72 matches
-
acela de a maximiza controlul cercetătorului asupra datelor colectate, ajutându-l să identifice tipare sistematice în date și să facă inferențe din date pentru lume în general. Pe baza rezultatelor testelor, cercetătorul poate evalua mai bine validitatea unei anumite afirmații nomologice, bazată pe variabile, specificată, ce adaugă o altă dovadă care să susțină sau să infirme din perspectivă teoretică o oarecare caracterizare semnificativă a comportamentului uman. Un test util este astfel construit încât să convingă pe scepticul rezonabil care dorește neapărat
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de previzibilitatea generală a celei mai mari părți din comportamentul uman. Acest lucru face ca științele sociale să fie un subiect foarte dificil. Nu dorim să negăm nici complexitatea indivizilor, nici dorința de a ne spori înțelegerea generală. Există afirmații nomologice, în formă de lege, care se aplică la relațiile umane politice și sociale, în parte pentru că regulile ajută la structurarea rezultatelor și pentru că anumite situații produc în mod previzibil anumite tipuri de reguli. Totuși, am susținut că o aserțiune oarecare
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
diferite niveluri de generalitate, care guvernează comportarea sistemelor din natură. Ideii că lumea fizică este unitară la nivelul ei fundamental și că, prin urmare, cercetarea ei va trebui orientată de un principiu cu valoare regulativă universală, Cartwright îi opune „pluralismul nomologic metafizic”, punctul de vedere conform căruia „natura este guvernată în diferite domenii de diferite sisteme de legi care nu sunt în mod necesar legate unele de celelalte în vreun mod sistematic sau uniform: de o cârpăceală de legi”21. Adoptarea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
caracter de reflecție asupra științelor socioumane este cea care opune abordările de tip cantitativ celor de tip calitativ. Mai mult, chiar dacă nu se postulează o suprapunere exactă a acestei distincții pe schema de diferențiere între cunoașterea prin modele de tip nomologic, cauzal, determinist și, respectiv, cele de tip comprehensivist, interpretativist, finalist, prima dintre opozițiile invocate se consideră a fi apropiată de a doua, în special prin faptul că modelele deterministe sunt identificate cu cele din științele naturii, unde fenomenele sunt, de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în cele particulare. Cu toate acestea, compromisul lui Weber va fi din nou disecat. Hempel (1965) a arătat că nu este nici o diferență între tipurile ideale weberiene și legile cauzale ale abordării nomotetic-deductive a legii acoperitoare. O perspectivă nomotetică (sau nomologică) este o abordare în care analistul extrapolează legile generale pe baza regularităților empirice și a evenimentelor particulare (vezi cap. 3). Aceste legi acoperitoare sînt în schimb testate prin deducerea de ipoteze și confruntarea lor cu alte evenimente, comparabile cu acelea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
întîm-plător adevărate de cele adevărate cu necesitate? Nici teoriile economice nu sunt mai ușor de înțeles decît legile economice, cu atît mai mult cu cît pentru a înțelege teoriile trebuie să știm care sunt legile. Teoriile sunt mulțimi de enunțuri nomologice legate între ele într-o manieră sistematică, ele formează sisteme de-ductive. Ele trebuie să poată fi exprimate într-un limbaj formal logic. O altă dificultate majoră e de ordin hermeneutic: pentru a ne spune ceva despre lume, o teorie trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
a culturii, știința economică nu poate fi obiectivă. "Cultura spune Weber este un decupaj fin din infinitatea fără sens a lumii, decupaj căruia i se conferă sens și semnificație din punct de vedere uman". Cunoașterea economică este, de aseme-nea, una nomologică, adică referitoare la conexiuni cauzale uniforme. Stabilirea unor astfel de regularități nu este scopul, ci un mijloc de cunoaștere. Toți indivizii istorici se ancorează în anumite idei-valori, în calitatea lor de ființe culturale, care dețin o anumită atitudine față de lume
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
istorică O temă centrală în discuția asupra unității metodologice a științei a fost explicația. Carl G. Hempel, un autor clasic în cercetarea logicii explicației științifice, a susținut că o explicație este științifică numai și numai dacă ea este o explicație nomologică. Într-o explicație nomologică, faptele care constituie obiectul explicației vor fi derivate din legi deterministe sau statistice, precum și din informații privitoare la mărimile ce caracterizează starea sistemelor. În studiile sale, Hempel a calificat drept înșelătoare impresia larg răspândită că ar
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în discuția asupra unității metodologice a științei a fost explicația. Carl G. Hempel, un autor clasic în cercetarea logicii explicației științifice, a susținut că o explicație este științifică numai și numai dacă ea este o explicație nomologică. Într-o explicație nomologică, faptele care constituie obiectul explicației vor fi derivate din legi deterministe sau statistice, precum și din informații privitoare la mărimile ce caracterizează starea sistemelor. În studiile sale, Hempel a calificat drept înșelătoare impresia larg răspândită că ar putea fi considerate explicații
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
dacă un eveniment istoric nu poate fi explicat prin legi aceasta nu înseamnă câtuși de puțin că el nu va putea primi o explicație științifică. Explicațiile date unor fapte controlabile ale istoriei vieții sunt științifice în măsura în care ele sunt testabile. Explicațiile nomologice satisfac în mod evident această cerință esențială a unei bune explicații științifice. Aceasta deoarece în cazul explicațiilor nomologice explicația și predicția sunt în principiu simetrice: legile fac posibilă în aceeași măsură explicația faptelor cunoscute, ca și predicția faptelor care vor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
nu va putea primi o explicație științifică. Explicațiile date unor fapte controlabile ale istoriei vieții sunt științifice în măsura în care ele sunt testabile. Explicațiile nomologice satisfac în mod evident această cerință esențială a unei bune explicații științifice. Aceasta deoarece în cazul explicațiilor nomologice explicația și predicția sunt în principiu simetrice: legile fac posibilă în aceeași măsură explicația faptelor cunoscute, ca și predicția faptelor care vor avea loc în condiții date. Orice explicație prin legi conține în mod potențial o predicție, deoarece legile care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
aplicată în analiza istoriei, la Arthur Danto, începând cu 1965), fie mai ales de tendințele anti-pozitiviste (la Robin G. Collingwood, în The Idea of History, 1946). Noua filosofie a istoriei a oferit o replică bine articulată modelului (clasic) deductiv și nomologic,8 plecând de la conceptul de Verstehen ("înțelegere") propus de Johann G. Droysen în 1857 și ajungând la interpretarea hermeneutică. În special școala franceză a dezvoltat această perspectivă anti-pozitivistă, mai ales prin Michel Foucault și Paul Ricœur,9 care au plecat
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
propus de Johann G. Droysen în 1857 și ajungând la interpretarea hermeneutică. În special școala franceză a dezvoltat această perspectivă anti-pozitivistă, mai ales prin Michel Foucault și Paul Ricœur,9 care au plecat de la încercarea de conciliere critică a modelului nomologic cu analizele explicării istorice a acțiunilor umane și au ajuns în anumite interpretări până la accente fenomenologice. În istoriografia contemporană anglo-americană, opțiunea anti-pozitivistă a devenit chiar mai radicală teoretic pe drumul deschis în analiza retorică și naratologică de Hayden White și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
opere deschise" (așadar, dincolo de sensul acordat textului sacru de către Umberto Eco). Istoriografia și filosofia istoriei propun un alt tip de discurs și o altă formă de lectură/narare a trecutului, fără a nega însă rolul jucat în continuare de direcția nomologică. Premisele acesteia - ontologică (trecutul este un obiect de studiu "exterior" istoricului), epistemologică (există un adevăr unic, care trebuie descoperit), pragmatică (istoria factualistă este singurul mod de a reconstrui trecutul exact așa cum a fost) (Topolsky 10) − sunt și astăzi acceptate de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Mandelbaum și mai ales Patrick Gardiner). Noua filosofie a istoriei a propus în schimb înlocuirea unor principii fundamentale până la acea dată prin abandonarea convingerii că practica istoriografică este axată pe explicarea trecutului prin reguli logice (precum în modelul deductiv sau nomologic și în modelul rațional) și, în consecință, prin trecerea la analiza povestirii istorice nu doar ca procedeu narativ, retoric sau cultural, ci și ca martor și model socio-politic (viziune pe care o integrez în strategia teoretică a acestei cercetări). Mutația
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a povestirii istorice, a implicat o nuanțare graduală a discursului științific legat, spre exemplu, de categoria temporalității și un abandon treptat al categoriilor pozitiviste. La începutul postmodernității, chiar factorul "timp" a organizat unele modele logice, bazate pe explicații deductive și nomologice date istoriei - așadar inclusiv la istorici și filosofi ai pozitivismului anilor '70, din rândul cărora Danto făcuse parte. Narațiunea devine categoria principală a metodologiei "noii istorii". Mișcarea anti-pozitivistă pune în valoare tocmai temporalitatea, relativizează perspectiva asupra istoriei și susține o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nota 31. Vezi și Gauchet, Le désanchantement du monde. 7 Vezi mai întâi Les Propos de Saint Louis. Paris: Gallimard, 1974; Saint Louis. Paris: Gallimard, 1996; Le Sacre royal à l'époque de Saint-Louis. Paris: Gallimard, 2001. 8 Pentru modelul nomologic, acțiunea este unică, dar în două condiții, necesare și suficiente: nu se repetă niciodată și nu cunoaște decât o singură interpretare posibilă. Ea e văzută ca "lege" în istorie, imuabilă și incontestabilă. Modelul nomologic se organizează după o logică de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Paris: Gallimard, 2001. 8 Pentru modelul nomologic, acțiunea este unică, dar în două condiții, necesare și suficiente: nu se repetă niciodată și nu cunoaște decât o singură interpretare posibilă. Ea e văzută ca "lege" în istorie, imuabilă și incontestabilă. Modelul nomologic se organizează după o logică de tip cauzal și determinist, ca în științele naturii. 9 Vezi comentarii de referință asupra relației temporalitate-narațiune, atât pentru pozitiviști, cât și pentru anti-pozitiviști, în Ricœur, Temps et récit. 10 Vezi Narrative as Virtual Reality
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii. Spiralogia se inspiră din ideile lockiene despre cunoaștere. 11 Carl Gustav "Peter" Hempel (1905-1997), scriitor și filosof german, figură majoră a logicii empirice și a filosofiei științelor secolului XX. Este autorul modelului deductiv-nomologic - modelul DN (nomologic în sensul de lege). "Paradoxul Hempel" ridică problema inducției întrebării asupra răspunsului, apropiat de efectul observatorului în cuantică. Structura deductivă ascunde în întrebare predicția sau postdicția fenomenului ce trebuie explicat. Se referă la abilitatea prin care oamenii descoperă cauza, apropiind
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
fluxurile trofice, fapt care poate genera efecte distructive ireversibile, cu consecințe catastrofale pentru anumite entități naturale, de la specii la peisaje. De asemenea, acțiunea umană este reconsiderată atât sub aspectul consecințelor neașteptate, cât și al temeiurilor ei. Se consideră că întemeierea nomologică a acțiunii, adică luarea în considerare a legilor naturii descoperite de științe, trebuie să fie echilibrată și printr-o întemeiere axiologică, realizată prin asumarea unor valori care pot servi drept țel sau scop al acțiunii. În al cincilea rând, etica
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pe ignoranță. Drept urmare, înseamnă că deși ne declarăm ignoranți, luăm decizia bazându-ne totuși pe anumite presupoziții cu privire la ceea ce este valoros. Ajungem astfel la problema raționalității acțiunilor noastre și la recunoașterea faptului că o acțiune rațională nu are doar temeiuri nomologice, ce țin de cunoașterea regularităților sau a legilor naturii, ci și temeiuri axiologice. Se conturează în acest fel nevoia redefinirii raționalității practice și recunoașterea unei raționalități bazate pe valori. Argumentul ignoranței în forma sa tare ar deveni un obstacol în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
principială cu realul. Apoi, omul conferă raționalitate lumii prin ceea ce poate face, deci această inteligibilitate legată de gest este una operațională. Desigur, putem deduce în mai multe feluri realitatea. Dar în spatele tuturor raționamentelor noastre se ascunde, de fapt, determinarea cauzală, nomologică. Dacă derivăm rațional ceva, o facem printr-o deducție în cele din urmă cauzală. Chiar și raționalitatea teleologică, axiologică, valorică conduce la o coerență cauză-efect, prin adecvarea mijloacelor la scopuri. Este semnificativul invocat de Levi-Strauss compatibil cu aceste conotații ale
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]