236 matches
-
Teoremă a lui Pitagora”, dar a elaborat și tehnica alegorematică 48. Mai puțin cunoscută, aceasta din urmă constituie partea cea mai uimitoare a întregului pitagorism. Alegorematica este un procedeu aplicativ, o metodă de extrapolare bazată pe raționament analogic și similitudine noetică. Pitagora a aplicat raporturile-armonii, care se bazau pe numere, la domeniul mișcării planetelor. Astfel a luat naștere „Teoria muzicii sferelor”, adică răsunetul etern-armonic al mișcărilor planetare, ordonat prin virtuțile numerelor. Conceptul de kosmos, cu înțelesul de „armonie a Universului”, s-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de stânga, cu himerele sale utopice și promisiunile de egalitarism și libertinism pedagogic. 15.3.2. „Stafia rezistenței” și repudierea „reproducției sociale”tc " 15.3.2. „Stafia rezistenței” și repudierea „reproducției sociale”" Adesea gândirea postmodernă se comportă ca o mișcare noetică teriomorfă care capturează și îngurgitează rapid monștri culturali mai mici aflați în preajma sa. În anii ’90, pedagogia critică americană și-a abandonat obsesiile politice aderând la mișcarea postmodernistă. Această metamorfoză a fost inaugurată în 1989 de către Peter McLaren și Rhonda
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adapă însă, fără saț, din toate domeniile culturii cu valori autentice. Dar curricula formale moderne, cel puțin în ultimul veac, au produs aproape numai experți - cu competențe predefinite și abilități standardizate - care, în nevoia lor de a-și umple vidul noetic, au căzut pradă culturii vulgare. Când nu știi să te nutrești cu ambrozie și nectar, ca zeii, atunci te mulțumești și cu jirul din troacă. Există prea multe victime. Prea mulți ingineri care nu l-au citit pe Dostoievski și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cândva: „Cea mai mare persecuție împotriva Bisericii este nevrednicia slujitorilor ei”. Dacă ne întrebăm în care parte a lumii nevăzute dorim să ne gestionăm posteritatea, atunci vom putea găsi răspunsul în revitalizarea substanței liturgice a vieții creștine, printr-o depășire noetică a ritualismului decorativ. Vom ajunge curând, așa cum avertizează Teodor Baconsky, în situația occidentalilor de a percepe urmele lui Dumnezeu în lume „mai curând ca o «camuflare a sacrului în profan»”. Fără o împrospătare a vieții comunitare a creștinilor, ne paște
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
migrația”... sufletului spre Dumnezeu. Primul care a interpretat versetul În sens mistico-filozofic a fost Philon din Alexandria, continuat apoi de Întreaga tradiție alexandrină și nu numai. Omul lui Dumnezeu trebuie să emigreze din lumea pământeană, „de jos”, către lumea inteligibilă, noetică (Philon, De migratione Abrahami, 20). Clement (Stromatele II, 51, 2) și Origen (Contra Celsum VIII, 22) vor interpreta „emigrarea” ca pe o „traversare” (Paști, diabasis) dinspre Întuneric spre lumină, dinspre Egiptul morții/patimilor spre Canaanul vieții/nepătimirii („sărbătoarea Paștelui Începea
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
este teoretizarea devenirii istorice. Aceste acțiuni, ca și rezultatele obținute, ajung să coincidă. Chiar și elementele ce intermediază rezultatele amintite, ca și instrumentele lor metodologice, sfârșesc prin a se identifica, toate, cu rezultatele procesului dialectic, ce dizolvă orice element contemplativ noetic, asumând analitica în același proces dialectic. Acțiunea teoretică greacă se structura pe realismul obiectiv, pentru care a cunoaște însemna a vedea. Inteligibilitatea ideii condiționa procesul dialectic-discursiv iar cunoașterea dialectică surprindea raporturile universale și necesare ce făcea inteligibilă ființa și pe
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
confirmare pe plan cultural-educativ în timpul Contrareformei. Însă dincolo de aceste considerații, rămâne faptul de care s-a amintit înainte, și anume dificultatea destul de mare întâlnită astăzi de a vorbi despre intelect, rațiune, voință urmând modelele clasice, și mai ales de aprehensiune noetică. Logicile se înmulțesc iar dialectica poate să fie înțeleasă în multe feluri. Căile de acces la ceea ce se află dincolo de nivelul analitic par astăzi foarte greu de parcurs doar rațional. Pe plan istoric raportul dintre filosofie și creștinism s-a
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
diferențieze ordinul masculin de cel feminin și să salveze, astfel, diversitatea creației. Pentru Irineu al Lyonului, corpul uman este prin însăși natura sa capax Dei - o idee menită să-i scandalizeze pe adepții unei spiritualități gnostice, pledând în favoarea unui exil noetic în fața forței de atracție gravitaționale a materialității. Perspectiva lui Clement Alexandrinul 4 este mult mai apropiată platonismului elenic, ce vede în corporalitate o deficiență opacă, iar în contemplația intelectuală o formă directă de acces la unirea cu Dumnezeu. Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
apariției e blocată în tripla ecstază a temporalizărilor conștiinței (trecut, prezent, viitor). Degradarea ființei la statutul de prezență disponibilă (care are întotdeauna un preț de vânzare/cumpărare) este similară conversiei apariției la statutul unui lucru vizibil. Orice raport de semnificare noetică (deschidere) și saturare noematică (închidere) este, din punct de vedere genetic, posterior apariției. Paradoxul situației a fost definit succint de Rolf Kühn: „Imanența nu mai cunoaște deci nici un fenomen”1. Altfel spus, orice fenomen proiectat în lume e pasibil de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
paleta cromatică sub numele de roșu, albastru, verde etc.), o culoare lasă o impresie fără adresă, ca un contur fără dimensiuni, o tramă invizibilă. Simțind, de fapt noi resimțim. Caracterul impresionabil al conștiinței, fondul primar de recepție, prealabil oricărei funcții noetice, este limpezit de Henry prin apel la noțiunea donației originare. Câtă vreme conștiința (deci voința) lasă inițiativa intenționalității, orice experiență e deja prefigurată și oarecum previzibilă. Impresionabilitatea conștiinței scapă acestei analize, deși poate fi ușor demonstrat faptul că percepția unui
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
interpretare nu se dizolvau într-o captare fascinată a "realului concret": pe scurt, societatea era în mare parte concepută ca și când ar fi putut fi transformată intenționat, și chiar bulversată prin acte individuale semnificative și mișcări sociale de emancipare. Această capacitate noetică de depășire a situațiilor contingente deschidea orizonturi hermeneutice foarte vaste, care-i făceau pe antropologi să-și evalueze datele în funcție de reflecții globale și teoretice, dar și de aspirații, vise și dorințe. Dintr-o atare perspectivă și dincolo de paradigmele marxologice, economicul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
este o "esență de sunete semnificante". Analizandu-l în premieră absolută, indiologul italo-român descifrează în AUM "un simbol lingvistic deosebit al tradiției ariano-hinduse". Expresie sonoră a sacrului, întotdeauna același, cuvântul-necuvânt se află dincolo de zei și rituri, de cultele și simbolurile noetice. Rostirea primordială ca fenomen, sunet-vibrație, este însăși rădăcina Mantrei vedice. Abolirea dualismului spirit-materie ne ajută să înțelegem că trăim într-o lume "magico-faptică" ce îșî reclamă propria metafizică și metalimbajul cuvenit. Cunoașterea exteriorității este insuficientă, căci înlăuntrul ființei noastre au
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
taină al casei, al palatului fiindcă fata și-a luat toate măsurile de prevedere, acum nu mai poate da greș. Două forțe acționează asupra fetei de Împărat: una care vrea să o sacralizeze, să o Înalțe către sublim, către staturile noetice superioare, să o esențializeze, să o ducă În regimul diurn, strălucitor, empiric, fenomenal și alta aceea concretizată prin influența pajului - care stă sub regimul nocturn, care vrea să o desacralizeze, să o coboare În mundan, În ungher, În materialitatea cea
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
ele lumii sub formă de radiații ... principalul accident necesar generării unui lucru prin modelul imaginii mentale este dorința omului ... manipularea magică are loc prin sunet, rugăciuni, descîntece, prin gesturi ... folosirea sunetelor (phonai) a materiilor (hylai) și figurilor (schemata) pentru influențarea noeticului sensibil.”. Eroul părăsește lumea sa astrală ... imperiul său, casa sa, locul și matricea referențială, atunci cînd se află pe celălalt tărîm el nu mai are referențialitate, este suspendat, numai dorința și mistica sa Îl țin concentrat, de ceva de imaginea
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Contact Internațional, Iași, 2000; Profetul la marginea imperiilor, Editura Rao, București, 2001; Beggarland (Falii 5), Editura Timpul, Iași, 2004; Rondeluri și Ovoide, Editura Junimea, Iași, 2005; Biblioteca Profetului, Editura Junimea, Iași, 2007; Dogma sau libertatea gândirii esențe ale arcului reflex noetic, Junimea, 2007; Falii 7 (poema dorului) în Biblioteca Convorbiri literare, mai, 2008; Cele mai frumoase poezii de dragoste, Editura Fundației Culturale Poezia, Iași, 2008; Ros lucis. Opera poetică. Prefață de Ioan Holban, postfață de Daniel Corbu, anthologie de poeme și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lumina nu va mai bate la fel în geamuri și oglinzi, Editura Contact International, Iași, 2011; Robia timpului, Editura TipoMoldova, Iași, 2012. Volume de eseuri: Dorință și sinapsă, Editura Contact Internațional, Iași, 1992; Dogma sau libertatea gândirii esențele arcului reflex noetic, Editura Junimea, Iași, 2007; Al treilea clopot sacralitatea arcurilor reflexe, Editura Timpul, Iași, 2009; Taine sau alegorii o incursiune subcorticală, Timpul, Iași, 2010. A tradus și publicat volume de poezie semnate de Luigi Attardi, Antonietta dell'Arte, Souleiman Awwad., Nail
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
plină de o asemenea versificație încifrată, amintind de revoluția simbolică din Joc secund. Cel ce în viața de toate zilele este, după cum se recomandă, cercetătorul "lumii tainice și în același timp stranii" a creierului (amintită, spre exemplu, în Arcul reflex noetic, dar și în studiile sale hermeneutice) optează, în opera artistică, pentru o serie de alteri care practică ritualuri masonice, accesibile doar "Copiilor infinitului". El ni se recomandă drept ucenicul profet, supus al Creatorului, Marele Arhitect al Lumii (Rondelul ucenicului profet
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lumina ar fi mai importantă decât întunericul în gândirea Sfântului Grigorie de Nyssa. Laird argumentează că, așa cum structura fundamentală a gândirii Sfântului Grigorie consideră virtutea și cunoașterea ca fiind egale, tot așa și temele divinizării în lumină și a ascensiunii noetice în întunericul divin sunt considerate egale. footnote>. Fie pentru confruntarea sa tenace cu Eunomie în momentul hotărâtor reprezentat de Împotriva lui Eunomie, fie pentru celebra sintagmă întuneric luminos, care a devenit semnătura sa apofatică, în De vita Moysis și In
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
primă etapă spre nepătimire (ἀπάθεια)<footnote Ierom. Dr. Agapie Corbu, Sfânta Scriptură și tâlcuirea ei în opera Sfântului Grigorie de Nyssa, Editura Teofania, Sibiu, 2002, pp. 227-228. footnote>. Odată ce l-a identificat pe Moise ca relevând modelul prototip al înălțării noetice, Sfântul Grigorie aplică acest model la noi. Depărtându-ne (ἀναχώρησις) de părerile false (ὑπόληψις) despre Dumnezeu, aceasta este o deplasare de la întuneric (σκóτος) la lumină (Φως). Apoi, sufletul se deplasează de la aparențe spre natura ascunsă a lui Dumnezeu, care este
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spațiul ideilor (sensurilor). Contemplația presupune o lume obiectivă a sensurilor neconstruite (o lume a ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de privirea interesată și empirică atașată lumii lucrurilor vizibile și disponibile. Astfel, ea nu inven‑ tează
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
central. Din punct de vedere funcțional, acesta se apropie de maturizare după vârsta de 7 ani. Cresc încă discret lobii frontali, se organizează căi funcționale noi - mozaicul funcțional cortical al activității complexe de cititscris. Aceasta cuprinde partea principală a creierului noetic (al gândirii). În acest mozaic sunt implicate asociații ce devin curente între analizatorul motor-verbal, cel vizual, cel acustic, mai toate zonele creierului și mai ales cele de asociație. Baza fiziologiei corticale a percepției, reprezentărilor, gândirii se dezvoltă integrând și integrându
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
o structură a prezenței ce jubilează între totalitatea și parțialitatea prezenței, unde prezența devine o calitate ontologică a obiectului. Atât totalitatea, cât și parțialitatea devin structuri diferite de apropiere a obiectului reprezentat care ține de modalitatea conștiinței: structură de tip noetic. Prezența obiectelor de artă pare să fie asimetrică. Prezența se impune prin reprezentarea estetică și devine o calitate a reprezentării și nu a ceea ce este reprezentat. Lucru ce poate fi cu ușurință evidențiat în cazul muzicii, unde ceea ce simțim ca
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sale de când s-a născut și până azi, îngrijit așezate în albumul său de familie. Demersul ce-și caută deja cumpănirea tinde să se constituie, în ultimă instanță, într-o fenomenologie, pentru că, în privința gândirii-positum, el rostește sau încearcă despre fenomenul noetic (gândirea ca dat), așa cum acesta și-a constituit sensul în vremea noastră trecută, iar în privința gândirii-fenomen, el se prezintă ca act al constituirii de sine a gândirii înseși, în acest act fiind năruită atitudinea noetică naturală, prin care "subiectul" nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
rostește sau încearcă despre fenomenul noetic (gândirea ca dat), așa cum acesta și-a constituit sensul în vremea noastră trecută, iar în privința gândirii-fenomen, el se prezintă ca act al constituirii de sine a gândirii înseși, în acest act fiind năruită atitudinea noetică naturală, prin care "subiectul" nu se recunoaște și ca "obiect", și fiind activată o atitudine prin care gândirea se recunoaște continuu ca avându-se pe sine ca "obiect" privilegiat, fără a scăpa din vedere "lucrurile însele". Demersul se proiectează ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unde avem cuvinte legate (enunțări, propoziții; adică judecăți, dacă cuvintele legate sunt puse în "corespondență" cu o stare de lucruri). Ceea ce corespunde, în plan logic (formal sau constitutiv și normativ sau regulativ, ceea ce implică lingvisticul, de o parte, reprezentaționalul și noeticul, de alta), "sintezei" dintre cuvintele legate și lucrurile (stările de lucruri) la care ele se referă este judecata: "forma logică" prin excelență. Judecata ce exprimă adecvarea (corespondența) dintre cuvintele legate (în enunțări sau propoziții) și faptele (stările de lucruri) corespunzătoare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]