1,324 matches
-
spre răsărit. Deci ne-am întors iarăși în Ungaria." Îi trezesc pe ceilalți doi (eram albaștri la față de nesomn) și le zic: Acolo ceru-i luminos, și-napoi este întunecos. Am mers spre Ungaria". De fapt, ce se întîmplase? Un nour gros acoperise tot răsăritul oprindu-se tocmai la apus, așa că raze-le soarelui luminau apusul. Mersesem bine. Pe urmă a urmat întîlnirea cu neamțul care ne-a găzduit. Am ajuns la Viena, la Osmanhoff, adică tot sub stăpînire rusească. Apoi
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
consecințele. Pe unde te duci, dai peste oameni cu urechile ciulite de tablă, care nu mai aud foșnetul vîntului ce încrețește apa și leagănă brazii, nu mai aud ropotul ploii susurând în burlane, ci doar șirul vorbelor clevetitoare picură din nourii grei pe pământ. Poetul nu precizează despre ce fel de tablă e vorba: de zinc sau de cupru sau poate de aur. Urechile stau la pândă pe acoperișuri, iar înlăuntru timpanele răsună asemenea tobelor, umplând sufletele de neliniște și teamă
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
poetul-copil a căzut în genunchi, a urlat, a lătrat asemenea câinelui, s-a atârnat de frânghiile clopotniței, dangătul clopotelor s-a revărsat peste sat. Câinii din sat au început să urle, iar urechile de tablă de pe acoperiș s-au pleoștit. Nouri grei s-au abătut peste dealuri. Tunetele și fulgerele au tropăit în curtea casei ucigașului, dar nu l-au omorât. Animalele din gospodăria lui au fugit, iar trupul i s-a acoperit de „bube negre”. Pedeapsa a fost una cruntă
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
de ani buni în sfera dansului modern și contemporan românesc. Dar toți interpreții stânși sub umbrela trupei Gigi Căciuleanu Romania Dance Company, și anume Ramona Bărbulescu, Richard Bovnovczki. Rasmina Călbăjos, Alexandru- Mircea Călin, Paul Cimpoieru, Relu Dobrin, Lucile Julaud, Adrian Nour, Cristian Osolos și Diana Spiridon, s-au lăsat, în egală măsură, modelați de fanteziile plastice ale coregrafului. Acesta s-a jucat cu ei, pe muzica lui Paul Ilea, construind cu corpurile lor, pe rând, sau cu toți deodată, imagini scenice
O joacă de actori-dansatori by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2563_a_3888]
-
00 Teatru pentru copii - „Un lup, o capră și trei iezi”, Teatrul Ion Creangă - 11.00 - 12.00 Curs de dans în aer liber - Merengue, Școala de dans „Con Sabor” - 17.30 - 18.15 Breeze - 18.15 - 19.15 Adrian Nour & Trio Zamfirescu - 19.15 - 20.15 Aylin & The Lucky Charms 20.15 - 21.00 Mara & KSA - 21.00 - 22.00 Nightlosers Duminică, 22 iunie 2014 - Târg de meșteșugari: 10.00 - 22.00 - Zona gastronomica: 10.00 - 22.00 - Ateliere de
Programul Festivalului International de Folclor Muzici si Traditii in Cismigiu [Corola-blog/BlogPost/98645_a_99937]
-
totul împrejuru-mi e simplu, doar destinOri poate chiar eu n-am știut și nici nu știu... XIX. DEȘI DACĂ POATE..., de Silvana Andrada , publicat în Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016. DEȘI DACĂ POATE... Privește, iar se termină-nceputul, Nourii negri se ascund în seară Iar viitorul ne-a devenit trecutul Miresmelor din noaptea cea de vară, Gerul cel alb, mă ține strâns în gheare, Scrâșnind din dinți strălucitori ce mușcă, Fetiță cu chibrituri visătoare Sunt, refugiată în străină cușcă
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
dreapta-mi parte, Cea fără inimă, cu inima bună, Se luptă să uite, câștigă, desparte, Deși, dacă poate, ne-am ține de mână... Silvana Andrada Tcacenco 19.12.2016 ... Citește mai mult DEȘI DACĂ POATE...Privește, iar se termină-nceputul,Nourii negri se ascund în searăIar viitorul ne-a devenit trecutulMiresmelor din noaptea cea de vară,Gerul cel alb, mă ține strâns în gheare,Scrâșnind din dinți strălucitori ce mușcă,Fetiță cu chibrituri visătoareSunt, refugiată în străină cușcă,Căldura unor gratii
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > LUMINĂ DE FLORI Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016 Toate Articolele Autorului Susură-n spic de petale lumina, un înger și-așează printre nouri coroana, din sufletul veșnic se-adapă blajina, suflării de ger își închină icoana. Scobit în abisuri de cer zace dorul, uitând să-și mai stingă din lumină văpaia, timid,strângi petale luminând către zborul, ce-și scutură clipa părăsind lin
LUMINĂ DE FLORI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381763_a_383092]
-
și altele”, inserturi “menite să universalizeze comportamentul personajelor”- cum precizează însuși autorul și regizorul Gigi Căciuleanu. Spectacolul este interpretat de „dans-actorii” Ioana Marchidan, Ioana Macarie, Ramona Bărbulescu, Vândă Ștefănescu, Rasmina Călbăjos, Lari Giorgescu, Cristian Nanculescu, Ștefan Lupu, Istvan Teglas, Adrian Nour, Alexandru Călin și Lelia Marcu - asistent coregraf, membri ai “Gigi Căciuleanu România Dance Company”. Cum să recunoști un blatist la teatru Textul ar trebui să scris din perspectiva doamnelor plasatoare de la Odeon, unde este o adevărată reduta a culturii. Intratul
Caragiale pe DJ Vasile [Corola-blog/BlogPost/99307_a_100599]
-
08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ți -aduc prinos această dimineată Cu nuferi albi pe lacul nesfârșit, Ți-aduc prinos seninul ce răsfață Și se-ntețește pe cer , la infinit . Ți- aduc prinos raiul meu cu vise, Cu ape , și nouri și muguri pe ram, Și cu mireasma florilor deschise Ascunse într- un duios epitalam. Ți-aduc prinos un răsărit de soare Și noapte, cu stele-nvelite-n sineală, Ce-aleargă prin a vieții vâltoare Când pământul cade-n toropeală. Ți -aduc prinos
IUBIRE, EU ÎŢI ADUC PRINOS de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377251_a_378580]
-
nu tresari Eu nu mai am nimic de spus. Și-atunci mă apropii de pietre și tac. -De ce să-ți fie frică? E sfântul Dumnezeu Și nu face El rău la ce-i al Lui. Trecut-au anii ca nouri lungi pe șesuri... Îmbătrânesc în lume, întineresc în Tine! Ai, frunză galbenă, Ceas desfrunzit... Trandafirii mint, Visurile mor... Și dacă ura și trădarea vor dăinui în veșnicie Eminescu să ne judece! *ÎI ROG SĂ MĂ IERTE PENTRU PLAGIAT (și pentru
PARTEA A III-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382140_a_383469]
-
Festivalul Literar „Mihai Eminescu”, ediția a IX-a, Dumbrăveni, Suceava, 18 iunie 2016 Motto: „Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar.” (M. Eminescu) Ceea ce se întâmplă an de an în Dumbrăveniul Sucevei, localitate devenită pentru o zi locul de desfășurare a unei ample reuniuni a delegațiilor Academiei din Republica Moldova și Academiei din țara-mamă (cum i-
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
rară/ Pe moșie revărsată.// Limba noastră-i foc ce arde/ Într-un neam, ce fără veste,/ S-a trezit din somn de moarte,/ Ca viteazul din poveste.// Limba noastră-i numai cântec,/ Doina dorurilor noastre,/ Roi de fulgere, ce spintec/ Nouri negri, zări albastre.// Limba noastră-i graiul pâinii,/ Când de vânt se mișcă vara;/ În rostirea ei, bătrânii/ Cu sudori sfințit-au țara.//...// Limba noastră-i limbă sfântă,/ Limba vechilor cazanii,/ Care-o plâng și care-o cântă/ Pe la vatra
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
pentru oprirea insurgenților suniți din Irak, situația fiind complicată, după ce una dintre marile rafinării (n.r. Baiji, aflată la 210 km nord de Bagdad), care rafinează un sfert din petrolul Irakului, a fost ocupată miercuri. Astfel, Statele Unite l-ar ajuta pe Nouri al-Maliki, premierul irakian șiit, pe care l-a calificat drept „sectarist și corupt", a declarat analistul Emil Hurezeanu, în emisiunea "Jurnal de seară". „Nu știm cum arată lucrurile pe termen lung și dacă nu cumva Irakul riscă să se transforme
Emil Hurezeanu, predicție sumbră privind prețul petrolului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/81424_a_82749]
-
00 FRUMOASĂ CĂLĂTORIE A URȘILOR PANDA POVESTITA DE UN SAXOFONIST CARE AVEA O IUBITĂ LA FRANKFURT de Matei Visniec cu: Iolanda Covaci, Marius Călugărita sound design: Mihai Prejban/Sorin Antonie regia Cătălina Buzoianu mișcarea scenica : Galea Bobeicu elemente pantomima: Adrian Nour Istoria lui Vișniec, absurdă și plină de umor, începe că o poveste de dragoste din lumea noastră: doi tineri se trezesc într-o dimineață în același pat și nu-și amintesc nici cum au ajuns acolo, nici dacă au făcut
Cel mai frumos roman din lume, în Duminica Floriilor, la Unteatru by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38892_a_40217]
-
exhortative, adresate unei pasivități civice, care, iată, se prelungește peste fruntariile timpului istoric? „Va veni cu vremea iară,/ Voi, făuritori ai pîinii,/ Peste plaiuri, peste țară,/ Să fiți pururea stăpînii!// De-or veni dușmani din puste,/ Din deșerturi, de departe,/ Nouri negri de locuste:/ Nistru-n valul lui să-i poarte!// Voi plugari, copii ai gliei,/ Apărînd a Țării vatră:/ Sub urgia vijeliei/ Stați ca munții cei de piatră!// Căci cîmpiile albastre/ Unde-i azi stăpîn streinul,/ Toate-au fost odata
Un poet basarabean by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4310_a_5635]
-
Cîteodată descopăr în mine porniri fabulatorii imposibil de stăpînit. Stau cu Ondina la măsuța noastră de pe balcon, ne bem cafeaua și deodată pleosc! un bolovan care se scufundă neauzit în apa tulbure a autismului melancolic. „Iar te-ai cufundat în nouri?...”, mă trezește ea la realitate ca o mămică grijulie. Și eu revin buimac la ceea ce mă înconjoară, fac figura unui pisoi zgribulit care abia a deschis ochii. Ondina are întotdeauna dreptate. Însă partea proastă a lucrurilor e că aici n-
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
minunea din fața lor să dispară. Razele soarelui cuprindeau întregul perete într-un joc feeric de lumini și umbre, iar totul din jur părea că se închină acelui colos. Piatra Domniței, șopti abia perceptibil Ilinca. Oare e adevărată?... Ori e un nour pietrificat? Peretele se ridica drept, fără nici o înclinare, pînă la o înălțime de peste 200 de metri, ori poate mai mult, brăzdat din loc în loc de dungi zimțuite, pe care se clătinau în bătaia vîntului copaci piperniciți. Undeva, pe la mijlocul părții superioare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de cântecul lebedelor, metaforă a morții întru renaștere, ciclu repetat la nesfârșit, nicăieri oprire, mereu altundeva: ...Dintr-odată la această oră și în cerul serii Pe vastul abis, izbucnirea, fulgerul sunetului Care lunecă aerian de la un capăt la altul: O, nour de Lebede ! Aripile voastre îmbătate de duhul furtunii Supuneau cerul cu râsul lor voios și sălbatic Și trezeau valuri de uimire în oceanul văzduhului ! Se părea că mesajul aripilor Pentru o clipă aducea o sete nebună de mișcare În inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de duhul furtunii Supuneau cerul cu râsul lor voios și sălbatic Și trezeau valuri de uimire în oceanul văzduhului ! Se părea că mesajul aripilor Pentru o clipă aducea o sete nebună de mișcare În inima munților mereu neclătinați. Colinele deveneau nouri plutind fără țintă prin Baiçakh, Șirurile de arbori își smulgeau rădăcinile Întinzându-și deasemenea aripile pe urmele sunetului. Visul serii se sfărâma, Se năștea un dor adânc, un dor de moarte către dincolo ! Prin voi sufletul lumii retrimitea strigătul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Întinzându-și deasemenea aripile pe urmele sunetului. Visul serii se sfărâma, Se năștea un dor adânc, un dor de moarte către dincolo ! Prin voi sufletul lumii retrimitea strigătul în toate părțile Nu aici ! nu aici ! undeva în altă parte ! O, nouri de lebede, în astă seară ,,Am auzit pretutindeni aceași bătaie răzvrătită de aripi, Iarba, și orice plantă băteau din aripi în pământul-cer Și milioane de semințe își deschideau sub țărână aripa lor de lebădă ! Văd azi cum colinele și pădurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
În proza eminescian?. Astfel, dup? cum observa criticul literar Eugen Simion, În nuvelă Cezara, „ viziunea paradisului terestru e tot momentul proiectat? În oglindă iubirii, ?i a mor?îi, cei doi factori, fundamentali, ai existen?ei romantice ",iar În fragmentul „ Toma Nour În ghe?urile siberiene", eroul ??i exprim? dorin?a de extinc?ie În imperiul ghe?urilor ve?nice, Întocmai cum Euthanasius o exprim? pe aceea de a reintră În circuitul materiei, prin a?ezare sub ?uvoaiele cascadei." Că ?i În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
subtil?, n?scut din con?tiin?a pierderii lumii paradisiace (a „mitelor albastre" ce defineau vârstă de aur) Într-un anotimp al solitudinii, al Înstr? în?rii de ideea credin?ei ce premerge propriului sfâr?it: „P?rea c? printre nouri s afost deschis o poart? Prin care trece alb? regina nop?îi moart?. O dormi, o dormi În pace printre f?clii o mie ?i În mormânt albastru ?i n pânz? argintie, În mausoleu-?i mândru, al cerurilor arc, Tu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
al furtunii pas Abia contururi triste ?i umbre-au mai ??mas", ce identific? simbolic ruină credin?ei poetului cu ruină bisericii ?i, implicit, a peisajului. Exist? Ins?? ?i o alt? semnifică?ie pe care o comunic? acest peisaj dominant de „nouri", de „mormântul albastru al cerului", de f?cliile solemne ale stelelor. Regina nop?îi luna se ive?te din limpezimile cerului, de dincolo de „poartă norilor" -, dintr-un univers „haut de la", desprins de contingent, În care doar cei „ale?i" pot
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
smarald ale palatului", „portalele Înalte de la hale / Cu lungi coloane de z?pad?, cu arcuri de nea argintie" ?i „lampe mari că ni?te albe lune" fascineaz? prin „infinitatea de cuburi de cristal" . „Împ????ia fascinanului Odin", descris? În „Toma Nour" sau „Odin ?i poetul" exprim? astfel „un sentiment dominant de evaziune ", iar eroul, „cuprins de bra?ele albe ale zeului nordic, are sentimentul de a frânge condi?ia efemer?, atingând eternitatea prin integrarea În iner?ia polar?" . Acest univers fantastic
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]