366 matches
-
Emanoil n. 31.01.1911 în Sipoteni și Maria n. 20.10.1919 în Sipoteni) și Nina, născută la data de 4 septembrie 1979 în localitatea Sipoteni, jud. Ungheni, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, loc. Rezina, str. Nistreană nr. 63 A, jud. Orhei.(786/2002) 55. GRABOVSCHI LILIA, fiica lui Donțu Grigore (n. 12.10.1933 în Bilicenii Vechi-Bălți) și Nina, născută la data de 2 septembrie 1979 în localitatea Sîngerei, jud. Bălți, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul
HOTĂRÂRE nr. 939 din 18 august 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170273_a_171602]
-
lui Vladimir n. la 17.07.1928 în localitatea Valea Tresieni, Nisporeni și Natalia) și Ludmila, născut la data de 6 mai 1979 în localitatea Valea Trestieni, județul Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Valea - Trestieni. 104. NISTREAN EUDOCHIA, fiica lui Rebeja Ion și Iulia (fiica lui Dicusară Alexandra n. la 09.06.1927 în localitatea Corjova, Criuleni și Elena) și Iulia născută la data de 24 martie 1976 în localitatea Corjova, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu
HOTĂRÂRE nr. 1.291 din 27 octombrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171392_a_172721]
-
Josan Vadim, fiul lui Grigore și Larisa (fiica lui Luchian Simion, născut la 9.05.1929 în Orhei, și Alexandra), născut la data de 12 mai 1983 în localitatea Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Orhei, Str. Nistreană nr. 22, bl. 1, ap. 13. (3.730/2004) 90. Mamaliga Vasile, fiul lui Nicolae (născut la 2.10.1933 în localitatea Lozova) și Maria, născut la data de 23 august 1968 în localitatea Lozova, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean
ORDIN nr. 1.752/C din 18 iunie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200368_a_201697]
-
Morari Lucia, fiica lui Constantin și Fedora (fiica lui Stoian Feodor, născut la 4.10.1929 în localitatea Isacova), născută la data de 26 decembrie 1986 în localitatea Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Orhei, Str. Nistreană nr. 22/1, ap. 3. (822/2008) 73. Moraru Alexandru, fiul lui Gheorghe și Iulia (fiica lui Purcel Ion, născut la data de 4.04.1927 în localitatea Hirova, județul Orhei), născut la data de 29 decembrie 1982 în localitatea
ORDIN nr. 2.862/C din 7 noiembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204540_a_205869]
-
Iulia, fiica lui Serghei (fiul lui Stîngaci Ștefan Pavel, născut la 12.04.1930 în localitatea Orhei) și Lucia, născută la data de 5 martie 1990 în localitatea Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Orhei, Str. Nistreană nr. 22, ap. 6. (4.423/2008) 149. Surdu Lilia, fiica lui Valentin (fiul lui Ion, născut la 7.06.1926 în raionul Ungheni) și Sofia, născută la data de 18 iulie 1986 în localitatea Cornești, raionul Ungheni, Republica Moldova, cetățean
ORDIN nr. 1.978/C din 16 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213968_a_215297]
-
Grosu Alexandru, fiul lui Ion (fiul lui Olga, născută la 10.07.1924 în localitatea Tighina) și Lidia, născut la data de 21 iunie 1972 în localitatea Leninsk, Kzîl-Ordî, Kazahstan, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Olănești, Str. Nistreană nr. 42. (4.483/2004) 48. Grosu Gheorghe, fiul lui Ion (fiul lui Olga, născută la 10.07.1924 în localitatea Tighina) și Lidia, născut la data de 21 iunie 1972 în localitatea Leninsk, Kzîl-Ordî, Kazahstan, cetățean moldovean, cu domiciliul
ORDIN nr. 2.199/C din 6 august 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214380_a_215709]
-
2003) 11. Cerchez Victor, fiul lui Victor (fiul lui Dumitru, născut în anul 1936 în Orhei) și Valentina, născut la data de 20 august 1984 în localitatea Orhei, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Orhei, Str. Nistreană nr. 17, ap. 2. (3.961/2004) 12. Cernogal Gheorghe, fiul lui Gheorghe (fiul lui Nicolae, născut la 22.02.1914 în localitatea Copăceni, județul Bălți, și Alexandra) și Maria, născut la data de 6 mai 1975 în localitatea Sîngerei
ORDIN nr. 1.891/C din 8 iulie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201127_a_202456]
-
Serghei, fiul lui Chiper Alexei (fiul lui Vasile, născut la 28.02.1908 în localitatea Chișinău) și Militina, născut la data de 9 martie 1966 în localitatea Durlești, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean cu domiciliul actual în localitatea Orhei, str. Nistreana nr. 22, ap. 6. (2.173/2008) 237. Stoica Vitalie, fiul lui Constantin și Rodica (fiica lui Stradnic Grigore, născut la 29.12.1933 în localitatea Ciudei, Cernăuți), născut la data de 22 mai 1974 în localitatea Ciudei, raionul Storojineț
ORDIN nr. 1.635/C din 12 iunie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212607_a_213936]
-
Andrei și Natalia (fiica lui Caisîn Mihail, născut la 13.03.1934 în localitatea Orhei, și Zinaida), născut la data de 31 decembrie 1983 în localitatea Orhei, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Orhei, Str. Nistreană nr. 14, ap. 3. (9.509/2003) 8. Bodrug Ecaterina, fiica lui Gheorghe (născut la 6.04.1921 în localitatea Ungheni) și Nadejda, născută la data de 5 noiembrie 1967 în localitatea Hîrcești, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul
ORDIN nr. 2.451/C din 22 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203211_a_204540]
-
de preambul unitatea lingvistică moldo-română, și întoarcerea la alfabetul latin pre-sovietic. În 1990, când a devenit clar faptul că Moldova în cele din urmă va de veni independentă, un grup de activiști pro-URSS din Transnistria au proclamat Republica Sovietică Socialistă Nistreană Moldovenească cu capitala la Tiraspol, care, după dizolvarea URSS, a fost redenumită în Republica Nistreană Moldovenească. Numele țării s-a schimbat în Republica Moldova pe 23 mai 1991, țara proclamându-și independența pe 27 august 1991, odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice. După ce
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
devenit clar faptul că Moldova în cele din urmă va de veni independentă, un grup de activiști pro-URSS din Transnistria au proclamat Republica Sovietică Socialistă Nistreană Moldovenească cu capitala la Tiraspol, care, după dizolvarea URSS, a fost redenumită în Republica Nistreană Moldovenească. Numele țării s-a schimbat în Republica Moldova pe 23 mai 1991, țara proclamându-și independența pe 27 august 1991, odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice. După ce la început s-a manifestat dorința de unire cu România, a izbucnit un război în
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
zona ocupată de separatiștii tiraspoleni, să exercite presiuni asupra Rusiei în vederea retragerii imediate și necondiționate a Armatei a 14-a ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. 7 iulie - FPCD ia atitudine față de decizia de a introduce ca forță de tampon în zona nistreană trupe militare din CSI, precum și față de intenția președintelui Snegur de a supune ratificării acordurile CSI. FPCD apreciază că la aplanarea conflictului militar din zona nistreană nu pot participa forțele armate ale CSI, cu atât mai mult cele ale Rusiei, și
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
iulie - FPCD ia atitudine față de decizia de a introduce ca forță de tampon în zona nistreană trupe militare din CSI, precum și față de intenția președintelui Snegur de a supune ratificării acordurile CSI. FPCD apreciază că la aplanarea conflictului militar din zona nistreană nu pot participa forțele armate ale CSI, cu atât mai mult cele ale Rusiei, și cheamă pe toți deputații să-și determine poziția față de orientarea vădit antinațională și prorusească a autorităților republicii. 10 iulie - Având în vedere Hotărârea Congresului III
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
Igor Nicolaevici Smirnov (în ; n. 23 octombrie 1941, Petropavlovsk-Kamceatski) este un politician Transnistrian de origine rusă, care a îndeplinit funcția de președinte al autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene între anii 1991-2011. s-a născut la data de 23 octombrie 1941 în orașul Petropavlovsk Kamciațki, regiunea Habarovsk din estul Siberiei (Uniunea Sovietică, astăzi în Federația Rusă). El era fiul lui Nikolai Stepanovici Smirnov, activist în aparatul Partidului Comunist din
Igor Smirnov () [Corola-website/Science/298621_a_299950]
-
înființat o zonă economică cu autoguvernare în iunie 1990, Smirnov a fost ales ca președinte al Consiliului de coordonare însărcinat cu pregătirea proclamării independenței. Un al doilea congres ținut la 2 septembrie 1990 a proclamat crearea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești Nistrene (RSSMN), iar deputații l-au ales la 3 septembrie 1990 pe Smirnov ca președinte al Sovietului Suprem Provizoriu al republicii separatiste.. Imediat după proclamarea independenței, separatiștii au început să ia cu asalt sectoarele de poliție și instituțiile guvernamentale în Transnistria
Igor Smirnov () [Corola-website/Science/298621_a_299950]
-
și separatiștii în apropierea orașului Dubăsari la 2 noiembrie 1990 . La data de 15 noiembrie 1990, liderii separatiști, sprijiniți de formațiuni paramilitare proprii și de trupe ale armatei sovietice, au organizat alegeri legislative pentru "Sovietul Suprem” al “Republicii Sovietice Moldovenești Nistrene”. La prima sesiune a Sovietului Suprem al RMN desfășurată la 29 noiembrie 1990, Igor Smirnov a fost ales ca președinte al Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești Nistrene. Cu toate acestea, această proclamare a independenței Transnistriei nu a fost recunoscută de către URSS
Igor Smirnov () [Corola-website/Science/298621_a_299950]
-
ale armatei sovietice, au organizat alegeri legislative pentru "Sovietul Suprem” al “Republicii Sovietice Moldovenești Nistrene”. La prima sesiune a Sovietului Suprem al RMN desfășurată la 29 noiembrie 1990, Igor Smirnov a fost ales ca președinte al Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești Nistrene. Cu toate acestea, această proclamare a independenței Transnistriei nu a fost recunoscută de către URSS. Este de menționat faptul că la 22 decembrie 1990, Mihail Gorbaciov, președintele URSS, a semnat un decret prin care a declarat nule hotărârile “Congresului al II
Igor Smirnov () [Corola-website/Science/298621_a_299950]
-
a semnat un decret prin care a declarat nule hotărârile “Congresului al II-lea al deputaților poporului din Transnistria” . În noul său rol de președinte al Sovietului Suprem al RSSMN, și mai tâziu, în cel de președinte al Republicii Moldovenești Nistrene (RMN), Smirnov a depus eforturi pentru recunoașterea republicii separatiste. Deși nu a câștigat lupta cu Republica Moldova, Smirnov a avut succes în cooperarea cu unitățile Armatei a 14-a staționate pe teritoriul Transnistriei. Beneficiind de pasivitatea inexplicabilă a autorităților statului Moldova
Igor Smirnov () [Corola-website/Science/298621_a_299950]
-
anului 1992 la violente lupte între trupele paramilitare din Transnistria și forțele de poliție din Republica Moldova. La data de 19 august 1991, ca urmare a puciului de la Moscova, guvernul RSSMN a proclamat starea de urgență la Tiraspol și Tighina. Gardiștii nistreni patrulează prin orașe, iar drumurile sunt blocate. Liderii RSSMN cer populației locale să sprijine puciul care are loc la Moscova pentru a menține Uniunea Sovietică. Unii lideri transnistreni, cum ar fi Igor Smirnov și G. Pologov, sunt arestați de către forțele
Igor Smirnov () [Corola-website/Science/298621_a_299950]
-
1991, Sovietul Suprem al regiunii separatiste „a emis un ordin, prin care toate instituțiile, întreprinderile, organizațiile, unitățile de miliție, procuraturile, organele judiciare, unitățile KGB și alte servicii din Transnistria, cu excepția unităților militare aparținînd forțelor armate sovietice, trec sub jurisdicția „Republicii Nistrene” . La 1 decembrie 1991, au fost organizate în raioanele de pe malul stâng al Nistrului alegeri prezidențiale declarate ilegale de către autoritățile moldovenești. Igor Smirnov s-a confruntat cu Grigore Mărăcuță, succesorul său ca președinte al Sovietului Suprem al RSSMN și cu
Igor Smirnov () [Corola-website/Science/298621_a_299950]
-
Transnistria) . În urma semnării acelui acord, s-a stabilit organizarea unei forțe de menținere a păcii cu includerea forțelor moldovenești, rusești și transnistrene, retragerea treptată a Armatei a 14-a și stabilirea unei zone economice libere în Bender . În Republica Moldovenească Nistreană au avut loc trei alegeri prezidențiale după cea din anul 1991. Igor Smirnov a câștigat toate alegerile cu o majoritate largă. La alegerile din anul 2001 au fost raportate unele neregularități . Nici una dintre aceste alegeri nu au fost recunoscute de către
Igor Smirnov () [Corola-website/Science/298621_a_299950]
-
atribuțiile prezidențiale și excluzând orice restricții privind numărul de mandate prezidențiale. Președintele este în același timp și președinte al Cabinetului de Miniștri, în timp ce Sovietul Suprem are atribuții restrânse. Smirnov a anunțat că se va retrage din politică atunci când Republica Moldovenească Nistreană va obține recunoaștere internațională ca stat suveran și a declarat că activitatea sa se circumscrie acestui obiectiv . Igor Smirnov conduce de obicei prin Transnistria un automobil Skoda și fără gărzi de corp . De-a lungul timpului, Smirnov a colaborat cu
Igor Smirnov () [Corola-website/Science/298621_a_299950]
-
stat suveran și a declarat că activitatea sa se circumscrie acestui obiectiv . Igor Smirnov conduce de obicei prin Transnistria un automobil Skoda și fără gărzi de corp . De-a lungul timpului, Smirnov a colaborat cu următorii vicepreședinți ai Republicii Moldovenești Nistrene: Alexandru Caraman (1991-2001), Serghei Leontiev (2001-2006) și Aleksandr Korolev (din 2006). Igor Smirnov și soția sa, Janeta Nicolaevna, sunt cetățeni ruși și posedă pașapoarte ale Federației Ruse, acte care le-au fost înmânate de secția consulară a Ambasadei Federației Ruse
Igor Smirnov () [Corola-website/Science/298621_a_299950]
-
de magazine "Sheriff" și stadionul echipei orașului, "Sheriff Tiraspol", fiind și președintele filialei transnistrene a băncii "Gazprombank". Din anul 2011, Igor Smirnov nu mai exercită nici o funcție de stat, fiind succedat de Evgheni Sevciuk, actualul președinte al așa-zisei "Republici Moldovenești Nistrene" Igor Smirnov a primit următoarele distincții: El este autorul mai multor lucrări și al cărții de memorii "" Pentru dreptul de a trăi pe pământul Transnistriei"", pentru care a primit în mai 2001 Premiul Literar Internațional "Mihail Șolohov", acordat "„pentru vitejie
Igor Smirnov () [Corola-website/Science/298621_a_299950]
-
sau Războiul din Transnistria (denumit uneori și Războiul moldo-rus) a fost un conflict militar, iar actualmente este un conflict politic între Republica Moldova și autoproclamata „Republică Moldovenească Nistreană” cu privire la exercitarea controlului asupra raioanelor Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, Rîbnița, Slobozia și orașul Tiraspol, aflate pe malul stâng al râului Nistru și orașul Tighina, aflat pe malul drept al aceluiași râu. Conflictul politic a început în anul 1990, imediat după proclamarea
Conflictul din Transnistria () [Corola-website/Science/299739_a_301068]