să se dedice cu strălucire profesiunilor lor inițiale, de ingineri, chimiști, medici sau matematicieni. Numai foamea și pierderea libertății pot degrada o ființă umană. Foști miniștri, subsecretari de stat, patroni
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
geamul deschis. Sătenii păreau că se simt bine, făceau netulburați gesturile lor grotești, virile, impresionante. Fiecare îți semnala dimensiunea braconajului: erai invitat să te-oprești și să beneficiezi, cu încredere. Dacă aveai proasta inspirație să cobori, te pricopseai cu un nisetru sau o cegă, de îți duhnea o lună portbagajul; când ajungeai la Constanța și-i tăiai burta, o găseai umplută cu pietre, să atârne la cântar. Sătenii îți mai vindeau icre negre, te puneau să guști, erau nemaipomenite; când desfăceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Ne-am plimbat pe dig până la „On Plonge“, îmbrățișați de frig. După câteva minute, a început să plouă, urât, cenușiu, mizerabil. Cârciumioara nu se mișcase din loc, cu tot acvariul ei din podea. Călcai pe sticlă și urmăreai morunii și nisetrii fugărindu-se printre alge și bolovani. N-am intrat, doar ne-am lipit nasul de geam: vreo cinci sau șase marinari stăteau la un rom. Îi recunoșteai imediat, după cicatrici și tricourile alea cu dungi, ca la pușcărie: le purtau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și le găsise străine. Ajunsese un om singur și ascuns. Chiar și așa, Însă, Îi băteau În poartă destui clienți. Din apa tulbure a Eleșteului ieși alene și apoi se scufundă o spinare neagră și plină cu țepi ca de nisetru. Pe Cap de Șobolan nu-l Încercă nici o mirare. Simți, numai, mirosul greu al mâlului răscolit. Fioroasa spinare Începu, ridicându-se și coborând cu clipocituri moi, să dea ocol ochiului de apă Într-o Învârtire fără rost, de slăbiciune prinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
iedera etc.), pe grinduri. Pădurea Letea, de pe grindul cu același nume, în plină vegetație are un aspect luxuriant. Fauna este foarte variată, cuprinzând: • mamifere ca mistrețul, vulpea, câinele enot, vidra, nurca etc.; • pești cum sunt crapul, șalăul, somnul, știuca, sturionii (nisetrul, morunul etc.), scrumbiile, hamsiile etc.; • aproape 300 de specii de păsări, marea majoritate fiind migratoare. Cele mai reprezentative sunt pelicanii, egretele, lebedele, cormoranii, rațele și gâștele sălbatice. Coloniile de pelicani din Delta Dunării sunt cele mai mari din Europa. Datorită
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
materiei organice reduce viața la bacterii anaerobe. Cele mai multe viețuitoare trăiesc în vecinătatea țărmurilor. Sunt specii de alge, animale de fund (midii, stridii) sau care înoată (meduze, scrumbii, stavrizi, chefali, calcani etc.). Dintre pești o importanță economică deosebită au sturionii (morunul, nisetrul, păstruga, cega, care în perioada depunerii icrelor pătrund în cursul inferior al fluviilor. În lungul țărmurilor trăiesc specii de pescăruși și alte păsări concentrate în spațiul Deltei Dunării, al limanelor și al lagunelor. Importanța economică - Marea Neagră permite statelor riverane realizarea
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]