61 matches
-
dintre ireversibilitatea timpului și hazard, fiindcă alți savanți au demonstrat că ea nu e deloc favorabilă nici apariției vieții și nici apariției omului pe stricta cale "naturală" indicată de evoluționismul lui Darwin, să zicem. Ilie Bădescu aducea în discuție "numerele noologice" și "informația complexă specificată". După Fr. Grick și Carl Sagan, șansa apariției vieții și a omului prin jocul hazardului cauzelor naturale este de 1 x 10 la puterea 2.000.000, în caz că imaginăm universul un gigantic computer. Dar resursele computaționale
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
jocul hazardului cauzelor naturale este de 1 x 10 la puterea 2.000.000, în caz că imaginăm universul un gigantic computer. Dar resursele computaționale ale universului sunt doar de 10 la puterea 150, ceea ce înseamnă că primul număr probabilistic este unul "noologic", de ordinul divinului, iar nu al naturalului.255 Nici teoria automatelor lui von Newman nu confirmă posibilitățile computaționale ale hazardului în natură. Omul e un automat capabil de autoreproducere. Dar e un automat atât de complex, "încât viteza cu care
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
autoreparare"256. Dar o asemenea viteză de autodiagnoză și de autoreparare nu e posibilă în lumea naturală. Un automat von Newman există pe deplin funcțional de la început ori nu există deloc. Aceste puteri nenaturale care lucrează în natură sunt "transrealități noologice", scheme virtuale ca daruri spre împlinire sau desăvârșire, iar nu ca dat ontologic. Ele nu au un timp ireversibil aliat cu hazardul, cum crede Prigogine, deși se actualizează într-un asemenea timp, ci purced dintr-un prototimp, unul roditor, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
înșiși în sensul unei mentalități transmoderne. Cu un pas înaintea lor s-au situat, în schimb, alți gânditori, care mi se par adevărații moștenitori ai filosofiei transmoderne nicasiene: un Alexandru Surdu (cu viziunea lui pentamorfică), apoi Ilie Bădescu, creatorul sociologiei noologice, al cărui monumentală lucrare Noologia (2002) a fost primită nu întâmplător cu agresivă ostilitate dinspre ideologii postmoderniști. De remarcat că exact din aceleași pricini nici Mircea Eliade nu a avut o posteritate pe măsură și nici discipoli. Nici chiar Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
împlinire își dau concursul literații României Mari. Niciunul însă nu plăsmuiește o poetică a românismului care să rivalizeze stilistic cu metafizica cronotopului românesc înfăptuită de Blaga. Coordonatele axiale ale spiritualității românești - spațiul mioritic și timpul ondulat - fuzionează în cronotopul abisal, noologic, al matricei stilistice de care este impregnată până în ultimele sale străfunduri ființa românească. Cu toate că se desparte, prin filosofia sa non-ortodoxistă, de "metafizica harică" înstăpânită în gândirea românească sub acțiunea lui N. Crainic, declanșând prin această erezie intelectuală "disputa metafizică dintre
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fac să comunice între ele constituentele subsistemului. Conform afirmațiilor lui Edgar Morin, la nivel sociologic, odată cu studiul societăților arhaice apare problema unei complexități noi. Ceea ce caracterizează această complexitate este faptul că sistemul social comportă o organizare economică și o organizare noologică (ideologică, mitologică) și că aceste două tipuri de organizare sunt părți integrante ale sistemului social și interferează fiecare cu toate celelalte componente ale sistemului. Or, contrar unei interpretări schematice rezultate dintr-o greșită definire a culturii, economia este o bază
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care s-ar forma în mod spontan între indivizi non-educați. Așadar, nucleul problemei privind organizarea complexității sociale se regăsește în problema culturii. Edgar Morin atrage atenția și asupra faptului că "cercetării științifice îi lipsește cu desăvârșire o teorie a fenomenelor noologice, deoarece acestea sunt în continuare considerate suprastructuri vagi, reflecții deformate ale "lucrurilor reale", fără a se încerca să le fie înțeleasă natura și logica, când, în realitate, universurile ideilor, ideologiilor, miturilor, zeilor rezultați din creierele noastre trebuie considerate ca "existenți
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
minimală de studiu al culturii, este limitat de faptul că îl reduce pe om la o sumă de nevoi cu caracter primordial biologic. Antropologia funcționalistă supune cultura realizării nevoilor umane manifestate în societate și într-un parcurs istoric, ignorând aspectul noologic. Dacă antropologia își propune să descopere cum se comunică omul, ea trebuie să ajungă la "esența spirituală a omului" despre care vorbește Walter Benjamin în 1916, comunicată nu prin limbaj, ci în limbaj. "Cu alte cuvinte, comunicarea instrumentală, existentă atunci când
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cu știința clasică a permis acesteia dezvoltarea unor puteri manipulatorii formidabile. Atât realitatea cât și gândirea debordează logica aceasta deductiv-identitară pe care s-a constituit paradigma clasică occidentală. "Există breșe de inteligibilitate în real, inaccesibile logicii. Există breșe în sistemele noologice cele mai coerente. Există breșe și derapaje logice în deducție și există carențe în logica identitară", afirmă Morin, iar acest lucru îl determină să conchidă că " Ceea ce constituie realitatea noastră inteligibilă nu este decât o bandă, un strat, un fragment
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
socială istoric determinată gândește în alți termeni decât ai noștri, ne referim nu la cazurile izolate ale conținutului ideatic, ci la sisteme de gândire fundamental divergente și la moduri profund diferite de interpretate și experimentare. Atingem un nivel teoretic sau noologic ori de câte ori luăm în considerare nu doar conținutul, ci și forma, și acceptăm structura conceptuală a unui mod de gândire ca pe o funcție a situației de viață a gânditorului” . • Ideologiile nu sunt atât interesate de problema în sine, cât de
Ideologie politică () [Corola-website/Science/296534_a_297863]
-
und Tat der men der Menschkeit" ( Unitatea vieții spirituale în conștiința și fapta omenirii, 1888). În acestea ca și în multe altele, Eucken pornește de la Fichte, critică cultura aservită tehnicii, recunoaște caracterul universal al vieții spirituale - bazat pe un panteism noologic - tinde spre cuprinderea realității, depășește intelectualismul pozitivist al filosofiei savante și dezvoltă un activism etic-social. Modul viu în care își ținea prelegerile și arta de a scrie, profunzimea și originalitatea ideilor hrănite de sincera aspirație de înoire a civilizației explică
Rudolf Eucken () [Corola-website/Science/298191_a_299520]