117 matches
-
această întrebare de fiecare dată când ai în vedere felul de a fi al celor existente, sub diferite înțelesuri ale cuvântului „este“. Poți să constați atunci că ceea ce este unu apare el însuși multiplu, iar ceea ce există acceptă cu privire la sine nonexistența, face loc în el însuși acelui ceva ce nu este el însuși. În consecință, pentru a vorbi cu privire la sensul ființei trebuie să accepți ceea ce suspendă nu doar opinia comună, ci deopotrivă logica obiș nuită, noncontradictorie, regăsind o anume libertate față de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
fără sens. Analistul spune, de pildă, că dacă ar fi permisă folosirea cuvântului „nimic“ drept nume al unui obiect, 102 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 93. 94. acestui obiect iar fi refuzată prin definiție existența (ca și cum nimicul ca atare și nonexistența unui obiect ar însemna unul și același lucru). Sa înțeles totuși de multă vreme (Pla ton, cu cele discutate în Sofistul, 237 a-e, fiind un reper în această chestiune) că nonexistența simplă, absolută, nu ar pu tea fi în
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
prin definiție existența (ca și cum nimicul ca atare și nonexistența unui obiect ar însemna unul și același lucru). Sa înțeles totuși de multă vreme (Pla ton, cu cele discutate în Sofistul, 237 a-e, fiind un reper în această chestiune) că nonexistența simplă, absolută, nu ar pu tea fi în nici un fel exprimată. Las deoparte și faptul că exem plele date, dacă sunt scoase din context, nu ilustrează absolut nimic. Propoziția „afară există nimicul“, luată izolat, nu este nici cu sens și
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
75, 104 nihil negativum 81, 81 (n. 69) nihil privativum 81 (n. 69) nimic ~ în sens nietzscheean 104- 105, 189 ~ în sens ontologic 9, 54, 81, 101-103, 105, 177 (n. 183), 189 ~ în sens teologic 40, 152, 158 (n. 155) nonexistență (în sens ontologic) 65, 103, 136 (n. 133) nonsens 11, 18-20, 21, 28-29, 34 (n. 19), 38, 45, 58-59, 96-97, 99-100, 135 apariții variate ale ~ 115-120, 135, 142-143, 182 frontiera dintre sens și ~ (vezi „sens“) ~ comun sau vulgar 29, 71
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Lu și cu mine este neinteresant. Mă uimește că ei i se pare important să psalmodieze la nesfârșit. Am întrebat-o o dată dacă ar putea să mă lumineze în ceea ce privește budismul, și ea mi-a spus că se referă la „existența nonexistenței“ sau „șansa care nu este fructificată“. Când am insistat să-mi dea mai multe explicații, ea a zis că asta este imposibil. „Nu pot descrie relația mea cu Buddha într-un limbaj pământesc.“ Mi-a aruncat o privire gravă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
asemenea subiect pornea de la ideea că, Înainte de a te fi născut, nu văzuseși niciodată viața de pe această lume. A sesiza un atare mister, lumea, era o provocare ocultă. Pătrunzi Într‑o realitate perfect dezvoltată și articulată venind de nicăieri, din nonexistență, din uitarea primordială. Până atunci nu ai văzut Încă niciodată viața. În intervalul de lumină dintre bezna În care ți‑ai așteptat nașterea și bezna În care te va Întâmpina moartea, trebuie să profiți cât poți de realitatea pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
o structură orientativă a dimensiunilor interne care intră în componența acesteia: • Axiologică: relația stabilită între subiect și un anumit fenomen este un raport axiologic, subiectul respectiv intrând în relație cu valoarea fenomenului: - etică: bun/rău; - estetică: frumos/urât; - existența sau nonexistența. • Obiectivă: în urma studiilor efectuate pe comunitățile primitive, Levy-Bruhl, pe baza elementelor iraționale detectate la nivelul gândirii acestor subiecți, extrapolează și asupra credințelor (sociale) caracterul ilogic, irațional. Dar nici chiar matematica nu a fost acuzată de ilogicitate pe motiv că vehiculează
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Celsius a temperaturilor, unde valoarea zero coincide cu punctul de îngheț al apei, reper arbitrar din perspectiva temperaturii, dar foarte „normal” pentru activitatea practică), în vreme ce pentru scala de rapoarte originea scalei reproduce existența unui zero natural, adică a stării de nonexistență a caracteristicii. În primul caz nu este permisă calcularea rapoartelor între valori, datorită faptului că aceste rapoarte nu sunt invariante la schimbarea originii; invariante rămân doar rapoartele între diferențele de valori (intervale). Cu micile inconveniente sugerate în legătură cu scalele de intervale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
s-a adresat întrebarea în final, procentul celor care și-au exprimat dorința achiziționării aparatului să fie semnificativ mai mare decât pe eșantionul celălalt. Un loc deosebit trebuie să-l acordăm, în contextul de față, așa-numitelor întrebări-filtru. Existența sau nonexistența unei întrebări-filtru într-o succesiune de întrebări poate conduce la rezultate cu totul diferite, fiind deci un factor generator de erori. Dacă ne referim numai la întrebările factuale, vom constata că oamenii tind să dea răspunsuri și atunci când nu este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nimic. Este ca un recipient al pierderii șphthoraț și al nașterii șgenesisț. Cuvintele de care ne folosim pentru a-l defini, „apoi” șepeitaț, „mai Înainte” șproteronț, „va fi” șestaiț și „a fost” șgegonenț, sunt prin ele Însele mărturii ale unei nonexistențe deoarece a pretinde că (F) există acel ceva șdespre care discutămț, care nu a participat Încă la existență șmedepote gegonos en to einaiț sau care a Încetat de a mai ființa, este o prostie, o absurditate. Cât despre locuțiunile de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
R. Lessen, se prezintă următoarele principii ale „managementului natural”<footnote Ibidem, p. 42. footnote>: - Principiul totalității: Natura operează ca un sistem integrat În starea sa dinamică; - Principiul latenței: Non-existența, care este infinită, conține exigența, care este finită. Natura implică starea nonexistenței și a existenței, În același timp, din relațiile acestora rezultând schimbarea. - Principiul schimbării: Natura e un proces, un continuu flux de stări; - Principiul integrității: Morala, care este echivalentă cu legile și principiile naturii, guvernează tot ceea ce e material, de aceea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
în procesul de interpretare a unui text, acesta nefiind o simplă marionetă care trebuie numai să asculte sau să privească un text. * pe de altă parte, nonculoare versus culoare intermediară. Este cazul dualității între alb versus gri, care nu reprezintă nonexistența enunțătorului. Dimpotrivă, se dezvăluie faptul că enunțătorul nu este atat de "pur" precum dorește să pară. Astfel, se conturează opoziția între aparentă (față de culoare albă) și realitate (față de culoare gri). I.1. De la obiect la semn Bilele din cutia lui
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
din interiorul sistemului limbii sau din afara lui și dacă există diferențe între cauzele și schimbările produse la nivelul limbii populare și cele din limba literară. S-a dezbătut, de asemenea, și problema finalității în limbă, adică a existenței sau a nonexistenței unor scopuri ale schimbărilor și a măsurii în care se poate stabili o apropiere între transformările lumii fizice și transformările limbii. În acest context, s-au evaluat și posibilitățile de implicare a unor factori fizici de natură fiziologică în producerea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
el−, apar în atenție și alte chestiuni, precum natura și destinul sufletului, statutul lui cosmic etc. Prin urmare, neliniștea provocată de un sentiment atrage explicații realizate cu mintea, atrage, în ultimă instanță, construirea unui sistem de idei. Problema existenței sau nonexistenței sufletului și a eternității lui, deși una care ține de metafizică și se dezbate la nivel intelectual, cuprinde de fapt o problemă ce preocupă și omul obișnuit, din punct de vedere afectiv, în legătură cu destinul lui. Ca atare, filozofia se realizează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acest motiv, experiența Sinelui este întotdeauna o înfrîngere pentru ego." (în Mysterium Conjunctionis, C. W., vol. 14, p.778). Sinele poate fi realizat în mod spontan. E sensul, cadrul sau temelia transpersonală pe care se sprijină existența, față cu pustietatea nonexistenței, a iluziilor ego-ului. Cînd cel care rătăcește pierdut în deșert se află pe punctul de a pieri, apare mana, hrana divină. Cînd ego-ul și-a epuizat resursele și este conștient de neputința sa fundamentală se însuflețește psihicul arhetipal. Cum spunea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
o rămurea,/ Ce-i pasă codrului de ea (Călinescu, 1941/1982, p. 976). La Noica, fatalismul este expresia existenței potențiale, aflată sub dominația legilor atemporale ale firii, așa cum este ea ilustrată prin: este - expresia existenței pure, atemporale; nu este - expresia nonexistenței; n-a fost să fie - expresia ființei neîmplinite, a lucrului care nu și-a atins legea, conținând în ea opoziția negativ/afirmativ; era să fie - expresia a ceva ce purta în el legea și avea toate temeiurile să fie, dar
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
-o pe cea vie și înlocuind-o prin complinirea ei culturală, adevărata religiozitate. Dimpotrivă, îndoiala intelectului nu este decît complinirea ambivalentă a falsei religiozități. Vrînd să evite metafizica dogmatizantă, el eșuează, deoarece ajunge la o afirmație speculativă asupra misterului: afirmația nonexistenței acestuia. Intelectul susține că existența vieții nu este un mister. Sau pretinde cel puțin dat fiind că această afirmație este prea lipsită de rațiune că evidența cea mai înfricoșătoare a vieții, misterul existenței ei și legalitatea sa, nu are nici o
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
inseparabilă de fenomenul nihilismului politic care dăunează autoreprezentării sale teoretice. Modernitatea se caracterizează prin reducerea progresivă a fundamentului teoretic tradițional al legitimității și prin exigența corespunzătoare de a-l produce în mod autonom, etiamsi Deus non daretur, așadar prin intermediul "ficțiunii" nonexistenței lui Dumnezeu și a utilizării în loc de aceasta a unei argumentări raționale independente de preceptele teologiei. Fundamentul teologic tradițional este atunci secularizat și neutralizat în mod treptat, conform principiului proferat deja de Alberico Gentile: Silete, theologi, in munere alieno! Sanctuarele teologiei
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ale gândului, sortite să nu ducă la niciun rezultat aparent. Ele reies din metoda de analizare invocată (la 135 e 136 a), în baza căreia nu te întrebi numai ce rezultă din ipoteza existenței obiectului considerat, ci și din ipoteza nonexistenței lui (...) Așa cum se prezintă, cu cele opt teze izvorâte din dubla presupunere făcută asupra Unului, exercițiul lui Platon dă o demonstrație tipic filosofică. De ce tipic filosofică? Prima impresie este: pentru că dă o mare lecție de scepticism bun, unul deschis căutării
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Ea este infinitate și este nimic. Astfel, India, o societate ce analiza intens conceptele de neant și infinit, l-a acceptat pe zero. Noua reprezentare a lui zero În cele mai timpurii veacuri ale zeilor, existența s-a născut din nonexistență. RIG VEDA Matematicienii indieni au făcut însă mult mai mult decât să îl accepte pe zero. Ei l-au transformat, modificându-i rolul din simplu substituent în număr. Această „nouă reprezentare“ i-a dat lui zero puterea pe care o
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
numere complexe - pentru a rezolva polinoame de gradul trei și patru. Și, în timp ce mulți matematicieni considerau numerele complexe drept o ficțiune convenabilă, alții îl vedeau în ele pe Dumnezeu. Leibniz credea că i este un amestec ciudat între existență și nonexistență, ceva ca un fel de încrucișare între 1 (Dumnezeu) și 0 (vid) în schema sa binară. El îl asemuia pe i cu Sfântul Duh: ambii au o existență eterică și puțin substanțială. Dar nici măcar Leibniz nu și-a dat seama
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
starea naturală de luminozitate, corpurile și înțelepciunile sunt prezente de la sine. Diviziunile lor se prezintă ca nenumărate calități ale iluminării, întrecând în număr firele de nisip din albia Gangelui.“ „Dacă în acel moment [practicantul] reflectează asupra modului în care această nonexistență a fenomenelor este doar o simplă aserțiune, fără să fie cu adevărat instituită, sau asupra modului în care apar lucrurile în același timp fiind primordial goale/lipsite de existență inerentă [empty], va dezvolta o certitudine extraordinară cu privire la faptul că fenomenele
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
timp de mai multe generații. Ruo cun ruo wang: O stare ideală a respirației În practica qigong. În sens literal, Înseamnă că practicantul de qigong a ajuns Într-o stare În care respirația lui pare să fie Între existență și nonexistență. În sistemul chinez de Îngrijire naturală a sănătății este cunoscută sub numele de „respirația broaștei-țestoase”. Shui huo ji ji: Este un concept important din arta lui qigong și xiudao, căutarea nemuririi. În traducere literală, Înseamnă „apa și focul se Îmbină
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
artă ce ține de fantasmă. Adevărul artei nu ține de existență deoarece ceea ce există este o imagine a unei idei ce poate spune ceva neadevărat. Acest lucru oferă un alt fel de realitate artei, de aliquo modo esse ce aparține nonexistenței și care aparține în totalitate imaginației. Arta are ca scop transmiterea adevărului, dar modul prin care o face nu trebuie să fie unul în conformitate cu adevărul conținutului ei. Arta poate fi falsă sau mincinoasă. Teritoriul ambiguu al artei este dat de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ideilor kantiene și schopenhaueriene și nicidecum manifestarea lor epigonică, lucrurile se complică nejustificat. În pofida faptului că Eminescu afirmase cândva: "Mă opun ideii kantiene că prin simțuri nu poți cugeta nimic; dimpotrivă, ele stimulează gândirea filosofică" și că, în privința existenței sau nonexistenței divinității, părerea acestuia contravenea celei schopenhaueriene, aceste opinii au fost ocolite cu grijă și trecute sub tăcere. Dar astăzi, ori din perspective istorică și filosofică putem spune că Eminescu a avut dreptate. Căci în "moartea lui Dumnezeu", preconizată de Nietzsche
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]