65 matches
-
George Coșbuc, I.L. Caragiale, Barbu Delavrancea (și domnul Vucea), Calistrat Hogaș (cu Pisicuța), Șt. O. Iosif, Mihail Sadoveanu, Literatura română În manuale etc. Oamenii muncii de la orașe și sate, stahanoviști, Gheorghe Doja, Horia, Cloșca și Crișan (s-a spânzurat cu nojițele de la opinci). Mihai Viteazul (i-au tăiat capul), Ștefan cel Mare, Ion Vodă cel Cumplit (l-au legat de două cămile și l-au sfâșiat), Vlad Țepeș (a lăsat banii de aur lângă o fântână și nu i-a furat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
repeta în gând: Singurul păduche care trăiește în barba mea, sunt eu însumi!". Cu poftă nelegiuită se împreuna cu oile ciobanilor. Urând lupii care atacau stânele, îi prindea cu mâna goală, le lega strâns botul, o falcă de alta cu nojițe, le prindea apoi pe bot inima mustindă și sângerândă a unei oi masacrate și le dădea drumul slobozi să turbeze și apoi să crape de foame sau sfâșiați de lupi. Nimeni n-a știut bine cum arăta, căci întotdeauna când
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
la piept și se înclină cu respect...Merg încet, cu atenția trează. După cele pe care le văd mi se pare că sunt într-o altă lume...La ușa unei prăvălii se leagănă o legătură de opinci nou-nouțe, atârnate de nojițe alături de o pereche de ciubote. Din dugheană se aud lovituri surde de ciocan. Cred că e o ciubotărie...Larma uliței crește pe măsură ce timpul trece. Lumea a început să viermuiască. Unii se grăbesc în susul uliței, alții în josul ei. Fiecare cu treaba
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
în loc să-și arunce și ultimul voal, prinsese să care pe ea fel de fel de haine. Acum, de exemplu, își trântise o șubă siberiană și o pălărie de paie Maurice Chevalier. Își mai și înnoda, lasciv, mult aplecată pe stânga, nojițele unor opinci maramureșene. - Dacă aveți nelămuriri, vă ajut eu insistă oficiantul. De-asta suntem aici. Pentru chestii de colaborare și îndrumare, respectiv, când nu tăiem chitanțe. Chiar dacă nu suntem solicitați, avem instrucțiuni să întrebăm onor clientela, care poate e nelămurită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ridicat în picioare și a început să alerge, șonticăind, spre pădure, iar taică-su a început să strige și mai tare după el, să stea locului, că de nu, îl omoară-n bătaie, îl jupoaie de viu, îi face spatele nojițe de opinci, apoi îl spânzură de limbă, între timp tatăl lui Puiu a pornit combina, luându-se după Prodan, era clar că-l vom ajunge repede, Prodan a aruncat o privire înapoi, pe urmă s-a oprit și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
țigărilor goale, chiuvetelor pline, aburilor de mâncare. În regulă. Arată-mi ceva, am spus eu și mi-am șters fața cu mâna. Sus, în imensitatea limpede se tolănise un nor roz concav, cu vârfuri ascuțite la ambele capete legate cu nojițe, ca un ochi vertical, o gură verticală. În mijlocul lui era un miez viu, exact, feminin... Dah - să-mi duc gândul mai departe? Ar putea pornografia care se revarsă din capul meu să dea norului o astfel de formă și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
noaptea aceea, unii și-au pierdut mințile, alții și-au pierdut veșnicia. Ah, cum mai holbează ochii istoria! Nu-i vine să creadă că-n geamătul nostru scrâșneau Cloșca și Horea că-n visele sufletului nostru, de nădejde orfan atârnau nojițele de la opincile lui badea Crișan. Într-un târziu, toate sufletele zăceau sfărâmate... Ah, amintirea asta ca pe o roată mă frânge! Pe jos erau risipiți crăițarii de sânge, de vieți sfărâmate. Dintre cei care au trecut pe acolo, numai morții
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
A urmat o Întristare adâncă dar scurtă pricinuită de zborul precipitat al păsării care-l „simțise”. L-a salvat bunicu’ Ghiorghi, care printr-un semn de complicitate l-a chemat lângă el și, cu mult meșteșug, din coaja verde cu nojițe albe a unei mlădițe de alun i-a cioplit o minune de fluier ce scotea sunete ascuțite cu care Va a umplut Întreaga pădure. Trecuse mult de amiază când exploratorii au ajuns acasă. Erau așteptați de Întreaga familie, la care
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și cu schiurile peste ele. Zis și făcut. În momentul în care, câinii erau deja de partea cealaltă a celor trei semne, el personal, devenise obiectul unui accident stupid, banal și neașteptat, la care nici nu s-a gândit vreodată. Nojițele din piele, cu care era ancorat de atelaj, s-au rupt brusc. În viteza lor câinii, împreună cu sania încărcată până la refuz, s-au dus tot înainte fără a se opri, iar el, sub greutatea corpului, cu schiurile ce se bălăngăneau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
primele spițe la roți. Până și nepoții noștri ne vor uita! A uita e un lucru natural, firesc și chiar eficient. Cui i-ar folosi, spre exemplu, să țină minte cu ce fel de obiele sau cu ce fel de nojițe, în fiecare dimineață, își mula opincile pe picioare străbunicul lui; dacă se bărbierea sau nu; ce mânca la prânz, cât de multă sare și ce fel de ardei punea în mujdei; pe ce rogojină sau în ce căpiță făcea amor
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
trei țigări până la Arad, când Leac și-a aprins și el una, a mârâit. Catastrofa s-a produs la coborâre. Aplecându-se ca să nu se izbească cu țeasta de tavanul mașinii, Leac a văzut că are un șiret dezlegat. Cu nojițele de la opinci, i-a sunat atunci În cap ceva din manualul de istorie. A făcut un salt, poate prea spectaculos, Într-o parte, Leac spunea că nu voia să se Împiedice la coborâre În șiretul anapoda. Așa că s-a trezit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
un salt, poate prea spectaculos, Într-o parte, Leac spunea că nu voia să se Împiedice la coborâre În șiretul anapoda. Așa că s-a trezit cu o palmă peste ceafă, o scatoalcă sănătoasă, i-a sunat apa În cap din pricina nojițelor. Garda interpretase saltul ca pe o tentativă de evadare, fiindcă a urlat: - Ce faci, mă, treci pe trotuar! Poate că Într-adevăr era nevoie ca Leac să fie pus la punct, poate chiar părea că vrea s-o ia la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Sindicatelor, urmând ca 6 exemplare să fie difuzate unor participanți la lansare. Luni, 28 februarie 2011. Au trecut 226 de ani de când au fost trași pe roată (ce barbarie!) Horea și Cloșca, în timp ce Crișan s-a spânzurat în temniță cu nojițele de la opinci. Ce Barbarie, cu B mare! După atâția ani, în condițiile unificării hotarelor țării, maghiarii fac parte din guvern, cu toate partidele românești ce s au succedat la guvernare, fac legi și cer drepturi și încă mai vor drepturi
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ceață, crivăț, moină, negură, pâclă; păsări: lebădă, liliac, coțofană, lișiță, scatiu, stigleț; pescuit: somn, morun, nisetru; pădure și pomi: crâng, huceag, jneapăn, mălin, molid; vegetale: știr, sfeclă, morcov, lubeniță, ciupercă, lobodă, țelină, hrean; flori: mac, odoleană, busuioc, măgheran; îmbrăcăminte: opincă, nojiță, cușmă, șubă, cojoc, țundră, suman. Caracterizări sufletești: iubire, dragoste, sfială, grijă, năcaz, greșeală, vină, milă, ciudă, șagă, gând, grai; acțiuni: a zări, a clipi, a lovi, a răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
iar Horea, Cloșca și Crișan s-au adăpostit În codru. Aici au stat retrași, ca să reînceapă lupta pentru pedepsirea asupritorilor. Au fost Însă vânduți de trădători, prinși de armată și Întemnițați. Neputând Îndura chinurile Închisorii, Crișan s-a spânzurat cu nojițele de la opinci. Horea și Cloșca au fost trași pe roată, la Alba-Iulia, pe locul numit ,,Dealul Furcilor”, În fața mulțimii de iobagi, aduși cu sila. Nobilii gândeau că-n acest fel, iobagii se vor Înspăimânta și nu se vor mai răscula
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]