169 matches
-
competență. Iar în 27 septembrie, din Iași, se adresează din nou ministrului, cu alte șapte propuneri „de reorganizare a școalelor din județul Vaslui”: înaintarea unor școli de gradul I, utilizarea unor „ratoșe” ca localuri de școală, angajarea unor învățători dintre normaliștii mai merituoși. O altă preocupare a revizorului era - cum deja am arătat - aceea de a stopa încercările abuzive ale unor primari de a stabili sediul localurilor de școală în funcție de interesele lor sau ale protejaților. Iată ce comunica el ministrului, în urma
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
alte două, din față, devenite o singură sală servea pentru clase", iar direcțiunea școlii o avea Ion Popescu. Timp de 21 de ani a condus el Școala Normală, iar portul național introdus de el în 1870 ca uniformă școlară pentru normaliști, în 1882 a devenit obligatoriu pentru toate școlile normale din România. Cel care a făcut atâtea pentru Bârlad și pentru România, Ion Popescu, prin 1899, dat afară din învățământ din cauza intrigilor politice, a ajuns să-și vândă cărțile din biblioteca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Antonovici a fost dăruită completă Academiei Române, dar și prima tipografie pusă în funcțiune la 15 iulie 1869 de către Societatea „Unirea" al cărei membru a fost. Deasupra tuturor activităților sale a fost însă școala și biserica. Referindu-se la excursiile cu normaliștii, introduse de I. Popescu, Iacob Antonovici, care ca elev a participat și el la cea din 1882, făcută cu 80 de elevi, notează admirativ: „nu pot uita înfățoșarea măreață a lui Popescu, când se găsea înconjurat de demnitari străini, cum
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
veterinar Mihai Puțeanu, dirigintele oficiului poștal Nelia Puțeanu, agentul poștal Ion Samoilă, cântărețul bisericesc Mihai Nastor, învățătoarea Aurica Bertea, profesorul Gheorghe Bertea, conf. univ. dr. Nicu Aur, Costică Dobraniș și nonagenarul țăran Tache Jugaru. Nu-l pot omite pe colegul normalist, regizorul artistic de la Opera ieșeană Mihai Zaborilă, care m-a îmbărbătat și mi-a stimulat apetitul pentru publicarea consemnărilor așternute pe hârtie cu pasiune doar ca pentru mine, tipărindu-mi inițial observațiile și nostalgiile care mă stăpâneau. Tuturor le datorez
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
română”, „Căminul cultural”, „Graiul copiilor”, „Gazeta literară” ș.a. A condus „Express-Ismail” (1929) și a fost redactor la câteva ziare și reviste: „Orientări” (Moinești, 1932-1934), „Curierul Basarabiei de Sud” (Ismail, 1934-1935), „Viața Basarabiei” (Chișinău, 1936-1942), „Școala țăranului” ș.a. Prima carte, romanul Normaliștii, îi apare în 1933. În 1935 a devenit membru al Societății Scriitorilor Români. În afara volumelor de proză, va publica, singur sau împreună cu alții, lucrări legate de profesiunea sa: Geografia județului Ismail (1923, în colaborare cu P. Melinte), Manual pentru capacitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
lectură agreabilă, după cum nu pot renunța la o punere în pagină demonstrativă, tezistă. În majoritatea lor, scrierile se sprijină pe întâmplări preponderent sentimentale, cu ecouri ușor idealizate, proprii amintirilor autorului. Se includ în această categorie narațiunile inspirate de mediul școlar - Normaliștii, Învățătorii (1935), Revizori și inspectori (1936, în colaborare cu V. Munteanu), Seria Marga Munteanu (1939), și de cel rural sau provincial - Vitrina cu păpuși de porțelan (1934), Pământul ispitelor-Delta (1935), Trenul albastru (1937), Satele (1938). O a treia posibilă grupare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
ispitelor-Delta (1935), Trenul albastru (1937), Satele (1938). O a treia posibilă grupare tematică este oferită de evocarea romanțată a unor biografii reale sau imaginare - Greta Garbo (1939), Decebal (1941), Zile și nopți în furtună (I-III, 1959-1961). Romanul de debut, Normaliștii, se înfățișează ca un jurnal al vieții de internat, punctând desfășurarea unui an școlar, ultimul petrecut de autor ca elev; o scriere-confesiune, marcată de stările și de trăirile unei sensibilități de adolescent. Tonul și ritmul sunt lejere, potrivite unei evocări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
o paradă de personaje, evoluând pe traiectorii mereu întretăiate și expunând lectorului ipostaze ale dezrădăcinării acceptate în speranța unei ieșiri din cenușiul monocord al anonimatului. Învățătorii se vrea o oglindă purtată de-a lungul a zece ani din viața foștilor normaliști. Scriitorul se instalează însă în interiorul oglinzii, de unde și relativa lipsă de perspectivă în reconsiderarea lumii contemplate. În spațiul spre care au plecat ca „luminători ai satelor”, normaliștii devin apostoli, victime ale confruntărilor dure cu viața rurală. Autorul consemnărilor apare ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
vrea o oglindă purtată de-a lungul a zece ani din viața foștilor normaliști. Scriitorul se instalează însă în interiorul oglinzii, de unde și relativa lipsă de perspectivă în reconsiderarea lumii contemplate. În spațiul spre care au plecat ca „luminători ai satelor”, normaliștii devin apostoli, victime ale confruntărilor dure cu viața rurală. Autorul consemnărilor apare ca un idealist dispus să lupte cu împrejurările ostile, susținut de dorința cunoașterii, transformată în adevărată pasiune. Valorii beletristice a scrierii, modestă, i se substituie, din nou, valoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
căreia se desfășoară acțiunea. Romanul În cătunul îndepărtat, pregătit pentru publicare în 1959, a rămas în manuscris. J. a făcut câteva încercări dramatice: Biletul de loterie, piesă de teatru pentru școlari și săteni (1939), și Furtună în sat (1947). SCRIERI: Normaliștii, Bolgrad, 1933; ed. îngr. Constatin Mohanu, București, 1984; Vitrina cu păpuși de porțelan, Bolgrad, 1934; Pământul ispitelor-Delta, București, [1935]; Învățătorii, București, 1935; Revizori și inspectori (în colaborare cu V. Munteanu), București, 1936; Trenul albastru, București, 1937; Satele, București, 1938; Caragiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
Șabliovski, A. Zercianinov, Istoria literaturii ruse, București, 1950 (în colaborare cu Victor Kernbach). Repere bibliografice: Eugen Jebeleanu, Un nou romancier: B. Jordan, „România literară”, 1932, 45; Perpessicius, Opere, VI, 102-106, VII, 38-39, 109-110, 233-234, VIII, 90-93, XII, 408-410; Octav Șuluțiu, „Normaliștii”, VL, 1933, 141; G. Călinescu, „Normaliștii”, VR, 1933, 3; Bogdan Amaru, [B. Jordan], „Cadran”, 1934, 1, 4; Erasm [Petru Manoliu], „Normaliștii”, „Pământul ispitelor - Delta”, „Credința”, 1935, 369; Mihail Sebastian, „Învățătorii”, RP, 1936, 5419; Radu Gyr, „Trenul albastru”, „Porunca vremii”, 1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
București, 1950 (în colaborare cu Victor Kernbach). Repere bibliografice: Eugen Jebeleanu, Un nou romancier: B. Jordan, „România literară”, 1932, 45; Perpessicius, Opere, VI, 102-106, VII, 38-39, 109-110, 233-234, VIII, 90-93, XII, 408-410; Octav Șuluțiu, „Normaliștii”, VL, 1933, 141; G. Călinescu, „Normaliștii”, VR, 1933, 3; Bogdan Amaru, [B. Jordan], „Cadran”, 1934, 1, 4; Erasm [Petru Manoliu], „Normaliștii”, „Pământul ispitelor - Delta”, „Credința”, 1935, 369; Mihail Sebastian, „Învățătorii”, RP, 1936, 5419; Radu Gyr, „Trenul albastru”, „Porunca vremii”, 1937, 791; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
Jordan, „România literară”, 1932, 45; Perpessicius, Opere, VI, 102-106, VII, 38-39, 109-110, 233-234, VIII, 90-93, XII, 408-410; Octav Șuluțiu, „Normaliștii”, VL, 1933, 141; G. Călinescu, „Normaliștii”, VR, 1933, 3; Bogdan Amaru, [B. Jordan], „Cadran”, 1934, 1, 4; Erasm [Petru Manoliu], „Normaliștii”, „Pământul ispitelor - Delta”, „Credința”, 1935, 369; Mihail Sebastian, „Învățătorii”, RP, 1936, 5419; Radu Gyr, „Trenul albastru”, „Porunca vremii”, 1937, 791; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 288; Șerban Cioculescu, Aspecte epice contemporane, RFR, 1938, 8; V.H. [Vintilă Horia], „Satele”, „Sfarmă-Piatră”, 1938
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
Delafântânele. Foarte puternica este secțiunea de critică literară, Bogdan Amaru semnând aproape în fiecare număr câte trei-patru recenzii la cărți nou apărute: Velerim și Veler Doamne de V. I. Popa, Destăinuirile colonelului Mihu de C. Manolache, Apostol de Cezar Petrescu, Normaliștii și Vitrină cu păpuși de porțelan de B. Jordan, Calea Văcărești de I. Peltz, Tablete din Țară de Kuty de Ț. Arghezi, Agonia soarelui de C. Argintaru, Creangă de aur de M. Sadoveanu, Mamina de Al. Lascarov- Moldovanu, Regele Richard
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285987_a_287316]
-
a înscris la Școala Normală din Vășcăuți pe Ceremuș, pe care a absolvit-o în 1929. A fost învățător în Plaiu Cosminului și în alte localități din zonă. Primele versuri, iscălite cu numele real, îi apar în „Dorința” (1928), revista normaliștilor vășcăuțeni, în „Moldova literară” (Mihăileni), „Zorile Romanațului” (Caracal) și în „Voința școalei”, unde publică ani în șir. Alegându-și pseudonimul Teofil Lianu, se alătură grupării literare din jurul lui Mircea Streinul și colaborează la periodicele bucovinene „Argonaut”, „Glasul Bucovinei”, „Orion”, „Junimea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
Dorohoi nu se înțelegea cu Ministrul Instrucției Publice care era D. Sturza. Școala fiind particulară și învățătorul suplinitor, prefectul de Dorohoi îi trimite o adresă care suna cam în felul următor: ― Domnule “, Având în vedere că nu aveți titlul de normalist, că sunteți cu totul suplinitor, că n-aveți rezultate satisfăcătoare de când sunteți la Hudești, pentru aceste motive sunteți premutat la Școala comunală Dersca, cunoscând că în locul d-vs. am numit pe d-l Pântea căruia îi veți preda școala cu zestrea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ani. Prima echipă de dansuri a fost organizată în 1943 de un grup de elevi de la Școala normală și unii amatori din comună, absolvenți ai Școlii de arte și meserii sub conducerea lui Costache Jacotă din satul Vatra pe atunci normalist. Pe parcursul activității, echipa și-a lărgit repertoriul, obținând succese remarcabile în anii 1946,1947 și 1948. Din formație făceau parte Baltă Calistru, țului Calistru, Sofronescu Dumitru, Gheorghe Răus, frații Gheorghe,Costache și Vasile Jacotă și alți tineri din sat. Ulterior
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
distrugeam fără regret după ce le admiram. Lipsa unei înzestrări native cu predispoziții și îndemânări pentru desen m-a dezavantajat toată viața, dar mai ales în perioada școlarității când desenul figura în planul de învățământ ca obiect de studiu. Ca elev normalist eram nevoit să apelez la serviciile colegului meu de bancă, Jenică Iordache, ca să-mi facă desenele cerute de profesorul nostru de desen și caligrafie, marele artist plastic Constantin Radinschi. Ca neîntrecut om de artă și pedagog, profesorul știa că nu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
de director a re-ființat la Iași Școala Normală „Vasile Lupu”, el, acum când - sub tăvălugul libertinajului democratic, nivelator și integrator - această instituție cu vocație profund națională de a forma oameni, oameni români, este desființată, el, prin opera sa reaprinde spiritul normalist, litera sa fiind mai mult decât cărămidă (a se vedea poemele Dramă, Urare, Închinăciune). Vasile Fetescu, psihopedagogul și scriitorul de vocație, de subtilă și largă anvergură, atrage cu punctuale semnale de alarmă atenția asupra nefastelor mutații din învățământul românesc, mutații
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
adesea prețioasă), fericirea și durerea asigurându-se de durabilitate, prelungire a clipei -, exponatele au teme ce țin de pur și simplu profesia, chemarea de a fi om: iubirea, copilăria, natura, părinții, educația, senectutea, speranța, recunoștința, prietenia, înțelepciunea. Întruchipare a spiritului normalist, Domnu’ Vasile Fetescu prin viața-opera sa ne face cu îndreptățire să credem că, încă, nasc și la Moldova oameni. Marinică Popescu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
din față, dinspre câmpul care se deschidea spre poligonul de tragere, alerga spre noi un soldat. Ne-am îmbrăcat mantalele de elevi și ne-am prefăcut că intonăm un cântec străjeresc. Cel care se apropia a fost recunoscut de noi, normaliștii. Gheorghiu absolvise școala cu un an mai înainte și nu depusese legământul. Se pregătise pentru momentul acesta, dar programul de cazarmă îl făcuse să întârzie. Ceruse să facă de gardă la poligonul de tragere pentru a sesiza momentul adunării noastre
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
iar profesorii au remarcat coerența vorbirii și lipsa de trac. Față de cei veniți de la Ploiești, profesorii buzoieni aveau o pornire dușmănoasă. În special profesorul de istorie, Vasile Maciu, se purta ca un zbir, deoarece la examenul de diplomă al absolvenților normaliști seria 1937/38, la Ploiești, majoritatea cândidaților buzoieni căzuseră. Căderea buzoienilor constituia un afront adus capacității profesorale și pedagogice a lui Vasile Maciu și noi eram victimele ce plăteam. Vasile Maciu preda istoria ca o înșiruire de domnii și date
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
deosebește de ceilalți oameni, nu știau atunci mai nimic. La vârsta de 14-15 ani accesul la viața socială și politică nu era firesc, pe primul plan stând învățătura, sportul diletant, iar în timpul vacanțelor munca în gospodărie alături de părinți, cei mai mulți dintre normaliști fiind copii de țărani. * Un statut aparte îl aveau elevii trimiși din provinciile alipite (în special la școlile normale și la seminariile teologice) după 1918: Transilvania, Basarabia, Bucovina și Cadrilaterul. Erau bursieri de stat, de fapt întreținuți de internatul școlilor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
-și falimentul. Atunci am înțeles profund Doina lui Eminescu. Profesorul Ștefan Popescu tipărise la Buzău, în mica tipografie a unui librar, Gheorghe Călinescu, o ediție de Poezii ale lui Eminescu, câteva articole din ciclurile Problema evreiască și Basarabia. În afară de noi, normaliștii, care fuseserăm avizați, foarte puțini au apucat să cumpere volumul căci, în aceeași zi, evreii, prin oamenii lor, au cumpărat tirajul și l-au distrus - așa cum au făcut și cu alte publicații și cum mai fac și astăzi. Carol al
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Popescu și cu cei 10-12 colegi am constituit primul mănunchi de prieteni din clasa a șasea. La fel s-a întâmplat în clasele lui Marin Naidim și Constantin Voicescu. Profesorii noștri împreună cu institutorii de la Școala primară de aplicație, unde elevii normaliști din ultimii doi ani își desfășurau practica pedagogică, au constituit un cuib legionar; apoi cu ceilalți profesori din oraș un corp. La o ședință festivă ne-am cunoscut și ne-am bucurat, mai ales noi, elevii, pentru că acei profesori erau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]