62 matches
-
merinde mâncare miezuină graniță, hotar, răzor minteni imediat mânios supărat moș bunic muiere femeie, nevastă mutăr piuliță N nădragi pantaloni, cioareci năpădai arțăgos nătântoc nătâng, prostănac, sărăntoc năzdrumen sfătos nechimuluit neasemuit nemțească ceva mai puțin decît un car de fîn nojițe curele din păr de capră, cu care se leagă obielele O obiele cărpe din cânepă sau din lână cu care se înfășoară picioarele pentru a încălța opinci sau cizme oblicit găsit cu greu, dibuit oblâncit om, aruncat la pămînt oborât
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
câțiva cartofi fripți pe care-i înfulecam cu nesaț. Tata era și un bun croitor de berneveci, un fel de ițari confecționați din suman de lână, foarte căutați în timp de iarnă la țară, cât și al renumitelor opinci cu nojițe și gurgui țărănești. Eu mă uitam la tata cum lucra plin de respect, de grijă, dar și la ce ieșea din mâinile lui, în curiozitatea vârstei; asistând astfel la miracolul nașterii unor forme de îmbrăcăminte și încălțăminte potrivite țăranului din
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
topire, pentru a se alege fuiorul. Melițoi - meliță mai mare cu dăltuitura și limba mai groasă, cu care se zdrobește partea lemnoasă a cânepii, când începe melițatul. Metrică - registru de stare civilă. Moloșag vreme călduță. Nevolnic neputincios,incapabil, nevoiaș, neajutorat. Nojiță - fiecare din găurile opincii prin care se trece curelușa sau șiretul. Oblăduireconducere, administrare, cârmuire, guvernare. Ocină - bucată de pământ stăpânită ca moștenire. Ocol - circumscripție administrativă ( judiciară, silvică, agricolă). Oloerniță - presă de făcut ulei, mai veche. Orândar - om care ținea în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
purta o cămașă țesută în stative, cu un fir de cânepă și altul de in, pe deasupra o vestă împletită din lână, de culoare neagră, avea pantaloni din postav negru iar în picioare obiele albe și opinci frumos meșteșugite, legate cu nojițe împletite din lână neagră. Privea cu ochii blajini la juncanii ce pășteau cu hărnicie iarba crudă, să vadă dacă nu au semne de necurățenie de la dormitul în șură, deși îi bușumase bine de dimineață cu un șomoiog de paie, i-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din sufletele noastre au ajuns până la cer. Martirii ardeau pe ruguri de ger... Ah! Cum își holba ochii istoria! Nu-i venea să creadă că-n geamătul nostru scrâșneau Cloșca și Horia, Că-n sufletul nostru de nădejde orfan, Atârnau nojițele de la opincile lui Badea Crișan. Ah! Amintirea asta ca pe roată mă frânge: Pe jos erau risipiți creițarii de sânge Plata atâtor și-atâtor păcate... atât de cumplite au fost suferințele atât de satanică a fost urgia, Că mulți din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
proprii din piele de porc, mistreț sau vită, care era tăbăcită șiprelucrată în gospodărie, iar mai târziu se achiziționau din comerț. Pielea tăbăcită se croia pe dimensiunile piciorului și se făceau niște găuri în față prin care se introduceau șireturile (nojițele) cu care se fixau pe picior, astfel ca vârful opincii să fie răsfrânt în sus, și se înfășurau în sus pe obiele. Opinca este o încălțăminte tradițională a românilor care are un trecut milenar și care a fost folosită până în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
măsăriță - față de masă din pânză, - mestecălău - băț de lemn, pentru mestecat mămăliga - mierță - vas/măsură confecționat din ,doage”de lemn, folosit pentru măsuratul cerealelor, cu o capacitate de 25-30 litri, - nevedi - a trece firele de urzeală prin ițe și spete, - nojițe - șnururi pentru legat opincile, - oblanc - cerc special înfășurat din material textil, de pus pe cap, pe care se punea spenea, - oblâncă - piesa din harnașament pusă sub șaua calului, - pârlău - vas cilindric de lemn cu înălțimea de cca. 1 m în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
se încingeau cu chimir lat de piele, uneori împodobit cu nasturi de cositor. Purtau cămașă de cânepă pe deasupra ițarilor, și cheptar din piele de oaie înflorit cu mătase. Iarna îmbrăcau cojoc, suman și sarică. În picioare purtau opinci legate cu nojițe din păr de capră și obiele din lână. Femeile purtau părul lung, împletit în două cozi adunate în jurul capului, acoperit cu căiță și ștergar de borangic sau bumbac, cămăși de cânepă ori de bumbac, fotă neagră de lână, brăcine și
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
orale din timpul graniței militare, din păr de capră se confecționau sacii de merinde, pentru ca la începutul secolului al XX-lea folosirea părului de capră să se restrângă, fiind folosit doar la confecționarea băierilor pentru desagi sau la opinci, înlocuind „nojițele". Industria textilă tradițională a intrat intr-un declin lent începând din deceniul IV al secolului al XX-lea, o dată cu pătrunderea în sat a fibrelor industriale de factură urbana precum și a unor țesături cum au fost: postavul, „satinul”, catifeaua, „giolgiul”, etc.
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
comuna Moșteni - Greci. Portretul acesta relevă sensul social pe care Mișu Popp l-a dat operei sale. Haiducul este înfățișat în două versiuni, bust și în picioare, îmbrăcat cu straie țărănești, cu ițari strânși pe pulpă, cu opinci, legat pe lângă nojițele ce urcă de pe gleznă, cu panglici tricolore sub genunchi, având cămașa albă purtată peste ițari cu o pelerină uzată peste umeri. Haiducul apare mustăcios cu o figură hotărâtă și cruntă, cu plete mari și cușmă. Postura sa este una teatrală
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
purtau pe cele din piele de vită sau porc. În trecut opincile se făceau manual din piele prelucrată în condiții casnice. Bucata de piele trebuie să fie mai mare decât talpa, are pe margine găuri prin care trece o curelușă (nojiță) de piele ce adună această bucată de piele în jurul piciorului, dându-i formă de încălțăminte. Încrețiturile de la opinci formau un vârf ascuțit. Opincile se încălțau peste ciorapi de lână sau obiele albe. În prezent ele sunt des folosite de unele
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
anotimpurile calde și sunt strânși pe picior după care se încalță opincile. Opincile sunt făcute din piele de vită sau porc tăbăcită, încrețite lateral, terminate la vârf cu un gurgui, prinse mai apoi pe picior cu ață de lână, în nojițe sau cu curele din piele. Pieptarul prezintă împletituri de meșină în nuanțe de roșu dar și de "sirom" - piele subțire colorată de lână sau mătase neagră. Îmbrăcatul costumului popular de sărbătoare cu încrețitul poalelor, aranjatul pănzăturilor, încălțarea opincilor presupune un
Portul popular românesc din Transilvania () [Corola-website/Science/329470_a_330799]