80 matches
-
Trebuie să mâncați mai mult, mai mult și mai mult să mâncați. Și după ce mâncați... (scoate limba și simulează mișcările de copulare) COMPOZITORUL (îi dă curios idiotului o scatoalcă): Na, hai, zii ceva. Zii odată, hai. IDIOTUL: Nostim, deznostim, nostimadă, nostimadă, nostimadă... PIANISTA: Tot ce poate funcționa e respingător: știuleții, aerul ca miros. COMPOZITORUL: Lapte din pământ, balegă de vaci zburătoare, vin răsuflat. IMPRESARUL (nu se mai poate abține): Sunteți morți. Moartea e născută-n voi. Între două îngâmfări de mărime
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
să mâncați mai mult, mai mult și mai mult să mâncați. Și după ce mâncați... (scoate limba și simulează mișcările de copulare) COMPOZITORUL (îi dă curios idiotului o scatoalcă): Na, hai, zii ceva. Zii odată, hai. IDIOTUL: Nostim, deznostim, nostimadă, nostimadă, nostimadă... PIANISTA: Tot ce poate funcționa e respingător: știuleții, aerul ca miros. COMPOZITORUL: Lapte din pământ, balegă de vaci zburătoare, vin răsuflat. IMPRESARUL (nu se mai poate abține): Sunteți morți. Moartea e născută-n voi. Între două îngâmfări de mărime mijlocie
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
munții înlăuntru și ne întoarcem într-acolo. ȚĂRANUL BĂTRÂN: Totu-i nostim. Încotro îți întorci privirea poți privi ceva nostim care se sărbătorește pe sine. COMPOZITORUL (după ce IDIOTUL s-a uitat fix la el): Da, știu, scuipă. IDIOTUL: Nostim, deznostim, nostimadă, nostimadă, nostimadă... nostimadă, nostimadă, nostimadă... (compozitorul îl lovește în spate. Idiotul amuțește.) IMPRESARUL: Ce răi puteți să fiți.. cu universul. PIANISTA: Universul pute și impresarul și muncitorul nostru la percuție sparge oricui prin hegemonia lui puturoasă micile lui impresii de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
înlăuntru și ne întoarcem într-acolo. ȚĂRANUL BĂTRÂN: Totu-i nostim. Încotro îți întorci privirea poți privi ceva nostim care se sărbătorește pe sine. COMPOZITORUL (după ce IDIOTUL s-a uitat fix la el): Da, știu, scuipă. IDIOTUL: Nostim, deznostim, nostimadă, nostimadă, nostimadă... nostimadă, nostimadă, nostimadă... (compozitorul îl lovește în spate. Idiotul amuțește.) IMPRESARUL: Ce răi puteți să fiți.. cu universul. PIANISTA: Universul pute și impresarul și muncitorul nostru la percuție sparge oricui prin hegemonia lui puturoasă micile lui impresii de supraviețuire
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și ne întoarcem într-acolo. ȚĂRANUL BĂTRÂN: Totu-i nostim. Încotro îți întorci privirea poți privi ceva nostim care se sărbătorește pe sine. COMPOZITORUL (după ce IDIOTUL s-a uitat fix la el): Da, știu, scuipă. IDIOTUL: Nostim, deznostim, nostimadă, nostimadă, nostimadă... nostimadă, nostimadă, nostimadă... (compozitorul îl lovește în spate. Idiotul amuțește.) IMPRESARUL: Ce răi puteți să fiți.. cu universul. PIANISTA: Universul pute și impresarul și muncitorul nostru la percuție sparge oricui prin hegemonia lui puturoasă micile lui impresii de supraviețuire. Există
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ne întoarcem într-acolo. ȚĂRANUL BĂTRÂN: Totu-i nostim. Încotro îți întorci privirea poți privi ceva nostim care se sărbătorește pe sine. COMPOZITORUL (după ce IDIOTUL s-a uitat fix la el): Da, știu, scuipă. IDIOTUL: Nostim, deznostim, nostimadă, nostimadă, nostimadă... nostimadă, nostimadă, nostimadă... (compozitorul îl lovește în spate. Idiotul amuțește.) IMPRESARUL: Ce răi puteți să fiți.. cu universul. PIANISTA: Universul pute și impresarul și muncitorul nostru la percuție sparge oricui prin hegemonia lui puturoasă micile lui impresii de supraviețuire. Există nepersonalități
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
întoarcem într-acolo. ȚĂRANUL BĂTRÂN: Totu-i nostim. Încotro îți întorci privirea poți privi ceva nostim care se sărbătorește pe sine. COMPOZITORUL (după ce IDIOTUL s-a uitat fix la el): Da, știu, scuipă. IDIOTUL: Nostim, deznostim, nostimadă, nostimadă, nostimadă... nostimadă, nostimadă, nostimadă... (compozitorul îl lovește în spate. Idiotul amuțește.) IMPRESARUL: Ce răi puteți să fiți.. cu universul. PIANISTA: Universul pute și impresarul și muncitorul nostru la percuție sparge oricui prin hegemonia lui puturoasă micile lui impresii de supraviețuire. Există nepersonalități care
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
într-acolo. ȚĂRANUL BĂTRÂN: Totu-i nostim. Încotro îți întorci privirea poți privi ceva nostim care se sărbătorește pe sine. COMPOZITORUL (după ce IDIOTUL s-a uitat fix la el): Da, știu, scuipă. IDIOTUL: Nostim, deznostim, nostimadă, nostimadă, nostimadă... nostimadă, nostimadă, nostimadă... (compozitorul îl lovește în spate. Idiotul amuțește.) IMPRESARUL: Ce răi puteți să fiți.. cu universul. PIANISTA: Universul pute și impresarul și muncitorul nostru la percuție sparge oricui prin hegemonia lui puturoasă micile lui impresii de supraviețuire. Există nepersonalități care își
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și-i pune țăranului bătrân peste față) (către țăranul bătrân) Acum poți să pompezi satul tău sănătos în orașul meu, dacă el nu vrea să împiedice asta... să vrea să împiedice să vreau. IDIOTUL (se ridică): Nostim, așa de deznostim, nostimadă, nostimadă, nostimadă... CÂNTĂREAȚA (foarte aproape de compozitor): Nu vrei... să împiedici bătuceala? Nu vrei să-l.. în pădurea mea adâncă? (Compozitorul se comportă scârbit, pianista râde răutăcios) Păi atunci... asta-i un nimic veritabil.. (se pune cu picioarele desfăcute în fața bătrânului
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
-i pune țăranului bătrân peste față) (către țăranul bătrân) Acum poți să pompezi satul tău sănătos în orașul meu, dacă el nu vrea să împiedice asta... să vrea să împiedice să vreau. IDIOTUL (se ridică): Nostim, așa de deznostim, nostimadă, nostimadă, nostimadă... CÂNTĂREAȚA (foarte aproape de compozitor): Nu vrei... să împiedici bătuceala? Nu vrei să-l.. în pădurea mea adâncă? (Compozitorul se comportă scârbit, pianista râde răutăcios) Păi atunci... asta-i un nimic veritabil.. (se pune cu picioarele desfăcute în fața bătrânului țăran
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pune țăranului bătrân peste față) (către țăranul bătrân) Acum poți să pompezi satul tău sănătos în orașul meu, dacă el nu vrea să împiedice asta... să vrea să împiedice să vreau. IDIOTUL (se ridică): Nostim, așa de deznostim, nostimadă, nostimadă, nostimadă... CÂNTĂREAȚA (foarte aproape de compozitor): Nu vrei... să împiedici bătuceala? Nu vrei să-l.. în pădurea mea adâncă? (Compozitorul se comportă scârbit, pianista râde răutăcios) Păi atunci... asta-i un nimic veritabil.. (se pune cu picioarele desfăcute în fața bătrânului țăran) Hai
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fel nu-i bine, tată... BĂTRÂNUL ȚĂRAN: Numai a nu lăsa să mă duc pe de-a-ntregul. A nu lăsa să ardă tot. (se așază pe cântăreață. Ea îl lasă smiorcâindu-se. Idiotul se târăște în patru labe, cu strigăte de nostimadă, spre pianistă și își ascunde capul între picioarele ei. Pianista râde tare.) COMPOZITORUL (către pianistă): Las-o naibii... e scârbos. PIANISTA: Ha, ha, și ce dacă, totul e indiferent, e egal (râde răutăcios) Și nici măcar nu o face rău. COMPOZITORUL
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pianistă): Las-o naibii... e scârbos. PIANISTA: Ha, ha, și ce dacă, totul e indiferent, e egal (râde răutăcios) Și nici măcar nu o face rău. COMPOZITORUL: Acum ajunge. (îl împinge pe idiot de lângă pianistă) IDIOTUL: Foarte și extra deznostim. Mare nostimada, nostimadă, nostimadă. (compozitorul îl sugrumă un pic pe idiot) MECENA: E oribil, o orbilitate minunată, o minunată flexibilitate... (o pipăie cu degetele pe pianistă și primește de la ea o palmă. Între timp țăranul bătrân s-a prăbușit de tot peste
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Las-o naibii... e scârbos. PIANISTA: Ha, ha, și ce dacă, totul e indiferent, e egal (râde răutăcios) Și nici măcar nu o face rău. COMPOZITORUL: Acum ajunge. (îl împinge pe idiot de lângă pianistă) IDIOTUL: Foarte și extra deznostim. Mare nostimada, nostimadă, nostimadă. (compozitorul îl sugrumă un pic pe idiot) MECENA: E oribil, o orbilitate minunată, o minunată flexibilitate... (o pipăie cu degetele pe pianistă și primește de la ea o palmă. Între timp țăranul bătrân s-a prăbușit de tot peste cântăreață
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
-o naibii... e scârbos. PIANISTA: Ha, ha, și ce dacă, totul e indiferent, e egal (râde răutăcios) Și nici măcar nu o face rău. COMPOZITORUL: Acum ajunge. (îl împinge pe idiot de lângă pianistă) IDIOTUL: Foarte și extra deznostim. Mare nostimada, nostimadă, nostimadă. (compozitorul îl sugrumă un pic pe idiot) MECENA: E oribil, o orbilitate minunată, o minunată flexibilitate... (o pipăie cu degetele pe pianistă și primește de la ea o palmă. Între timp țăranul bătrân s-a prăbușit de tot peste cântăreață și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fi blamat, să spui lucruri care să fie de bun simț și bine scrise; dar asta nu este suficient în celelalte, trebuie să mai și glumești; iar a-i face să râdă pe oamenii cumsecade este o treabă de toată nostimada." (Scena VI) Acesta este și punctul de vedere al lui Boileau care totuși, spre deosebire de Molière, stimează mai mult tragedia. "Que la nature donc soit votre étude unique, Auteurs qui prétendez aux honneurs du comique. Quiconque voit bien l'homme, et
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Înăbușite, intermitente, ca scîrțîitul unei cîrpe cu care lustruiești o masă. — La naiba! spuse Reggie În șoaptă. Astane mai lipsea. — Crezi că ne aud? — Nu, dacă stăm liniștiți, și nu, dacă o s-o țină tot așa. Să sperăm că da! Nostimada o să-nceapă dacă se decid să se sărute și să se Împace. ZÎmbi atoateștiutor. O să fie ca la curse. — Știu cine-o să cîștige, spuse ea brusc. Se prefăcu jignit. — Dă-i unui om sărman o șansă! El o cercetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
întâmpla adesea în călătorii, să prelungească o conversație oarecare cu persoane necunoscute, acestea devenindu-i, în cele din urmă, cunoștințe apropiate. Ar fi încercat să o cointereseze și pe vecina lui cu eșarfa mov și ciorapi de mătase, printr-o nostimadă, zicându-i: Vorbeam singur, doamnă, fiindcă semăn cu bunicul meu, care a avut șapte neveste și tot așa în săptămâna din urmă a vieții lui îi plictisea pe toți cu dialogurile lui imaginare... Nu angajă conversația mai departe, aducându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
urechile lui la popota ofițerilor români cum că Horst Wessel Lied74 va fi înlocuit curând cu Internaționala 75. Astfel de indivizi îngrozitori nu trebuie lăsați în libertate, dar nimeni dintre cei prezenți nu a considerat această infamie altceva decât o nostimadă. Dacă la început colonelul Pietrosu a încercat să rămână calm încercând să evalueze situația după toate coordonatele, nu după mult timp, datorită insultelor și amenințărilor necontenite, și-a pierdut răbdarea proverbială încheind discuția cu o înjurătură suculentă însoțită de gesturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
gurii atîrnă, am uitat că trag din ea, s-o fi stins, de-ajuns că sînt asortat pe verde, botul cizmelor din apă, pălăria prăzulie, spiritul iritat, am scăzut din răutatea lui în neprevăzuta idealitate, turlele sferice scoase țuguie la nostimada bisericii, carosabilul beton de ping-pong din programul PHARE pe comunal, paralel cu granița, pînă aici au tăiat rușii, coama de nord a depresiunii adîncită cu genunea, pe sud pantă montană în brazi, Vicovu de Sus prospețime, "Casa-muzeu Ion Nistor Vicovu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
trebuie să fie nebun de legat, bolnav clinic... — Nu-i nebun. — Asta-i întocmai procedeul nebunilor, văd în orice lucru o dovadă în sprijinul a ceea ce vor ei să creadă. — Spune că Titus îți seamănă... — Ei, asta-i bună...! — Și nostimada este că, într-adevăr, seamănă puțin cu tine. — Seamănă cu tine, pentru că tu l-ai crescut, iar tu semeni cu mine, pentru că ani la rând ne-am tot privit unul pe celălalt. Se spune că cei care se iubesc ajung
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să întrezăresc nici un licăr al emoțiilor care, fără îndoială, se ascundeau îndărătul acestei măști. Pretindea că privește totul ca pe o glumă, un joc, în orice caz ca pe ceva ce acceptase doar pentru a mă îndatora pe mine, pentru nostimada lucrului respectiv, pentru „a vedea ce-o să se întâmple“. Consimțise să rămână la mine „din moment ce n-avea ceva mai bun de făcut“ și „să-i spună bună ziua“ mamei sale. Cu toate că, adăugase el, pe un ton mai sumbru, era absolut convins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mir. Ataraxie! îmi dorești. Într-un text pe care Gabriela Negreanu l-a lăsat deoparte, ziceam: "ataraxia nu este o boală a bărbaților blonzi". Poate că numai la bătrînețe se poate ajunge la această... sublimare. Nepotu' trăncănește pe afară continuîndu-și nostimadele. E un personaj și el, pe zi ce trece. Am citit multe în ultima vreme, dar voi vorbi cu Luca (Pițu n. red.) să-mi facă o listă cu ceea ce ar trebui să caut și să citesc neapărat prin orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
nu te uiți la un câne! Notar e un băiat tânăr, eșit tot din sat, care se simte că va evolua spre starea de suflet a lui Irimescu. Vameș e Niculescu, un om molâu, care are o cucoană de toată nostimada. Vameșița de la Cornul Luncii. Vameșița are o soră. O dragoste între această soră și locotenentul de grăniceri sau altcineva. Gelozia vameșiții. Teoria ei că dragostea unei fete mari e un fleac. Chinurile pe care le îndură fata, așa de mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Stăpânul după slugă După voce cântărețul După pinteni călărețul, După mână tăbăcarul, După urechi măgarul. Vremea după vânt, Omul după cuvânt. Moș Tonea, care are ca studii o clasă și jumătate de gimnaziu, povestește cu multe amănunte, ce năcazuri și nostimade i s-au petrecut când a dat bacaloriatul. O ghitară care se găsește prin casă, pe care toți ai lui o știu cumpărată de la un țigan, e o veche chitară a familiei, cu care "mama" cânta, întovărășindu-se cu vocea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]