73 matches
-
În necazurile, sufiririle și duhurile lor strigară multă vreme: Mihaiu și mântuința! Dar Mihaiu numai era! Mai mult însă decât toți, rumânii din țara rumânească au plâns moartea cea fără vreme a lui Mihaiu. Născut aci, în niște vremuri nefericite, norocirea țării sale l-a adus ca să șază pe scaunul moșilor și strămoșilor săi. Dar duhul lui cel mare nu se putea mulțumi ca să șază pe un scaun ocărât și să cârmuiască o nație roabă. Ca un alt Temistocle se sili
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politicul își pironește ascuțitele și prevăzătoarele sale căutături și să adîncează în gîndirile și combinările sale; aci, liniștitul literat și filozof adună și pune în cumpănă faptele și întîmplările lumii, îndrăznețul și neastîmpăratul războinic se desăvîrșaște întrînsa povățuindu-se din norocirile sau greșalele altor războinici; băgătorul de seamă neguțător dintr-însa își îndreptează mai cu îndrăzneală spiculațiile sale, pînă cînd în sfîrșit și asudătorul plugar, și el poate afla aceea ce înlesnește ostenelile sale și face să umple cîmpurile de îmbilșugătoarele
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
nu se vor potrivi cu persoana ce ne arată. Aceste povățuiri și deprinderi se învață cu desăvîrșire numai prin declamație și prin urmare această învățătură este de trebuință la toată treapta de cetățean! Cîți oameni și-au aflat a lor norocire și au scăpat de multe primejdii numai prin a lor frumoasă înfățișare și rostire! Și iar la cîți bărbați destoinici și învățați le-au fost pricină de neizbutire și chiar de nenorocire numai a lor rece și necioplită manieră de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
din chiria corabiei, murindu după ce a începutu caletoria, atunci se cuvine moscenitoriloru șei acea parte a lui întrega. - Simbria marinarului ce s'a omoritu aparandu corabia, i se cuvine întrega pentru tota caletoria, daca corabia va ajunge la portu cu norocire. Articolul 423 Marinarulu prinsu în corabie și robitu, nu poate să cera nimicu de la capitanu, de la stapanu, nici de la chiriașii corabiei pentru rescumpararea sa.I-se platesce însă simbria pînă în diua, în care s'a prinsu și s'a
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
a fostu prinsu pe mare sau la uscatu pentru trebuința corabiei, are dreptu de a i se plăti tota simbria. - Are asemene dreptu de a i se plăti a despăgubire pentru rescumpararea să, de va ajunge corabia la portu cu norocire. Articolul 425 Marinarulu va dobândi de la stapanulu corabiei despăgubire pentru rescumpararea să, de va fi fost tramisu pe uscatu sau pe mare pentru trebuința corabiei. Despăgubirea are a se face de către stapanii corabiei și ai poverei, daca marinarulu a fostu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
dregerea corabiei, si la alte grabnice trebuințe ale ei, tenendu elu socotela de costulu loru cu pretulu, cu care se va vinde remasita sau alta asemenea marfă de aceeași calitate la loculu descarcarei, daca corabia va ajunge la portu cu norocire; de se perde corabia, capitanulu va tenea socotela pentru mărfuri după pretulu cu care le va fi vendutu, oprindu asemenea chiria cuprinsă în cărțulia de încărcare. Articolul 456 Intemplandu-se a se opri, din porunca stapanirei, comerciulu cu loculu, catra care
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
chirie. Titlul U IX Pentru contracturile ala-grosa Articolul 468 Contractului ăla grosa este acela prin care o persona împrumuta pe alta o tocmela că suma împrumutata să o perda imprumutatorulu, dacă acele lucruri vor peri; iar de voru sosi cu norocire la portu, sa'și priimesca imprumutatorulu banii împreună cu unu folosu tocmitu. Imprumntatu sau luatoru se numesce celu ce să împrumuta; imprumutatoru, sau datatoru celu ce dă cu împrumutare, si folusu de mare, cascigulu tocmitu la intamplare de a sosi lucrurile
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
portu, sa'și priimesca imprumutatorulu banii împreună cu unu folosu tocmitu. Imprumntatu sau luatoru se numesce celu ce să împrumuta; imprumutatoru, sau datatoru celu ce dă cu împrumutare, si folusu de mare, cascigulu tocmitu la intamplare de a sosi lucrurile cu norocire. Articolul 469 Contractului ala-grosa se face prin înscrisu adeveritu de judecătorie. - Într'acestu contractu se arătă capitalulu luatu imprumutu și suma hotărâte prin învoire pentru folosulu de mare, - lucrurile pe sema cărora s'a făcutu împrumutarea, numele corabiei și alu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
sau în vre unu rîu, împărțirea se face pe corabie și pe tota povară. - Iar de va peri corabia cu remasita poverei sale, atunci nu se face nici o împărțire pe mărfurile puse în bărcile usuratore, de și acestea sosescu cu norocire. Articolul 587 La tote intamplarile aci mai susu arătate, capitanulu și echipagiulu corabiei au privelegiu asupra marfurilorui sau a prețului loru pentru totalulu costului contribuirei. Articolul 588 Dacă, după împărțire, au găsitu proprietarii lucrurile cele aruncate în mare, atunci ei
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
spânzuratului. Poate și fiindcă dintre cei trei dezertori știam că numai eu mă aflam în fața micului ecran și mă uitam cumă mi se dă cu sâc din Isarlâk. Așa cum știe tot românul care se respectă (și, vorba lui Caragiale, din norocire, nu există român care să nu se respecte), Ana Blandiana se află la Berlin, împreună cu Mircea Dinescu, unde probabil pun împreună țara la cale (ca și înainte de potop), iar Nicolae Breban se află și el (ca și înainte) singur printre
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
cel nou, iar cursul lor va deveni ireversibil. O savuroasă recapitulare a perioadei încheiate, cu desele ei convertiri și abjurări, ne oferă C. Negruzzi (în nuvela Au mai pățit-o și alții): „Coconul Andronache era unul dintr-acei oameni din norocire rari, adevărați cameleoni a societății, care-și prifac sufletul și portul după vreme și împregiurări. Așadar, pănă acum de cinci ori își schimbă hainile. Întăi, la 1812 și-a ras barba și s-a îmbrăcat europenește. Pe urmă, în vremea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ori. Mai pune acolo și.. .piatra iadului. Pentru curățirea petelor pe obraz. Bați un albuș până se face spumă, amesteci cu apă de Colonia, de obraz; uzi petele adesea cu o peticuță, dar mai pui și felie de alămâie Pentru norocire. Omul care vrea să aibă noroc în an, în noaptea Sf. Vasile, pândește când se deschide cerul. Atunci să ceară lui Dumnezeu ce poftește și toate i se vor da. Pentru mirosul rău al gurii. Ia praf de cuișoare, praf
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ori. Mai pune acolo și.. .piatra iadului. Pentru curățirea petelor pe obraz. Bați un albuș până se face spumă, amesteci cu apă de Colonia, de obraz; uzi petele adesea cu o peticuță, dar mai pui și felie de alămâie Pentru norocire. Omul care vrea să aibă noroc în an, în noaptea Sf. Vasile, pândește când se deschide cerul. Atunci să ceară lui Dumnezeu ce poftește și toate i se vor da. Pentru mirosul rău al gurii. Ia praf de cuișoare, praf
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și numele, și rangul ce are Statul nostru prin acea pozițiune. Aceasta se face astăzi. Aduceți-vă aminte, d-lor, cum mersul Statului nostru s-a făcut treptat. La 1859 am efectuat unirea ambelor Principate; câți din noi am avut norocirea a contribui la acea mare operă, a ne afla pe scena politică când s-a săvârșit unirea, acea primă bază a noului stat român, nu putem decât să fim cei mai fericiți când vedem că astăzi acea operă se termină
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
românesc, datând de la Începutul secolului al XVIII-lea, sunt inventariate darurile distribuite de Dumnezeu diferitelor nații : „Negustoria turcilor,/ beția și porcia rușilor,/ tăria și prostia sârbilor <endnote id=" (vezi 327)"/>,/ dăscălia și minciuna râmlenilor,/ scârnăvia nemților,/ râia și gubăvia sașilor,/ norocirea grecilor la bani,/ mândria leșilor <endnote id=" (vezi 605)"/>,/ frumusețea cerchezilor,/ pohvala [= lăudăroșenia] moldovenilor,/ zavistia [= invidia] rumânilor,/ eresul armenilor,/ bogăția ovreilor,/ sărăcia și goliciunea țiganilor” <endnote id="(20, p. 299)"/>. Am transcris În totalitate acest text din 1705 pentru că este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1757), valențele magice de „purtător de bun augur” sunt acordate evreului, țiganului și turcului : „[Unui creștin] de-i va ieși Înainte țigan sau turc sau jidov [...], el atuncea crede că Îi va merge bine și-și va face calea cu norocire” <endnote id="(71, p. 199)"/>. De regulă, superstiția se referă la evreu. Prezența țiganului și, mai ales, a turcului (Într-o unică atestare) este mai rară, dar ar putea fi simptomatică, tocmai pentru că țiganul și turcul apar În formele mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu numai armele, ci și hainele, șeile, ca să scape fie neînarmați și goi, și se aruncau în Nistru..." Ian Dlugosz, Cronica Polonorum * "...Ștefan Voievod al Moldovei, oștean viteaz, bărbat mare în primejdie, mare la suflet în nenorocire și modest în norocire pe care o credea orânduită de la Dumnezeu; el a fost mirarea stăpânitorilor și noroadelor, când cu mijloace modeste a făptuit atâtea lucruri mărețe." Nicolai Caramzin, Istoria Rusiei * " Se spune că voievodul Ștefan a fost vestit... pentru priceperea lui în disciplina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
era sinonim cu inamic”. Replica lui Brătianu a fost destul de acidă când a declarat că lordul Stanley poate să se revolte, dar nu Carp, fostul boier, care „a tratat cu dispreț toată partea aceea a națiunii care n-a avut norocirea să fie bogată ca dl. Carp, fiindcă a fost țintuită de muncă”, dar nemeritată. În viziunea lui Carp „chestiunea evreiască” era de două ori periculoasă, pe de o parte pentru ordinea publică, putând provoca tulburări, pe de altă parte pentru
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
perioadelor revoluționare. Dacă în Moldova ar fi fost condiții mai prielnice spiritului revoluționar, ar fi fost și acolo ideologi. 2 Hronica, "Romînia literară", 1855, p. 265. barea: "De potopul latinirii ce și cine a scăpa limba?", el răspunde: critica 1. - "Norocire că în Moldova se găsesc critici"2 . Iar în privința domeniului mai restrâns al criticii literare, Kogălniceanu 3 se exprimă cu o claritate desăvîrșită: " Dar poate să mă întrebe cineva ce este critica și pentru ce avem trebuință de această damă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu voi da aci explicația acestor oracoli: când oracolul era consultat, el răspundea la următoarele cerințe, după cum spunea Heliade: speranță, fortună 43, maritagiu sau unire, geniu, reușită, satisfacțiune, fericire. Oracolul se putea formula în modul acesta: „Ai speranță spre o norocire, prin împlinirea unui maritagiu strălucit cu un june plin de geniu și că va aduce toată satisfacțiunea și fericirea“. Iată câțiva din acești oracoli scriși, bineînțeles, de Heliade: Oracol căzut unui tânăr: De nu ți-ar lipsi banii, precum ai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
furtunii cârma fără nedejde a părăsi trebuie, că ceasta a fricosului, iară ceia a nebunului lucru ieste). Deci furtuna în mine urgiia a-și plini mai denainte puind, supt numele cereștilor, viclenii muritori cu îndemnarea și sinhorisini ale mele îndrăptnice norociri fălcilor tale m-au vândut. Și macar că nu a înțeleptului sfetnic ieste a dzice, ah, căci m-am amăgit, ah, că eu nu socoteam că va vini lucrul așe, însă când la numele cerescului să supune pemintescul, pentru amăgirea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
biserică și mâncau toți colacii. Scoteau stuhul din acoperământ, mâncau mierea de albine, sau hălăduiau prin livezile satului, bogate în poame”. Având în vedere darul înnăscut de povestitor și marea lui părere de rău, mărturisită în autobiografie că a avut „norocirea a putea fi luminat cu învățătură, rămânând până la această vârstă în întunericul cunoștinții de literatură", putem presupune, subliniază G. Ursu „că literatura noastră a pierdut în Theodor Vârnav un mare scriitor": și concluzionează: „În orice caz, plină de culoare și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe alți trei care erau răniți, Sobieski hotărăște să-i spânzure, dar este oprit de hatmanul Iablonovski care-i spune că ""acești viteji n-au făcut decât datoria lor, datorie patriotică și vrednică de toată lauda, și că au avut norocirea a câștiga făgăduința marelui Sobiețki că vor fi slobozi și nesupărați"". Regele îi eliberează, le dă câte 50 de zloți la fiecare, în timp ce ""cetatea cu porțile deschise, purtând pe zidurile sale urmele boambelor dușmănești, rămase singură pe culmea înverzită, ca
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]