245 matches
-
fost ucis, în 1290, de "cumani, polovți și de către valahi". Cine erau acei "valahi"? Este vorba despre românii din părțile Sibiului și Brașovului cărora li se ceruse să oprească pe solii trimiși de regele Ladislau la tătari, în Muntenia, la Nogai. În ciuda stăpânirii lui Nogai, românii de la sud și est de Carpați aveau o viață politică autonomă în cnezatele și voievodatele lor. Acțiunea lui Litovoi era o tentativă de emancipare din starea de vasalitate față de regatul ungar (cf. DRH D, I
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de "cumani, polovți și de către valahi". Cine erau acei "valahi"? Este vorba despre românii din părțile Sibiului și Brașovului cărora li se ceruse să oprească pe solii trimiși de regele Ladislau la tătari, în Muntenia, la Nogai. În ciuda stăpânirii lui Nogai, românii de la sud și est de Carpați aveau o viață politică autonomă în cnezatele și voievodatele lor. Acțiunea lui Litovoi era o tentativă de emancipare din starea de vasalitate față de regatul ungar (cf. DRH D, I, p. 30-34 și 34-35
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și se supun regelui. În mijlocul acestor tulburări, în 1285, tătarii trec munții și pătrund în regat: Transilvania este pustiită, iar cumanii cooperează cu năvălitorii. Haosul din Ungaria culminează cu uciderea regelui Ladislau, în 1290, de cumani. Profitând de slăbiciunea ungurilor, Nogai, căpetenia mongolă de la gurile Dunării, se amestecă în conflictul dintre regele sârb Ștefan Uroș și țarul bulgar Șișman (cuman), în 1291, în favoarea bulgarilor. Și în felul acesta, practic, el pune stăpânire pe teritoriul românesc de la sud de Carpați, inclusiv pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la sud de Carpați, sub conducerea unui voievod-întemeietor al unei țări noi. Însă cele trei "întâmplări" (evenimente) concomitente, tulburările din Ungaria (moartea regelui Ladislau și sfârșitul dinastiei arpadiene), îndepărtarea cnejilor români din congregațiile nobiliare și stăpânirea efectivă a tătarilor lui Nogai asupra teritoriilor dintre Carpați și Dunăre, conduc la o anumită concluzie! Pentru istoricii români, prezența tătară neîndoielnică în teritoriile de la sud de Carpați i-a pus în mare dificultate: cum s-ar fi putut naște (închega) un stat de-sine-stătător, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în unirea voievodatelor românești sud-carpatice s-a datorat nu victoriei împotriva tătarilor, ci abilității diplomatice de a se înțelege cu ei! Iar aceasta, subliniază el, nu s-a întâmplat în 1290-1291, ci puțin mai târziu, în 1299, după moartea lui Nogai. Numai Sergiu Iosipescu, în volumul colectiv deja citat, "Constituirea..." (p. 59) scria că "nimic nu îndreptățește negarea posibilității întemeierii, chiar și în condițiile dominației tătare". Concluzia fără echivoc a lui Djuvara este că numai admițând această posibilitate, construirea unui mare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dominația mongolă începe să se atenueze treptat, "să pălească". În împrejurările tulburi generate de moartea lui Batu, în 1257, și de dispariția lui Berke de la conducerea Hoardei de Aur, în 1266, s-a declanșat lupta pentru supremație între Toqtai și Nogai, cel care va domina regiunea de la Dunăre până la moartea sa, în 1299, acela ce poruncise până atunci în Bulgaria și ajunsese protectorul regelui Ladislau. Concomitent cu slăbirea puterii mongole, după 1290, regatul Ungariei traversează o perioadă de decădere până la alegerea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ar fi început domnia lui. Dar când a avut loc, de fapt, întemeierea țării ? Unificarea voievodatelor românești de la sud de Carpați s-a împlinit nu în 1290, cum scrie "Letopisețul cantacuzinesc", ci după această dată, și anume după moartea hanului Nogai, în 1299, deci actul întemeierii s-a înfăptuit între 1299-1324. Nu știm cu certitudine în ce an s-a făcut, după cum nu știm numele real al întemeietorului, Negru Vodă? Tihomir? Întemeierea nu putea avea loc imediat după moartea lui Nogai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Nogai, în 1299, deci actul întemeierii s-a înfăptuit între 1299-1324. Nu știm cu certitudine în ce an s-a făcut, după cum nu știm numele real al întemeietorului, Negru Vodă? Tihomir? Întemeierea nu putea avea loc imediat după moartea lui Nogai (1299), deoarece puterea mongolă la Dunăre nu s-a micșorat atunci, năvălirile lor periodice în sudul Dunării au continuat până în 1321.15 Ce evenimente s-au petrecut în acest răstimp de un sfert de veac, la sud de Carpați, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
spune istoricul Panaitescu, o necesitate gravă și urgentă, să fi avut în față o mare primejdie care-i amenința pe toți. El presupune că această primejdie se referea la prezența tătarilor rămași în țară, după 1241, sau la acțiunile lui Nogai. Istoricii români interbelici au subliniat legăturile cu tătarii, altfel reale, la sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul celui de-al XIV-lea, dar, la un moment dat, împotriva lor s-a dat o luptă mare pentru dezrobirea țării de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
acționeze pentru extinderea credinței catolice în mai multe regiuni de la răsărit de Carpați, printre care și în "țara valahilor", fără a oferi și alte amănunte. Declinul temporar al Hoardei de Aur, la sfârșitul secolului al XIII-lea, odată cu moartea lui Nogai, în 1299, a fost exploatat de căpeteniile formațiunilor politice de pe teritoriul Moldovei, pentru închegarea unui singur voievodat (stat). Din cronica lui Ottokar de Styria aflăm o știre importantă, potrivit căreia Otto de Bavaria, venind în Transilvania, în 1307-1308, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lor slăbiciuni, în urma îndelungatelor războaie civile. Dispariția de pe scena politică mongolă a lui Abd Ullah, în circumstanțe neclare, a dus la tulburări și mai mari. În teritoriile apusene ale Hoardei (Ak-orda), se impunea tot mai mult emirul Mamai, un nou Nogai, colaborator al lui Abd Ullah, la sfârșitul secolului al XIV-lea. Dacă cele două regate catolice, Ungaria și Polonia, au fost direct implicate în acțiunea de îndepărtare a Hoardei din regiunile nord-dunărene este dificil de precizat. După informații din cronici
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
emigrare de sub dominațiunea străină, pentru că preferau libertatea lor de conștiință onorilor și siguranței ce le prezenta dependența de coroana Sf. Ștefan, și străini de origine romană au creat România pe teritorii ce fusese ocupate de Changanii cumanilor și de oarda nogailor. Dar oare tot șesul acesta, bolnav și espus fără curmare invaziilor despre miazănoapte și miazăzi, rămas-ar-fi românesc fără ca din veac în veac să se fi împrospătat populația lui istorică cu străini de origine romînă? Dar destul despre aceasta. Ar însemna
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
D.181 -, delegat de guvernatorul Orenburgului cu diverse daruri pentru guvernul local. Deși francez la origine, juca atât de bine rolul unui musulman, Încât nimeni nu-și dădu seama că era european, căci vorbea atât araba, cât și persana. Dar nogaii (musulmani tătari aflați sub protecția rușilor) l-au dat În vileag, stăruind să fie decapitat, ca nu cumva să-i denunțe că au Încălcat interdicția potrivit căreia nici unui rus nu-i era permis să meargă la Buhara. S-au folosit
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
indivizi banali se confruntă cu eroi generici „așteptați”, scriitorul provoacă iar, prin arsenalul schimbărilor, într-o poveste despre soartă; reapare Goreac ca persona (iluminat) și se încearcă o falsă intrigă de policier: descifrarea enigmei legate de caseta portocalie a Micului Nogai, între plictiseala de a găsi piatra filosofală, de a fi nemuritor și îndrăzneala celui ce se amăgește absurd cu „tentația unei clipe de glorie”. Și Memoria (1983), ca temă în conexiune cu „La anii treizeci...”, este o carte care îl
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
și centrul regiunii și avea obligații militare. De altfel, tătarii dobrogeni originari din Crimeea sunt atestați prin 1512-1514, iar Dimitrie Cantemir relata în lucrarea Descrierea Moldovei că în anul 1568 hanul tătarilor a strămutat în Bugeac 30 000 de tătari nogai din ordinul sultanului Selim al II-lea. În prima jumătate a secolului al XVII-lea Poarta s-a confruntat cu dorința de emancipare a hanilor tătari din Crimeea, astfel că, în 1638 otomanii i-au strămutat pe tătarii din Bugeac
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mult timp aceștia au revenit în locurile de unde fuseseră deportați. Tătarii încep să se retragă din nou din Bugeac în preajma războiului ruso-turc din anii 1769-1774. Astfel, în 1769, după cucerirea Benderului [Tighina, n.n.] de către armatele ruse, 12 000 de tătari nogai s-au retras în Crimeea. În 1783, după ocuparea Crimeii de către Rusia, o mare parte a tătarilor se reîntorc în Bugeac, iar în 1812, după pacea de la București ce a pus capăt războiului ruso-turc dintre anii 1806-1812, când Basarabia a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Așa că Întâlnirea meteoritului cu capul-de-bou-moldovean a avut loc, oricât de neînsemnat era capul acela - al meu... Crezi tu - mai bine: cred eu că, dacă nu-i aruncam lui Sapșa șleapca, nu pățeam nimica? ; că, dacă nu se-ntâmpla-ntâmplarea cu Nogaiul și cu Naganul, Întâmplarea istorică m-ar fi nebăgat În seamă? ; că, dacă nu strigam, ca un bou: «Trăiască Gutenberg!», istoria m-ar fi cruțat?, ocolit? - Nu? - Nu! Numai eu credeam că sunt un nimic, un ins, acolo, pierdut În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
în România comunistă și postcomunistă. În ochii memoriei îi defilează castelele nobililor ruși, transformate în magazii, centre agricole, săli de dezmăț, etc, în care a fost și el, cu trupa, cantonat. Ei, vânătorii de munte, au cunoscut arșița stepei tătărești Nogai spre munții ce-și înălțau crestele Iaila pe cenușiul zării. În repausuri, doritor să cunoască felul de a fi al oamenilor locului, cu toată oboseala nu putea să nu admire felul șăgalnic, visător al frumoaselor tătăroaice mascate de o anume
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
a Ținutului Herței și a nordului Bucovinei (22 iunie-26 iulie 1941), la care a participat Armatele 3 și 4 române, în cooperare cu Armata a 11-a germană; 2) bătălia pentru Odessa (14 august-16 octombrie 1941); 3) bătălia în Stepa Nogai (august-octombrie 1941); 4) bătălia Crimeii cucerită la 4 iulie 1942; bătălia Stalingradului (Armata a 4-a) și din Cotul Donului (Armata a 3-a); bătălia și operațiile din Kuban (1 februarie- 9 octombrie 1943); apărarea (octombrie 1943-aprilie 1944) și evacuarea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
zise dovedesc însă că, admițând chiar cumcă populațiunea e sălbatecă - ceea ce noi, protestând, nu admitem - totuși ea este consultabilă și cu siguranță consultabilă. Acum vom cerceta mai de aproape afirmarea sălbăticiunii populației. Populația Dobrogei consistă din români, bulgari, ruși, tătari nogai, turci (parte osmani, parte pomaci), cerchezi, germani din Basarabia și ținutul Odesei, greci, țigani, armeni și evrei (numai în orașe). Aceste populațiuni foarte amestecate trăiau sub regimul asa-numitului pateni de colonizațiune al Înaltei Porți, una din legile cele mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
protagoniștii Își expun motivele. Lăpușneanul e hotărât să-și ducă până În pânzele albe planul, de aceea a venit Însoțit de o oaste de „șepte mii spahii și de vreo trei mii oaste de strânsură.... avea porunci Împărătești către hanul tătarilor Nogai ca să-i deie oricât ajutor de oaste va cere ”. Și năvălitorii străini sunt un motiv de ingrijorare, mai ales pentru boierii tineri, care văd altfel lumea: „Când astă negură de turci va prăda și va pustii țara, pe ce vei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vorbitori în Iran) - afșar, qashqai (1,5 mîl.), sonqori, aynallu (500.000 în Iran și Afganistan) 2. Ramură nord-vestică (kîpceak) - kîpceak (limba moartă) - cumana (limba moartă) - kazaha (11 mîl. în Kazahstan, China, Uzbekistan, Afganistan, Pakistan) - karakalpak (500.000 în Uzbekistan) - nogai (70.000 în Rusia) - kîrgîza (3 mîl. în Kîrgîztan, Uzbekistan, China) - tătara (6 mîl. în Rusia, Uzbekistan, Kazahstan, Turkmenistan, Mongolia) - bașchira (1 mîl. în Rusia) - dialecte siberiene occidentale (Rusia) - kumyk (300.000 în Rusia) - karaciai-balcara (250.000 în Rusia) - tătara
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cabécar, bribri, guaymi, buglere; patois jamaican (creola cu baza engleză) Croația Europa Zagreb croată (sîrbo-croată); italiană Cuba America Centrală Havana spaniolă Curaçao America Centrală Willemstad papiamentu, neerlandeza; engleză, spaniolă Daghestan (FR) Europa Mahacikala rusă; agul, avar, azerbaidjana, cecena, darghină, kumîkă, lezghină, lak, nogai, rutul, tabasaran, tat, tsakhur Danemarca Europa Copenhaga daneză; feroeză (Insulele Feroe), inuit groenlandez (Groenlanda), germană Djibouti Africa Djibouti arabă, franceza; somali, afar Dominica America Centrală Roșeau engleză; creola dominicana franceză, caribeană insulara (igneri) Dominicana (Republică ~) (Santo Domingo) America Centrală Santo Domingo spaniolă Ecuador
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Jamaica America Centrală Kingston engleză; creola jamaicana cu baza engleză (patwa) Japonia Asia Tokio japoneză; aynu itak, ryukyuan Kabardino-Balcaria (Republică ~) (FR) Europa Nalcik kabardină, karaceai-balkară, rusă Kalmîchia (FR) Europa Elista kalmîkă, rusă Karaciai-Cercheză (Republică ~) (FR) Europa Cerkessk rusă, karaceai, cerkesă, abază, nogai Karakalpakstan (Republică autonomă în Uzbekistan) Asia Nukus karakalpak, uzbekă Karelia (FR) Europa Petrozavodsk rusă; karelă, vepsă, finlandeză Kazahstan (RSSA Kîrgîza) Asia Astana kazaha, rusă Kenya Africa Nairobi (ki)swahili, engleza; kikuyu, kamba, luhya, luo, kalenjin, gușii, maasai (maa) Kiribati (Insulele
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Europa/Asia Moscova limba de stat a Federației: rusă; limbi de stat în republici: abază, adîghei, agul, altai, avar, azera, bașkira, buriată, cecena, cercheza, ciuvașa, darghină, erză, iakută, ingușă, kabardino-cercheză, kalmîkă, karaceai-balkara, khakas, komi, kumîkă, lak, lezghină, mari (ceremisă), mokša346 nogai, oseta, rutul, tabasaran, tat, tătara, tsakhur, tuvină, ucraineană, udmurtă; limbi cu statut oficial: buriată, ciukotă, dolgan, even, evenki, finlandeză, hantî (ostiakă), karelă, kazaha, komi-permyak, mansi (vogulă), neneț, selkup (ostiacă samoiedă), vepsă, yukaghiră Rwanda Africa Kigali (kinya)rwanda, engleză, franceza Sahara Occidentală
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]