59 matches
-
venind expresia asta?) Urcând pe scări, mă simt ca și cum aș avea catalige prinse de picioare. De pe fereastra din dreptul platformei scărilor pot distinge terasele caselor din partea de jos a grădinii noastre, cu ochii lor orbi care-ți dau fiori. Un noctambul aprinde lumina În bucătărie și camera se aprinde cu o flacără de culoarea șofranului, ca un băț de chibrit. Ferestrele oferă o priveliște destul de bună asupra nivelului de bogăție al celor dinăuntru: zona În care locuim noi se află la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ce se comporta, tot timpul, ca și cum ar fi interpretat un dans extatic al Menadelor din Arcadia, captiva atenția tuturor, fie tineri, fie mai vârstnici, care o mâncau din ochi, rotindu-se în jurul ei, irepresibil atrași, așa cum, noaptea, sunt convocați fluturașii noctambuli de către lămpile fluorescente, distribuite printre palmierii Coastei de Azur: Ay, ay, ay! Superbă, nu? Ce zici, Profesore? o admiră bărbatul gonflabil, exhibându-și, fără nici o reținere, cu voce ridicată, impresiile lui de flăcău cioplit în dificile unghiuri. Ca și cum s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
situație: leite / lácteo, lactçăo, láctico, lactómetro; noite / noctâmbulo, nocturno. În mod similar se prezintă lucrurile în spaniolă (leche / lácteo, lactato, lactasa, lacteado "lactat", láctico, lactómetro, lactosa; noche / noctámbulo, nocturno) și în română (lapte / lactee, lactat, lactază, lactic, lactometru, lactoză; noapte / noctambul, nocturn). În limba italiană situația este însă diferită, deoarece aici grupul -ct nu este acceptat nici în cazul neologismelor, ci este transformat analogic în -tt-, la fel ca în cuvintele moștenite. Se produce astfel în această limbă fenomenul de omogenizare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
te scalzi noaptea?" "À propos de ce?" El nu înțelese. "Ai spus: à propos, nu ți-e frică să te scalzi noaptea? Și eu întreb: à propos de ce?" "Ei... à propos de nimic... sau de lună, spuse locotenentul arătând spre astrul noctambul care tocmai își arăta chipul cadaveric. Am întrebat pur și simplu dacă nu ți-e frică să te scalzi noaptea, singură, cine știe ce se poate întâmpla?" În principiu, nu, nu mi-e frică, dar de obicei mă scald până să se
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
sur le toit sau Revue Nègre unde se remarcă Josephine Baker. Într-o perspectivă total diferită, pictori ca francezul de origine olandeză Kees Von Dongen, ca germanii Georg Grosz sau Otto Dix, au reprezentat în pînzele lor această lume de "noctambuli" parizieni și berlinezi, primul pictînd fauna din Montparnasse cu îngăduință și umor, ceilalți doi denunțînd cu o cruzime usturătoare comportamentul și relațiile dubioase ale clasei conducătoare germane. Deci, dacă vrem, aceștia au fost "anii de nebunie", dar numai pentru un
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
când a vorbit despre Ion Creangă și actrița Aglae Pruteanu a recitat din Eminescu. Pe Al. O. Teodoreanu l-am cunoscut mai întâi la Teatrul Național și, în aceeași zi, seara acasă, unde am ajuns împreună cu Ionel. Spre deosebire de Sadoveanu, era noctambul, mereu prezent în localurile din centru. Păstorel era adulat de intelectualitatea ieșeană. (Aurel LEON) Eu cred că Iașii au dat un număr imens de personalități în toate domeniile și mă tem că aș nedreptăți pe unii în dauna altora prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
plasat de cei care-l evocau în situații dintre cele mai năstrușnice, stârnitoare de râs. Am fost însă mirat când l-am auzit la Capșa povestind despre el pe Tașcu Gheorghiu, pe la începutul anilor ’70. Fostul suprarealist, impenitentul boem și noctambul, devot al lui Mateiu Caragiale și traducător inspirat al lui Lampedusa, își amuza copios convivii mai tineri cu istorisiri despre profesorul Ciuntu. De unde să-l fi cunoscut? Eu știam că Tașcu Gheorghiu era constănțean, fusese elev la Constanța, unde și
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
profesori, actori, scriitori, el ajunge să strălucească în arta conversației. „Vehement, paradoxal [...], entuziast” (cum îl portretizează Al. Macedonski), impulsiv și cabotin, ar fi avut momente când devenea un „vrăjitor al vorbei”. A rămas în amintirile contemporanilor nu atât poetul, cât noctambulul cu o agitată viață de cafenea, ce făcea profesiuni de credință moderniste și sacrifica unui vis de artă posibilitățile unei cariere. D. a colaborat la numeroase publicații ale epocii („Literatorul”, unde în 1890 era redactor, „Portofoliul român”, „Fântâna Blanduziei”, „Revista
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
1911), până să-și găsească sunetul propriu, de portavoce a mulțimilor, de tribun și moralist implicat în cotidian, lui C. i-au trebuit două decenii. Inițial, poetul filosofează sceptic, își etalează singurătatea, călătorește pe mare (în Grecia), jertfește erosului, e noctambul, copleșit de „doruri” și obsedat de „cântec”. Notabile ca dicțiune, dintre textele de acum rămân doar câteva sonete. Schimbarea de orizont din Sărbătoarea morții (1915) ținea de experiența de front „în țara în care curge sângele fierbinte”, mai pe scurt
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]