76 matches
-
navetă). În 1950, învățătorii care activau în școala din sat erau: Constantin Popescu (director), Tache S. Bănică, Elena C. Popescu, Panaitița T. Bănică, Naim A. Nurla și Maria F. Iordache. În același an, au mai fost numite la școala din Nisipari următoarele cadre didactice: învățătoarea Mărgean Nița, învățătoarea Munteanu Elena, profesorul Letcă Gheorghe și soția sa, învățătoarea Letcă Maria. Important de reținut este faptul că, în adresele de numire a noilor cadre didactice din sat se stipula ca acestora să le
Nisipari, Constanța () [Corola-website/Science/301145_a_302474]
-
soția sa, învățătoarea Letcă Maria. Important de reținut este faptul că, în adresele de numire a noilor cadre didactice din sat se stipula ca acestora să le fie asigurate de către comunitatea locală cazarea, hrana și combustibilul pentru iarnă. Școala din Nisipari a suferit distrugeri la acoperiș, ferestre etc. în anul 1957, de pe urma unei ploi noroioase și un vânt puternic, fapt pentru care Trustul de Construcții Județean Constanța a alocat suma de aproximativ 90 000 lei pentru reparații. Ca directori, au mai
Nisipari, Constanța () [Corola-website/Science/301145_a_302474]
-
puternic, fapt pentru care Trustul de Construcții Județean Constanța a alocat suma de aproximativ 90 000 lei pentru reparații. Ca directori, au mai rămas în memoria colectivității nisipărene Ioan Scopilide, Tache Bănică și Gheorghe Letcă. Prezentul constituie pentru școala din Nisipari, un alt început. Vechiul lăcaș a fost refăcut în totalitate și modernizat la nivel european cu ajutorul financiar direct al Guvernului României și cel al Primăriei comunei Castelu, între anii 2004-2005. Tot în această perioadă, vechiului corp de clădire al școlii
Nisipari, Constanța () [Corola-website/Science/301145_a_302474]
-
și județean în care ei sunt implicați, de pe urma cărora au câștigat multe trofee. La 15 mai 2004, în prezenta unor oficialități județene și comunale, a avut loc inaugurarea reabilitării moderne a vechii clădiri a Școlii cu clasele I-VIII din Nisipari și darea oficială în folosință a Sălii de Sport, în cadrul Primei Întâlniri a Fiilor Satului. Încălzirea școlii se face pe baza unei centrale cu combustibil lichid și solid; sala de sport este dotată cu centrală proprie cu combustibil gazos. În
Nisipari, Constanța () [Corola-website/Science/301145_a_302474]
-
este dotată cu centrală proprie cu combustibil gazos. În prezent, școala are opt săli de clasă în ambele corpuri, în care funcționează un laborator de Științe ale Naturii, cabinete de Geografie, Matematică și Religie. În anul școlar 2008-2009, școala din Nisipari s-a înscris cu un număr de 223 elevi, din care 110 băieți și 113 fete. Instituția este conectată la rețeaua de telefonie fixă ROMTELECOM iar de la începutul acestui an școlar la rețeaua INTERNET, este dotată cu fax, iar în
Nisipari, Constanța () [Corola-website/Science/301145_a_302474]
-
Nisiparița (denumirea științifică Sabanejewia romanica), denumită și nisiparniță, nisipar, râmbițar sau fâță, este o specie de pește din familia Cobitidae endemic în România. A fost catalogată de zoologul român Mihai C. Băcescu în 1943 și se află pe Lista roșie a IUCN. Nisiparița a fost localizată doar pe teritoriul
Nisipariță () [Corola-website/Science/328484_a_329813]
-
strepera"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), prundaș nisipar ("Calidris alba"), fugaci mic ("Calidris minuta"), prundaș pitic ("Calidris temminckii"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), prundașul gulerat mic ("Charadrius dubius"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), șerpar ("Circaetus
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
apus"), acvilă-țipătoare-mare ("Aquila clanga"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), prundaș nisipar ("Calidris alba"), fugaci mic ("Calidris minuta"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta
Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani () [Corola-website/Science/323901_a_325230]
-
Băneasa) • (Bugeac) • (Canlia) • (Capidava) • (Casian) • (Castelu) • (Ciobanu) • (Cobadin) • (Cogealac) • (Constantă) • (Corbu) • (Costinești) • (Credință) • (Crucea) • (Cumpănă) • (Cuza Vodă) • (Dorobanțu) • (Dunărea) • (Eforie Sud) • (Fântânele) • (Floriile) • (Galita) • (Gălbiori) • (General Scărișoreanu) • (Ghindărești) (Grădină) • (Gură Dobrogei) • (Hațeg) • (Istria) • (Izvoarele) • (Lazu) • (Luminița) • (Moșneni) • (Năvodari) • (Negru Vodă) • (Nisipari) • (Nistorești) • (Nuntași) • (Ostrov) • (Palazu Mare) • (Palazu Mic) • (Pantelimon) • (Pădureni) • (Pecineaga) • (Petroșani) • (Rasova) • (Săcele) • (Șibioara) • (Sinoie) • (Straja) (Traian) • (Tuzla) • (Vadu) • (Vama Veche) • (Agighiol) • (Babadag) • (Baia) • (Bălțenii de Jos) • (Beștepe) • (Cataloi) • (Căprioara) • (Ceamurlia de Jos) • (Enisala) • (Făgărașu Nou) • (Frecatei) • (Horia) • (Iazurile) • (Jurilovca
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
Arenaria interpres"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), ciuf-de-câmp ("Asio flammeus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), mătăsar ("Bombycilla garrulus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), fugaci de țărm ("Calidris alpina"), prundaș nisipar ("Calidris alba"), fugaci mic ("Calidris minuta"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), prundașul gulerat mic ("Charadrius dubius"), ploier gulerat mare ("Charadrius hiaticula"), chirighiță
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), nisipar ("Calidris alba"), fugaci mic ("Calidris minuta"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), cânepar ("Carduelis cannabina"), fugaci mic ("Calidris minuta"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), prundașul gulerat mic ("Charadrius dubius"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), barză albă
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
D, ap. 13, județul Brașov. 62. Amzar Liviu, născut la 29 septembrie 1960 în localitatea Suseni, județul Argeș România, fiul lui Amzar Florea și Pompilia, cu domiciliul actual în Germania, 33719 Biefeld, Wollinstr. 10, cu ultimul domiciliu din România, sătul Nisipari comună Castelu, județul Constantă 63. Gunesch Mihail, născut la 17 august 1952 în localitatea Dala, județul Mureș, România, fiul lui Gunesch Mihail și Ana cu domiciliul actual în Germania, 90403 Nurnberg, Neue Gasse 13, cu ultimul domiciliu din România, Sighișoara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
mort) cum era, de toți [cei] care tremuraseră până atunci de spaima acestui „mardeiaș“ (bătăuș) peste toată această mahala din jurul bisericii Dichiu, [mahala] În care s-au născut și au copilărit câteva glorii ale scenei noastre: Elvira Popescu, fata căruțașului nisipar În papuci de piele groasă și cu șorțul de postav verde dinainte; Maria Mohor, codana cea frumoasă a cârciumarului cu grădină de vară și grătar cu renumiții mititei; Marioara Voiculescu, cu mătușile ei Frosa și Dorina În papucii lor roșii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și alții numiți de guvern (p. 34). ghidul bucureștilor Orașul București este împărțit în 55 circumscripții de poliție, după cum urmează: Circumscripția 1, str. Dulgheri, 35; ” 2, str. Buzești, 90; ” 3, str. Romană, 4; ” 4, str. Primăverii, 8; Circumscripția 5, str. Nisipar, 8; ” 6, str. Icoanei, 64; ” 7, str. Romană, 160; ” 8, str. Profetului, 14; ” 9, str. Viitorului, 2; ” 10, str. P. Spătarului, 86; ” 11, str. Italiană, 10; ” 12, str. Grivița, 41; ” 13, șos. Basarabilor, 19; ” 14, str. Potcovari, 1 (Moșilor); ” 15
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
face înscrieri pentru copii cu vârste cuprinse între 2 și 6 ani. Beneficiind de un spațiu generos și amenajat modern, cu săli de clasă, grupuri sanitare, săli de odihnă, bucătărie proprie și sală de mese special amenajată, curte cu gazon, nisipar, leagăn, tobogan, piscină și alte jucării de exterior, grădinița este deschisă pe tot parcursul anului, de luni până vineri între orele 8-19, oferă patru mese pe zi și asigură gratuit transportul copiilor. Unitatea, care dispune de personal calificat, respectă programa
Agenda2006-23-06-general9 () [Corola-journal/Journalistic/285034_a_286363]
-
civilă pentru nașteri a lui Francisc Kohn, de religie mozaică, dar și a lui Adalbert, tot de religie mozaică, la acesta din urmă la rubrica „părinți” fiind însă trecută doar mama, domiciliată în Timișoara II, Splaiul drept al Begheiului, Bărăcile Nisiparilor No. 19. Apeluri false... În 1930, se spune în „Monitorul municipiului Timișoara” din 26 ianuarie 1931, Societatea „Salvarea” a dat primul ajutor în 1 381 de cazuri și anume: la răniți - 792, boli interne - 53, alte boli - 452, sinucideri - 84
Agenda2003-29-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281267_a_282596]
-
ele, pentru că unii puișori erau cumplit de neascultători și de zbanghii. Era de ajuns un minut de neatenție ca șoimii patriei să devină niște draci goi, jigodii nespălate, niște javre mâncătoare de suflet. Iar dintre toate locurile și cotloanele grădiniței, nisiparul părea a fi existat anume ca să șteargă orice urmă de zâmbet de pe chipul unei tovarășe. Era genul acela de junglă împrejmuită cu roți de cauciuc înjumătățite, în care felurite triburi (de grupă mică, mijlocie sau mare) erau lăsate de izbeliște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
la umbră), atât de ferit încât ai fi jurat că nici nu există. Pătratul ăla cu nisip se transforma atunci, în absența divinităților, într-o patrie miniaturală cu războaie de independență, realizări mărețe și fașciști hrăpăreți. Fașciștii soseau întotdeauna de la nisiparele vecine, aruncau vorbe de ocară, insultau muncitorimea, pe toți acei bravi săpători de galerii și tunele, care trudeau prin forța brațelor și sudoarea frunții pentru propășirea, bunăstarea și mândria colectivului. Orice gest (bunăoară acela de a păși peste granița de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
care să o rupă la fugă spre teritoriul acela cu umbră și băncuță, de unde se întorcea cu o cohortă de tovarășe blestemând. Era sfârșitul războiului, al libertății, al zilei. Se întorceau zeii. Cea mai memorabilă bătălie din istoria frământată a nisiparului (cea care a consemnat o îndelungată perioadă de pace și dreaptă ocârmuire) a avut loc doar printr-un hazard al sorții. Cine și-ar fi închipuit vreodată că bucătăreasa poate avea un copil? Și cum de s-a întâmplat ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ar fi închipuit vreodată că bucătăreasa poate avea un copil? Și cum de s-a întâmplat ca în acea zi să-l aducă la grădiniță? Nu vom ști niciodată. Ceea ce trebuie reținut e că acea ființă care tot dădea târcoale nisiparului cu priviri piezișe de animal la pândă nu era ca noi. Era la școală. Și nu oricum, ci într-a patra. Era, dacă vreți, ca și cum Mircea cel Bătrân ar fi fost încolțit de tancurile și mitralierele U.R.S.S.-ului. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
atingând jumătatea de cauciuc, iar corpul lui uriaș, de pionier în clasa a patra, prăbușindu-se la pământ. Pe scurt: i-am spart capul, pentru că țeasta lui de invadator s-a dovedit prea fragilă în contact cu asfaltul de dincolo de nisipar. Inutil să spun că a dat bir cu fugiții. Abia ân acea clipă, în viața aceea cu totul și cu totul reală de șoim la grădiniță, și nu în cealaltă, mai puțin certă, de sosie a lui Rahan, am înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
pe sub potcoavele nepăsării, porumbel într-o dimineață de primăvară. Arăt aburii lacrimei, arăt bine, arăt urma femeii mele pe trup, strigată de o piatră spartă. Arăt ce încolțește în fața feței și înlăuntrul dintelui, arăt amândouă arătătoarele, secundarul și minutarul și nisiparul și pielea de tobă și coada de câine în legătură cu coada cometei.“ Îl recunoaștem în acest personaj pe autorul însuși. Și el ne „arată“ diverse bazaconii, reușind nu să ne uimească, așa cum probabil speră, ci doar să ne plictisească. Toate poalele
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mai evident. 392 DANIEL BĂNULESCU Doru Sinistratul tocmai nu zbura pe deasupra cimitirului Belu. Și tocmai nu observa că, din înălțimi, la fix, precum în poemele lui Cristi Popescu, cu dantelăriile și barăcile lui circulare, cimitirul semăna mult mai mult a nisipar, loc de joacă ori parc de distracții, decât oricare dintre searbădele grădini ce izbutea să le întrezărească jur-împrejur. De unde intuise șmecheria băiatul ăsta? Era o erezie. De jos, n-ai fi zis totuși c-o să semene. Din vreme în vreme
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
costum deosebit, cu furtunașe cu apă pe care ți le bagi În gură ca să poți sta cîte luni vrei În deșert, pe Arrakis. Îl vedem și pe Picard, căpitanul din Star Treck, la fel de expansiv ca o gălușcă, și pe maistrul nisipar, pe care de fapt nu-l vedem. Privind prin parbrizul rachetei, Paul Îl Întreabă, excitat, pe taică-su: „Vom vedea un vierme ?” Astfel de Întrebări memorabile vor mai fi, deoarece viermii apără mirodenia. Cu toate că nu-i sigur. Și pînă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mai fi, deoarece viermii apără mirodenia. Cu toate că nu-i sigur. Și pînă să ne lămurim, se ivește unul, enorm, Își deschide gura În formă de lalea și-nfulecă toată platforma de extracție a mirodeniei, cu macarale, tulumbe, mirodenie și maiștri nisipari cu tot. Vine Însă legendara maică Bene Geserit, care-i pitică. Paul se Întreabă-n vis: „Mirodenia ! Ce-mi face ? Eu sînt alesul ?” Jessica e mama lui. Dr. Yueh, trădătorul, Îl asigură pe duce că-i va salva pe Paul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]