KorAP: Find »[drukola/base=normativitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...10 >

246 matches

Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685

și este (II) / 120 2.3.3. Clasificarea normelor juridice / 123 2.3.4. Trăsăturile normelor juridice / 124 2.3.5. Dreptul ca sistem normativ / 126 2.4. Normele morale și normele juridice asemănări și deosebiri / 131 2.5. Sursele normativității / 140 Capitolul III. Conceptele de vinovăție și pedeapsă din perspectivă etică și juridică / 159 3.1. Vinovăția delimitare conceptuală / 159 3.2. Răspunderea juridică și responsabilitatea morală / 165 3.3. Drumul de la vinovăție la pedeapsă / 171 3.4. Pedeapsa de la

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
urmare, pentru o corectă abordare a elementelor de similitudine și de diferențiere existente între cele două domenii, considerăm că nu ar trebuie neglijate cele două distincții evidențiate mai sus" (p. 4). Elementul esențial comun (și diferențiat specific) este norma (normarea, normativitatea). Folosind un model clasic de organizare a materiei de analiză, după definirea conceptelor de bază și circumscrierea obiectului, autoarea introduce prima perspectivă mare de abordare: perspectiva diacronică. Autoarea selectează cele mai importante doctrine juridice (teorii, concepții) din istoria gândirii umane

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
morale și cele juridice, distincții utile pentru evidențierea specificului celor două tipuri de norme. În fine, acest capitol se încheie cu expunerea teoriilor pe care filosofii din perioada modernă le-au avansat în încercarea de a descoperi care sunt sursele normativității. Firul călăuzitor al demersului din această secțiune îl reprezintă lucrarea The Sources of Normativity scrisă de Christine M. Korsgaard, care propune patru modele dominante: voluntarismul, realismul, sentimentalismul și apelul la autonomia voinței. În ultimul capitol ne-am propus identificarea faliei

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
fi rezolvate fără a face recurs la morală. Cu toate acestea, este des criticată lipsa de relevanță a teoriilor etice pentru discuțiile de etică aplicată. "Etica tradițională alunecă, adesea, într-un delir al generalizării", spune A. Pleșu. "Ea își construiește normativitatea pe genul proxim al individualității umane, trecând, totalitarist, peste tot ce e diferență specifică. Or, în plan moral, ca și în patologia medicală, nu există boli, ci bolnavi. A recomanda unor pacienți diferiți același medicament, în același dozaj, prognosticând același

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
numai prin actul interpretării. Altfel spus, formularea și interpretarea sunt numai aparent antinomice, în realitate ele cooperând sau putând fi considerate chiar complementare, iar norma reprezintă chiar sinteza dintre formulare și interpretare 51. Aceste condiții antinomice derivă din caracterul de normativitate, prin care înțelegem caracterul abstract, general și prospectiv al regulii formulate, și din cel de socialitate a regulii, adică necesitatea ca regula să fie adecvată și aptă de a realiza dreptul în mod efectiv și concret. Aceste condiții sunt contradictorii

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
prin intervenția forței coercitive a unor organe specializate. În consecință, atâta timp cât normele sociale nu sunt impuse de o putere sau autoritate organizată și nu sunt însoțite de măsuri coercitive, nu suntem în prezența unor reguli juridice 112. 2.5. Sursele normativității Standardele de conduită sunt normative. Ele nu descriu modul în care noi ne reglementăm comportamentul, ci ne pretind acest comportament, ne comandă, obligă, recomandă, ghidează. Christine M. Korsgaard, în lucrarea sa The Sources of Normativity, încearcă să răspundă la ceea ce

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
normelor, autoarea realizează o trecere în revistă a răspunsurilor pe care filosofii din perioada modernă le-au dat la această întrebare, distingând astfel patru modele dominante: voluntarismul, realismul, sentimentalismul și apelul la autonomia voinței 113. Voluntariștii au încercat să explice normativitatea în cel mai natural mod: suntem supuși legilor pentru că suntem supuși celor care edictează legi. Dar, inevitabil aici apare întrebarea de ce ar trebui să ne supunem celor care edictează legi, înregistrându-se un mare regres. Realiștii au încercat să stopeze

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
edictează legi. Dar, inevitabil aici apare întrebarea de ce ar trebui să ne supunem celor care edictează legi, înregistrându-se un mare regres. Realiștii au încercat să stopeze acest regres postulând existența unor entități valori obiective, rațiuni sau obligații a căror normativitate intrinsecă interzice o chestionare viitoare. Dar de ce ar trebui să credem în aceste entități? Mulți filosofi au susținut existența acestor entități doar pentru că erau deja convinși că cerințele normativității sunt justificate. Sentimentaliștii au încercat o altă abordare. Normativitatea își are

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
postulând existența unor entități valori obiective, rațiuni sau obligații a căror normativitate intrinsecă interzice o chestionare viitoare. Dar de ce ar trebui să credem în aceste entități? Mulți filosofi au susținut existența acestor entități doar pentru că erau deja convinși că cerințele normativității sunt justificate. Sentimentaliștii au încercat o altă abordare. Normativitatea își are rădăcinile în natura umană. Obligațiile și valorile sunt proiecții ale propriilor noastre sentimente și dispoziții morale. A spune că aceste sentimente și dispoziții sunt justificate nu înseamnă a spune

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
a căror normativitate intrinsecă interzice o chestionare viitoare. Dar de ce ar trebui să credem în aceste entități? Mulți filosofi au susținut existența acestor entități doar pentru că erau deja convinși că cerințele normativității sunt justificate. Sentimentaliștii au încercat o altă abordare. Normativitatea își are rădăcinile în natura umană. Obligațiile și valorile sunt proiecții ale propriilor noastre sentimente și dispoziții morale. A spune că aceste sentimente și dispoziții sunt justificate nu înseamnă a spune că ele au valoare de adevăr, ci, mai degrabă

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
voinței. Ca agenți trebuie să facem ceea ce suntem obligați să facem și cerem să știm de ce. Așadar, nu doar dispozițiile noastre, ci, mai degrabă, motivele și impulsurile particulare care izvorăsc din ele ne apar ca normative. Kantienii cred că sursa normativității poate fi găsită în propria voință a agentului. Capacitatea reflecției propriei conștiințe asupra acțiunilor noastre ne conferă un fel de autoritate asupra nouă înșine, iar această autoritate dă normativitate cerințelor morale 114. Conform perspectivei voluntariste, normativitatea rezultă dintr-o voință

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
izvorăsc din ele ne apar ca normative. Kantienii cred că sursa normativității poate fi găsită în propria voință a agentului. Capacitatea reflecției propriei conștiințe asupra acțiunilor noastre ne conferă un fel de autoritate asupra nouă înșine, iar această autoritate dă normativitate cerințelor morale 114. Conform perspectivei voluntariste, normativitatea rezultă dintr-o voință legislativă. Obligația derivă din comanda cuiva care are autoritate de a impune legi. Trebuie să faci ceea ce dictează legile, fie pentru că aceasta este dorința lui Dumnezeu, fie pentru că un

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
Kantienii cred că sursa normativității poate fi găsită în propria voință a agentului. Capacitatea reflecției propriei conștiințe asupra acțiunilor noastre ne conferă un fel de autoritate asupra nouă înșine, iar această autoritate dă normativitate cerințelor morale 114. Conform perspectivei voluntariste, normativitatea rezultă dintr-o voință legislativă. Obligația derivă din comanda cuiva care are autoritate de a impune legi. Trebuie să faci ceea ce dictează legile, fie pentru că aceasta este dorința lui Dumnezeu, fie pentru că un suveran politic, căruia ai fost de acord

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
nevoie de sancțiuni pentru a face acțiunea necesară din punct de vedere moral. Sancțiunile pot provoca teamă, dar nici nu vor face acțiunea mai justificată, nici nu vor ameliora caracterul celor amenințați 126. Realismul este o doctrină care a justificat normativitatea argumentând că valorile, obligațiile sau rațiunile există sau, și mai des, argumentând variatele tipuri de scepticism referitoare la aceste. Acest tip de argumentare îl găsim în operele intuiționiștilor raționaliști începând cu sec al XVIII-lea. A fost susținut de Clarke

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
dacă obligația rezultă din capacitatea suveranului de a aplica sancțiuni, atunci înseamnă că nu există nicio obligație. Deci o crimă nepedepsită nu este crimă deloc. Această problemă este una de ordin general, care se aplică oricărei încercări de a deduce normativitatea dintr-o sursă naturală de putere. Prin urmare nu putem deduce autoritatea legii dintr-o sursă naturală de putere, dar nici dintr-un contract pentru că atunci trebuie să explicăm de unde provine această autoritate. Realiștii cred că noțiunile de normativitate sau

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
deduce normativitatea dintr-o sursă naturală de putere. Prin urmare nu putem deduce autoritatea legii dintr-o sursă naturală de putere, dar nici dintr-un contract pentru că atunci trebuie să explicăm de unde provine această autoritate. Realiștii cred că noțiunile de normativitate sau autoritate sunt ireductibile și că încercarea de a le explica este o greșeală. Potrivit concepției realiste, obligația există pur și simplu, este parte a naturii lucrurilor. Noi trebuie să presupunem că anumite acțiuni sunt obligatorii prin ele însele 129

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
Unele acțiuni sunt drepte în mod intrinsec. Iar dacă acest lucru este adevărat, atunci nu are rost să întrebăm de ce suntem obligați să le facem. Prichard în eseul lui Se bazează filosofia morală pe o greșeală? susține caracterul ireductibil al normativității 130. El crede că nu are niciun sens să întrebăm de ce ar trebui să fim morali. La această întrebare s-a răspuns în istoria filosofiei morale într-una din următoarele variante: fie pentru că acest lucru este în avantajul nostru, de

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
proiectate în lume de convingerile noastre etice, iar valorile noastre sunt dependente de sentimentele noastre morale. Singura întrebare care mai poate fi ridicată în acest caz este dacă este bine pentru noi să avem aceste sentimente. Dacă Hume a stabilit normativitatea arătând că moralitatea este congruentă cu interesul propriu, Williams crede că aceasta ar trebui stabilită în congruență cu propășirea umanității 144. . În aceeași categorie a sentimentaliștilor, C. Korsgaard îl include și pe John Stuart Mill, deși, spune ea, "Mill, spre deosebire de

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
spre deosebire de Hume sau Williams, este citit în mod natural ca un fel de realist moral, un realist naturalist care crede că este de dorit să fim buni"145. Așa cum rezultă din lucrarea sa Utilitarismul, Mill crede că dorința este sursa normativității, în sensul că toate temeiurile de a acționa izvorăsc implicit din aceasta. El arată că există două feluri de sancțiuni în practica morală, externe și interne. Sancțiunile externe sunt asigurate de recompense și pedepse, iubirea față de ceilalți, dorința permanentă de

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
Apelul la autonomia voinței este întâlnit în primul rând în opera lui Kant, dar poate și găsit și la unii filosofi contemporani, cum este John Rawls. Kant crede că fiecare impuls, înclinație sau dorință, trebuie să treacă un test de normativitate înainte de a fi adoptat ca temei pentru o acțiune. Mintea umană este esențial reflexivă, referindu-ne prin aceasta la structura minții noastre care face gândirea posibilă. Oamenii își îndreaptă atenția asupra percepțiilor și dorințelor, asupra propriei activități mentale de care

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
care determină acțiunea este cel pe care îl consideră că îl exprimă cel mai bine. Structura reflexivă a conștiinței umane cere ca fiecare să se identifice cu o lege sau principiu care îi va guverna alegerile, iar aceasta este sursa normativități. Așa cum a spus Kant: autonomia noastră este sursa obligației 157. Dar noi nu facem întotdeauna ceea ce în urma reflecției ar trebui să facem sau ceea ce am decis în urma reflecției că ar trebui să facem. Reflecția nu are o putere irezistibilă asupra

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
urmare o entitate intrinsecă normativă, deci și realismul a avut dreptate. Atunci când ni se prezintă un impuls în calitatea de candidat pentru a fi un motiv, noi trebuie să vedem dacă este în realitate un motiv, dacă pretenția sa la normativitate este adevărată. Dar acesta nu este un exercițiu de intuiție sau o descoperire a ceva ce se găsește în lume. Testul pentru a determina dacă un impuls este un motiv pentru acțiune este dacă noi ne putem dori să acționăm

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
Conduita negativă prejudicierea patrimoniului altuia, crima, violul, traficul de influență etc. reprezintă o nesincronizare între interesele generale ale societății care, oricum, prevalează și interesele personale ale individului, materializate în acțiunea potrivnică prescripțiilor normei"34. Răspunderea juridică poate fi caracterizată prin normativitate, generalitate și multiformitate, căci "fără existența normei răspunderea este lipsită de forță, fără generalitate nu conduce la apărarea interesului societal, fără multiformitate nu îngăduie aplicabilitatea în particular și singular"35. Referindu-se la sensurile noțiunii de "răspundere", H. L. A. Hart

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
față de religie, 29; ca aspiratie și ca datorie, 7; etimologie, 98; ideile de bine și de rău, 32; în gândirea juridică românească, 70; și conduita corectă, 80; și dreptul, 17 N naturalism, 20 nesupunere civică, 126 non-cognitivism, 14, 20, 105 normativitate: caracterul de, 116; sursele normativității, 140, 146, 152 normă: clasificare, 14; conceptul de, 14; condiția de aplicare, 95; conținut, 102, 121; de drept, 73, 74; expresia calitativă, 100; expresia imperativă, 100; formă, 102; functor deontic, 96; generalitatea, 124; impersonalitatea, 124

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
și ca datorie, 7; etimologie, 98; ideile de bine și de rău, 32; în gândirea juridică românească, 70; și conduita corectă, 80; și dreptul, 17 N naturalism, 20 nesupunere civică, 126 non-cognitivism, 14, 20, 105 normativitate: caracterul de, 116; sursele normativității, 140, 146, 152 normă: clasificare, 14; conceptul de, 14; condiția de aplicare, 95; conținut, 102, 121; de drept, 73, 74; expresia calitativă, 100; expresia imperativă, 100; formă, 102; functor deontic, 96; generalitatea, 124; impersonalitatea, 124; logica normelor, 97; juridică, 109

Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]