57,200 matches
-
deținut pentru a scrie o lucrare științifică a fost depusă după ce lucrarea a fost publicată. „Nu sunt stabilite responsabilități în sarcina cadrelor penitenciarului, privind verificarea modului în care, în mod concret, persoanele private de libertate procedează la elaborarea lucrărilor științifice„, notează raportul. Acesta menționează că „transmiterea manuscrisului către editură se realizează de către persoană privată de libertate, prin intermediul membrilor familiei sau al apartinatorilor, cu ocazia vizitelor primite de la aceștia sau în mod direct, prin intermediul postei, neexistând o prevedere legală care să reglementeze
ȘI CÂND VEȚI CERE SCUZE PROFESORILOR TERFELIȚI, DOMNILOR ”DEONTOLOGI”? by http://uzp.org.ro/si-cand-veti-cere-scuze-profesorilor-terfeliti-domnilor-deontologi/ [Corola-blog/BlogPost/93580_a_94872]
-
precum: Ce este aceea o lucrare științifică? Cum este elaborată? Cine supraveghează întocmirea ei? Cine răspunde pentru stabilirea caracterului științific? Este lucrarea autentică? Cum au persoanele private de libertate acces la bibliografia necesară elaborării unei lucrări academice?”, avertizează instituția. Această notează că „intrarea în vigoare, la data de 07.02.2014, a Legii nr. 254/2013, care nu mai stabilește un interval de timp minim pentru elaborarea unei lucrări științifice, indiferent de complexitatea acesteia, astfel cum era prevăzut în Legea nr.
ȘI CÂND VEȚI CERE SCUZE PROFESORILOR TERFELIȚI, DOMNILOR ”DEONTOLOGI”? by http://uzp.org.ro/si-cand-veti-cere-scuze-profesorilor-terfeliti-domnilor-deontologi/ [Corola-blog/BlogPost/93580_a_94872]
-
-mi a aduce laudă, dar și bună apreciere, colectivului redacțional, acelora care au pus, cu emoție, mai zic eu, ,,piatra de temelie” a revistei. Aflu toate acestea din întâiul număr al revistei, (și-mi place nu mă rabd a nu nota!), ce a apărut în primăvara lui 2010, ,,... menită să dezmorțească starea culturală a comunei și a zonei!” - o exprimare pe cât de simplă, pe-atâta de energică. Aș propune (dacă-mi este permis a veni cu propuneri!) ca acesta să fie
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
proza prin articolul: ,,Pthita noastră cea de toate zilele/Bucatele copilăriei” - un exercițiu de literatură gastronomică, prilej de aducere aminte de anii copilăriei, de bunicii și casa dumnealor cu târnaț, de uneltele din curtea unei gospodării țărănești - lucruri indispensabile traiului. Notez, așa în grabă, deși fiecare ar merita atenție: thiclăzău - călcător, fierul de călcat, cociorva - instrumentul fără de care nu se putea lucra la/în cuptor (la care eu ani în șir i-am zis ,,cociorbă”, nici eu nu știu de ce?), pthită
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
stăpânit (e o calitate pe care nu mi-o pot niciodată corecta). Simt că așa am fost și aici, dar am scris toate astea cu mare drag. Gândindu-mă că la cârmă e un profesionist pe care istoria l-a notat și despre care vom mai auzi, voi încerca să mă retrag în deplină liniște. Am scris toate astea cu gândul că fiecare cuvânt, propoziție sau frază vor fi înțelese și primite în sufletul dumneavoastră, așa precum au răsărit - curate, sincere
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
de o sensibilitate specială, pre numele lui Marian Malciu! Drum bun citirorule, prin lumea basmului bucovinean, la fapt de seară sau la răsărit de soare când ne putem regăsi așa ca la începutul lumii! Autor, Emilian MARCU membru al U.S.R. Notă: Autor volum Dor de Bucovina, Marian MALCIU Editura PIM, Iași, 2012 Copertă: Antoanella Emilia MALCIU Tehnoredactor: Denis Marian MALCIU Corector: Prof. Nicoleta Maria ROTARIU Fotografii: Rodica RODEAN Lansarea volumului Dor de Bucovina va avea loc în ziua de vineri, 27
LA CURŢILE DORULUI... BUCOVINEAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 by http://confluente.ro/La_curtile_dorului_bucovinean_marian_malciu_1342438433.html [Corola-blog/BlogPost/366764_a_368093]
-
diafilmele prezentate arăta imagini din Slovacia, peisaje naturale, hărți, situații demografice etc. La un moment dat, deasupra unor hărți a apărut un titlu mare: „Colonizarea valahă”. În harta cu pricina era prezentată o anumită zonă a Slovaciei, în care erau notate cu albastru satele cu populație “valahă” și cu roșu cele cu populație de alte etnii. Punctele albastre, puzderie, erau cu mult mai numeroase decât cele roșii! Mai mult, cei doi au spus că există în zona respectivă chiar o regiune
COLONIZAREA VALAHĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_coloniz_alexandru_stanciulescu_barda_1346633869.html [Corola-blog/BlogPost/343894_a_345223]
-
cu mulți ani în urmă și nimeni nu a știut? Ea nu a reclamat. Părinții ei nu au cunoscut adevărul... , dar soțul de care a divorțat, cum a aflat? Parcă știam ceva. Să caut prin notițele mele, cred că am notat câte puțin...” A deschis ochii și a întins mâna spre sertar, dar s-a oprit blocată. O privea pe Violeta ca pe o stafie, speriată, cu pupilele mărite brusc. - Ce-i cu tine aici? Când ai intrat? Mă gândeam la
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_capii_5_marian_malciu_1327334794.html [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
Îmi amintesc de fiecare dată cu plăcere de locurile acelea, întotdeauna cu încântare, dar de la un timp și cu nu știu ce nelămurită nemulțumire. Fiindcă, parcă era ceva pe care îl lăsasem pe jumătate cercetat. Era o poveste pe care nu o notasem nicăieri, cu o familie de bănățeni care au copilărit în Deta, și-au făcut studiile în Timișoara și au emigrat în Austria, cu puțin înainte de decembrie 1989. Ei sunt cei care adună românii din landul austriac Steiermark prin evenimente culturale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-drum-si-inca-ceva/ [Corola-blog/BlogPost/93092_a_94384]
-
dezvăluie amănunte culese de la Tudor Cristache, pentru biografie, dar acestea nu erau destul de închegate, de înlănțuite, iar pentru carte avea să-și pună și imaginația la contribuție. Oricum, acum folosea varianta „oficială”, după cum îi plăcea lui să se alinte: - Îl notase acolo, pe spatele tabloului, fiind convins de siguranța secretului. Deci, nu este un mister din tinerețe, ci mai degrabă derivarea unui gest de suflet din preaplinul iubirii sale. Erau niște cifre luate la întâmplare, scrijelite cândva pe o fotografie îngălbenită
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xxi_gina_zaharia_1374172724.html [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]
-
revistei Cucu (1905) pe care a tipărit-o pe speze proprii, la început ca supliment al ziarului Poporul Român ce se tipărea la Budapesta. Ulterior revista avea să devină publicație independentă, susținută cu eforturi considerabile de inimosul învățător. I. D. Ungureanu notează: „Caracterul general mărturisit al revistei Cucu este umoristic, dar în cuprinsul ei se poate urmări o acțiune închegată de educație națională, politică și socială a poporului român.” Iată, prin urmare, două publicații dedicate deopotrivă Memoriei și Educației. Sunt exemplare și
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. by http://uzp.org.ro/despre-educatie-memorie-uitare-et-quibusdam-aliis/ [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
chiar așa, căci am observat sus, la balcon, un bărbat mai în vârstă, ce arăta mai mult a simplu țăran decât a intelectual, care flutura flamura tricoloră numai după fiecare evoluare demnă de simbolul nostru național. E de prisos să notez că n-a avut multe ocazii pentru ridicarea Tricolorului. Și dacă tot am transformat, de mulți ani, Ziua Limbii Române, într-un prelung concert, apoi s-ar cuveni ca acesta să fie un spectacol select al celor mai prețioase talente
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
în promovarea unei cărți (XII, uman), rolul bibliotecilor publice (XI, uman). La textele argumentative, corectorul nu urmărește justețea opiniei asumate, ci calitatea argumentației, prin exprimare și coerență. Orice opinie (fie deci ea și una negativă, împotriva moralei curente) poate fi notată cu punctajul maxim dacă este exprimată într-o română corectă și dacă există un fir logic al redactării. Această cerință caută încurajarea gândirii critice, argumentate, elevii fiind invitați să treacă faptele de viață prin rațiunea proprie, evitând ideile de-a
cu aceste subiecte, căutăm să prindem elevul pe picior greșit sau să îl evaluăm? by https://republica.ro/simulare-la-bacalaureat-2016-cu-aceste-subiecte-cautam-sa-prindem-elevul-pe-picior-gresit-sau-sa-il-evaluam [Corola-blog/BlogPost/338453_a_339782]
-
frumoase. Purta pe scena rochii frumoase. Nu pregeta să cheltuiască o bună parte din câștig în mîndria ei de interpreta a celui mai pur cântec popular. În viața de toate zilele rămînea însă aceeași modest învesmântata față a moșului Tănase", notează undeva Harry Brauner, cel care i-a stat alături în vremurile de început ale carierei sale. Vicioasa din fire, Maria Tănase se stinge din viață la 22 iunie 1963 din cauza cancerului la plămâni. Înainte să moară, aceasta dictase unui notar
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenarmaria_tanase_una_di_mihai_marin_1380030674.html [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
strigând Doamne miluiește, cu o bruscă fulgerare candela se aprinde și de la ea iau lumină toți locuitorii Ierusalimului, aprinzându-și făcliile lor”. Mitropolitul precizează că venirea Sfintei Lumini are loc în fiecare an. - La începutul sec. XI istoricul musulman al-Biruini notează: ,,În legătură cu Sâmbăta Învierii se spune o istorie ce uimește pe cercetătorii științelor naturale și al cărei fundament este cu neputință de descoperit. Dacă asupra fenomenului n-ar fi existat acordul venit din partea unor persoane cu concepții diferite și care relatează
LUMINA SFÂNTULUI MORMÂNT (I) de ION UNTARU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Lumina_sfantului_mormant_i_ion_untaru_1365825735.html [Corola-blog/BlogPost/345822_a_347151]
-
fără ortodocși la Sfântul Mormânt și Lumina nu apare. Numai după ce grecii (ortodocși) s-au rugat singuri și-a făcut apariția și Sfânta Lumină. - Un egumen rus Daniil, vizitează Țara Sfântă în 1106-1107, în vremea stăpânirii cruciate a Ierusalimului și notează: ,, La ceasul al șaselea al Sâmbetei Sfinte, toți se adună la Biserica Învierii, oameni de pretutindeni, în număr mare și cu anevoie de socotit. Mulțimea a umplut locul din jurul bisericii, numai preoții erau înăuntru și fiecare, clerici și laici, așteptam
LUMINA SFÂNTULUI MORMÂNT (I) de ION UNTARU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Lumina_sfantului_mormant_i_ion_untaru_1365825735.html [Corola-blog/BlogPost/345822_a_347151]
-
erau plini de uimire, deoarece până atunci arătarea luminii se petrecea doar la una din candelele dinlăuntrul Mormântului, în vreme ce în această zi întreaga biserică se umpluse de lumină. - O altă confirmare vine din partea unui cavaler englez Sir John Maundeville care notează în 1322: ,, Există o candelă care atârnă înaintea Mormântului arzând strălucitor, se stinge Vinerea Mare și se aprinde de la sine în ceasul în care Domnul nostru a înviat din morți”. - În anul 1326 creștinii nu au avut bani să plătească otomanilor
LUMINA SFÂNTULUI MORMÂNT (I) de ION UNTARU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Lumina_sfantului_mormant_i_ion_untaru_1365825735.html [Corola-blog/BlogPost/345822_a_347151]
-
protest, cu cătușele de paturi. Degeaba! Domnu' colonel e cu ochii cât cepele pe sticlă! Să nu scape semnalul! Casa e ca după război! Floricele pe covor, halbe cu urme ușoare de lichide, foi de hârtie pe care s-au notat celebre replici ale eroinei serii... „ să facem totul”, „moralitate”, „cinste” ! Unde am mai auzit textul? Vecinii sforăie fericiți! Se lasă, încet-încet, cortina peste noul episod al piovrei românești! Strong! Cele șase cereri ale organelor abilitate au primit avizele solicitate. Democratic
TABLETA DE WEEKEND (100+2): BILUŢELE SUS ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1423906230.html [Corola-blog/BlogPost/341644_a_342973]
-
cinci pâini negre. Mai angajase pe cineva, pe Marin al lui Vlazgă, pe care-l trimitea acolo unde pășunea făcea câte un cot, acesta trebuia să țină nemișcată o ștachetă cu semne și cifre roșii, până când reușea el să-și noteze cotele, unghiurile, după care îi făcea semn să meargă la curba următoatre. Din timp în timp îmi da voie și mie să privesc prin luneta lui și mi s-a părut tare ciudat să văd toate imaginile răsturnate iar pe
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
re ca o revenire Într-un anotimp destul de relative Galben așternut în strat subțire. Cântai în tabloul zilei în mi major Cu fluierul cioplit din soc, Degetele dintr-un dor în alt dor Le mutai de parcă le ardea un foc. Nota fa prelung vibra sub cer Rotunjită în fluierul învelit în lumină Când clipele încet se duc și pier În cercurile ascunse în tulpină. E copacul acesta adânc înfipt în sol A nota sol sună când bate vântul, E clipa când
CANICULA DIN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Canicula_din_cuvinte.html [Corola-blog/BlogPost/359635_a_360964]
-
dor Le mutai de parcă le ardea un foc. Nota fa prelung vibra sub cer Rotunjită în fluierul învelit în lumină Când clipele încet se duc și pier În cercurile ascunse în tulpină. E copacul acesta adânc înfipt în sol A nota sol sună când bate vântul, E clipa când mă bucur că intri în rol Înveșnicind cu-n sunet nou Cuvântul. De la o vreme cu melancolie te-ascult, Îți este uvertura scrisă-n în la major De parcă ar fi imnul unui
CANICULA DIN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Canicula_din_cuvinte.html [Corola-blog/BlogPost/359635_a_360964]
-
în colțul stâng al ochiului de dreapta ! Cu largul accept al Licuriciului și cu aviz de la Barosso, Reding, Angelika + alte grupuri de interese planetare. Am zărit și doi ochi oblici! Semn că România este, încă, o vacă bună de muls! Nota bene. Mi-a plăcut gospodina care i-a urat, în huiduielile celor prezenți la primărie, președintelui-bișnițar „Vă urez la toți, casă de piatră”! Gura păcătoasei... Sunt silit a recunoaște. România s-a ales cu cea mai tare javră! Adevărat animal
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (15): JAVRA SE ÎNTOARCE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_inainte_d_sergiu_gabureac_1346692648.html [Corola-blog/BlogPost/343739_a_345068]
-
documentări autentice, am petrecut special, câteva zile pe străzile orașului Timișoara, vizitând locurile unde trăiesc acești copii: canale, gări, locuințe părăsite, culcușuri pe lângă poduri. Am stat de vorbă cu ei, le-am pus tot felul de întrebări. Toate acestea le notez, dar de multe ori nici nu e nevoie, cred că Dumnezeu mi-a dăruit un mare har: sensibilitatea față de suferințele oamenilor. Îmi aduc aminte, când eram într-o gară și căutam să găsim niște copii ai străzii, în scopul de
VARA ACEASTA, LIGIA SEMAN S-A DEDICAT FEMEILOR. INTERVIU CU SCRIITOAREA LIGIA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 133 din 13 mai 2011 by http://confluente.ro/Vara_aceasta_ligia_seman_s_a_dedicat_femeilor_interviu_cu_scriitoarea_ligia_seman.html [Corola-blog/BlogPost/344292_a_345621]
-
verii sunt repezi și calde/ Stol grăbit să mă poarte”. Dar iată atmosfera de miracol ce proteja (încă) vârsta, dispare, lăsând în locul ei un fel de vacuum dezolat. Poeta își dă seama de noul sau statut existențial, degradat și îl notează cu un soi de înverșunare ironica; versul devine și el mai distructiv, subliniind parcă pierderea suferită (Statut): “Pungi de plastic păsări mai slabe/ Cu gust de găină, / Etichete, coloranți aglomerări/ Leagă la gura borcanul sfidării cu celofan/ Magazine ciudate-ți
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Victor_felea_jubilatia_trairii.html [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
tot parcursul romanului surprind foarte bine realitatea, unii rebeli, fumează, beau, alții cuminți, înțelepți. „În banca din față era un elev tipic tocilarului: purta ochelari, cămașă băgată în pantaloni și era plin de coșuri. Era atent la profesoară și își nota ceva [...] el făcea niște calcule complicate.“ La școală se leagă noi prietenii, Helen Ashford, Alex, Angela, David etc. A doua zi petrecută la noua școală aduce în viața lui Daisy un prieten ce-i va marca adolescența, pe Alexander (Alex
O TÂNĂRĂ CARE A ÎNŢELES DANSUL TAINIC AL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1441547199.html [Corola-blog/BlogPost/381892_a_383221]