61 matches
-
simbolică în care-și trimite pulsațiile" (Bădescu, 1997:43). A studia sufletul unui popor, cu alte cuvinte, înseamnă a-l cerceta prin obiectivări, prin "sărbătorile sale, prin actele sale creatoare, prin faptele sale de credință, în genere, prin cadrele sale noologice" (Bădescu, 1997:78, 43). De aici înțelegem că identitatea este latență. Una din calitățile sale esențiale este atemporalitatea, cu alte cuvinte, din această "postură" identitatea se uită la nenumăratele fețe ale istoriei, dar nu îmbătrânește în rând cu ele. Apoi
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în rând cu ele. Apoi, identitatea înseamnă trăire comună. Trăirea înseamnă aducerea / unirea timpului istoric cu timpul împlinirilor, trăirea înseamnă actualizare și, deci, realitate. De aici decurge modul în care poate fi studiată identitatea, și anume prin studiul actualizării cadrelor noologice. Perspectiva noologică adaugă la dimensiunile identității colective, indicate în capitolul anterior, un nou palier, cel al orizonturilor profunde, inconștiente, latente. De aici vine și postularea permanenței, pe acest nivel, a unor cadre spirituale, activabile prin trăire la nivelul realității intersubiective
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu ele. Apoi, identitatea înseamnă trăire comună. Trăirea înseamnă aducerea / unirea timpului istoric cu timpul împlinirilor, trăirea înseamnă actualizare și, deci, realitate. De aici decurge modul în care poate fi studiată identitatea, și anume prin studiul actualizării cadrelor noologice. Perspectiva noologică adaugă la dimensiunile identității colective, indicate în capitolul anterior, un nou palier, cel al orizonturilor profunde, inconștiente, latente. De aici vine și postularea permanenței, pe acest nivel, a unor cadre spirituale, activabile prin trăire la nivelul realității intersubiective. Identitatea colectivă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cantitative, reprezentative. Așa cum am constatat în Capitolului 4, studiile și teoriile românești arată că ortodoxia, cultura populară (folclorul, arta), tradițiile, limba, opera eponimă și personalitatea reprezentativă sunt definitorii pentru caracterizarea identității pe dimensiunea etnoculturală, spirituală. Aceste elemente sunt, în teoria noologică, cadre de trăire, cadre spirituale care prin actualizare deschid accesul la universul latențelor. Ele au devenit coordonate pe care le-am preluat în operaționalizare 37 și le-am urmărit în interviuri. 6.4.1. Identificări în plan etnospiritual Pentru început
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
se află în permanent dialog la nivel individual. Cu toate că cele două noțiuni sunt distincte prin sfera de referință, e evident că într-o oarecare măsură se suprapun; de exemplu, în sensul că întotdeauna colectivul este și personal: sentimentul de comuniune, noologic, de "we-ness" (vezi Cooley, 1909) este până la urmă un sentiment personal, împărtășit cu ceilalți, care stă la baza constituirii colectivului. Dacă încercăm totuși să le separăm, putem spune că personalul înseamnă de fapt acele caracteristici auto sau hetero atribuite care
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru Wundt. 18 Moralei. 19 Nu numai referitor la teoria conștiinței colective putem observa asumpții sau accente constructiviste. De exemplu, Scheff, într-un articol apărut în 1983, îl consideră pe Durkheim unul din arhitecții abordării constructiviste a emoțiilor. 20 Sentiment noologic, cf. Bădescu (1996:323). 21 Așa cum notează Woodward (2001:11), ținta principală a criticilor o constituie ideea "unui set de caracteristici autentice pe care îl împărtășesc cu toții și care nu se alterează de-a lungul timpului". 22 Mă refer la
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fac să comunice între ele constituentele subsistemului. Conform afirmațiilor lui Edgar Morin, la nivel sociologic, odată cu studiul societăților arhaice apare problema unei complexități noi. Ceea ce caracterizează această complexitate este faptul că sistemul social comportă o organizare economică și o organizare noologică (ideologică, mitologică) și că aceste două tipuri de organizare sunt părți integrante ale sistemului social și interferează fiecare cu toate celelalte componente ale sistemului. Or, contrar unei interpretări schematice rezultate dintr-o greșită definire a culturii, economia este o bază
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care s-ar forma în mod spontan între indivizi non-educați. Așadar, nucleul problemei privind organizarea complexității sociale se regăsește în problema culturii. Edgar Morin atrage atenția și asupra faptului că "cercetării științifice îi lipsește cu desăvârșire o teorie a fenomenelor noologice, deoarece acestea sunt în continuare considerate suprastructuri vagi, reflecții deformate ale "lucrurilor reale", fără a se încerca să le fie înțeleasă natura și logica, când, în realitate, universurile ideilor, ideologiilor, miturilor, zeilor rezultați din creierele noastre trebuie considerate ca "existenți
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
minimală de studiu al culturii, este limitat de faptul că îl reduce pe om la o sumă de nevoi cu caracter primordial biologic. Antropologia funcționalistă supune cultura realizării nevoilor umane manifestate în societate și într-un parcurs istoric, ignorând aspectul noologic. Dacă antropologia își propune să descopere cum se comunică omul, ea trebuie să ajungă la "esența spirituală a omului" despre care vorbește Walter Benjamin în 1916, comunicată nu prin limbaj, ci în limbaj. "Cu alte cuvinte, comunicarea instrumentală, existentă atunci când
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
XIX grăbesc progresul medicinii: Claude Bernard, Louis Pasteur și Robert Koch. Claude Bernard (1813 - 1878) este elevul lui Magendie și succesorul său la Collège de France. A fost medic, fiziolog ți filosof. El ajunge la convingerea că științele pozitive și noologice pot progresa interdisciplinar, în om întâlnindu-se resursele tuturora. Cl. Bernard experimentează în laborator. El este un pozitivist deși a fost încercat de tentația de a face dramaturgie și, în 1824 de a rămâne farmacist în Lyon. Stagiul de intern
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
împlinire își dau concursul literații României Mari. Niciunul însă nu plăsmuiește o poetică a românismului care să rivalizeze stilistic cu metafizica cronotopului românesc înfăptuită de Blaga. Coordonatele axiale ale spiritualității românești spațiul mioritic și timpul ondulat fuzionează în cronotopul abisal, noologic, al matricei stilistice de care este impregnată până în ultimele sale străfunduri ființa românească. Cu toate că se desparte, prin filosofia sa non-ortodoxistă, de "metafizica harică" înstăpânită în gândirea românească sub acțiunea lui N. Crainic, declanșând prin această erezie intelectuală "disputa metafizică dintre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]