130 matches
-
apele genezei. Așa cum s-a remarcat, „elementul important în privința lor este izolarea”, în care identificăm separarea de mediul familial și de trecutul impregnat cu energii inferioare, specifice unui stadiu încheiat. Izolarea se află în strânsă dependență de timpul nocturn; fetele nubile au „interdicția de a vedea lumina soarelui” și din această coerciție derivă faptul că nu au voie nici să întâlnească ființe omenești. Mircea Eliade atestă că, la triburile din America de Nord, Brazilia etc., fetele sunt izolate fie în pădure, fie într-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
implicit, feminității, argintul marchează partea de jos a ținutei strălucitoare, ca un indiciu al apartenenței feminine la teluric. „Alb și luminos, argintul este de asemenea simbol de puritate, simbol al oricărui fel de puritate”, implicație aflată în acord cu statutul nubil al fetei. Aurul ține de solar și uranian și tocmai de aceea îmbracă jumătatea de sus a protagonistei printr-o cuprindere în transcendent, iar alăturarea metalelor nobile apotropaice dă naștere unei „hiperbole metalurgice” a statutului suprem. Îmbăierea în lapte constituie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Mai mult decât atât, pronumele miimplică lumea profană în totalitatea ei, la nivel afectiv, fiindcă procesul inițiatic are tocmai menirea de a regenera sursa vitală a universului. Basmele fantastice revelă „tatuaje” magice pe pielea protagoniștilor. Ca și flăcăul eroizat, fata nubilă luminează ca „sfântu’ soare” fiindcă are „luna-n piept,/ Soarele în spate,/ Doi luceferei,/ În doi umerei,/ Spicul grâului -/ În vârfu capului” (Voia - Dâmbovița). Pereche mitică a celui ce restabilește ordinea universului prin vitejie, fata însemnată la nivel epidermic are
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
basme, ce declanșează adeseori nunta cu feciorul de împărat, constituie o încununare a traseului inițiatic: „ - De m-ar lua acesta de nevastă, i-aș face doi copii de aur”. Singura alegere potrivită pentru eroul care câștigă lupta împotriva haosului, fata nubilă cu trăsături excepționale perpetuează emblema magică aducând pe lume copii solari al căror destin demonstrează forța lui Solis Invicti. Ipostază astrală feminină în mentalul arhaic românesc, luna guvernează evoluția fetelor supuse ceremonialului inițiatic. Mircea Eliade include acest cult unui ansamblu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
însăși”. Legătura cu soarele devine una rituală în gestul de asemenea încărcat antropo- morfic de a pregăti dar de nuntă chiar astrului suprem: aflată în leagănul de mătase, fata coase „Și cămașa soarelui./ Soarele bine-a dăruit” (Sâmbăta-de-Sus - Făgăraș). Fetele nubile urmează o evoluție paralelă cu cea a lunii și, atunci cînd astrul este în creștere, fac descântece de dragoste pentru a se completa și ele cu cel ales. „Prin Bucovina, luna nouă, ca și stelele, este trimisă în vrăji, ca să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ține cârma-nainte;/ Și-nțeleje din cuvânt/ Și ține caicu-n vânt,/ Că apele mi-ai tulburat/ Și vadurile mi-ai stricat” (Tudora - Suvorov). Porunca adresată indică și o ofrandă prin închinarea vinului. Puterea „genezico-taurină” (Mircea Eliade) trebuie strunită magic de fata nubilă, fiindcă forțele pluviale sunt distructive, rup vaduri și inundă spațiul ordonat. Tot în colindele tip Leagăn de mătase IV, 80, ca și în cele de mai sus, bourul se dezvăluie drept sursa potopului ciclic: „Su’ poală de măgureli,/ Olerui, domnule
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este însă în directă legătură cu feminitatea supusă procesului inițiatic. Traseul viiturii, construit printr-o acumulare hiperbolică a descrierii, are ca destinație tocmai grădina cu flori a fecioareisemnal al statutului tranzitoriu la nivel ontologic. Agresiunea asupra simbolului tradițional al feminității nubile (stratul cu flori) va fi înfăptuită și de un alt animal acvatic: peștele de mare. Spiritualizare a mutilării necesare trecerii într-un stadiu superior, distrugerea grădinii constituie momentul de criză al procesului inițiatic. Finalul colindei citate revine la imaginea leagănului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Decât calofir./ Leroi leo,/ Cel pește de mare,/ Din mare că sare,/ În grădină-i intră/ Florile îi paște;/ Câte paște,/ Paști,/ Mai multe dâraște” (București). Imaginarul poetic intră în corespondență cu lumea realului și atacul vizează tocmai statutul de nubilă, fiindcă straturile de flori influențează în mentalul tradițional șansele unei căsătorii fericite. „La casele unde sunt așteptați pețitorii, se plantează tot felul de flori, cum ar fi mușcata, busuiocul, brebenocul (...). Norocul la flori, ca și grija deosebită pentru grădinița din fața
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
grădină au întrat-u,/ Florile că ți-au luat-u!” (Novoseliscoe - Odesa). Fata încheie somnul prin care coboară la rădăcina cosmogoniei și se contaminează de fertilitatea începuturilor, iar pețitorii ei doresc să îi schimbe statutul întrunul de tânără soție, prin anihilarea simbolului nubil. Peștele de mare a provocat-o să-și apere feminitatea creatoare, flăcăii veniți să o ceară speră să fie aleși de tânăra consacrată. Să nu uităm totuși că funcția principală a colindelor laice este augurală și puterea cuvântului ritual rostit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din textul folcloric întemeiază o lume în timp ce o descriu, de aceea fetele de măritat își așteptau cu grijă colindătorii, pentru a parcurge traseul inițiatic simultan cu colinda și pentru a ajunge să fie pețite de „împărați”. Dominanta acvatică și simbolul nubil al florilor se întâlnesc circular în declarația fetei înseși: „ -Nu sînt fată, nici nevastă,/ Nici de sus nu sînt picată:/ Dar sînt floare după mare,/ Adusă-n corăbioară” (Bogdănești - Argeș). Dacă în conăcăria de la nuntă floarea din grădină care se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în urma unei repudieri. Doar prima îndepărtare va face obiectul analizei din acest subcapitol, urmând ca dinamica inițierii feminine să fie pusă în relație cu maternitatea fabuloasă. Natura fetei este incertă, fiindcă se află între etapa infantilă și cea a tinerei nubile, și asta o face periculoasă pentru comunitate. Mezina (născută a 13-a) provoacă degradarea împărăției, într-un basm din colecția D. Stăncescu. Rele ale contingentului se abat succesiv asupra regatului (lăcuste, epidemii, războaie) pentru a indica amestecul nefast al copilului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și hibridă” care îmbină animalul lunar (feminin) cu virilitatea. O ipostază dezvoltată a recluziunii sub pământ este atribuită într-un basm din Bughea de Sus, Argeș, unui fecior ce va avea parte de o răpire cu caracteristici meteorologice, asemenea fetelor nubile. Ursit să fie dus în Munțî-turbați (domeniu al sacrului stâng, după cum ne sugerează determi¬nantul substantival), feciorul va fi supus unei proceduri profilactice lumești. Beciul în care el va fi depus seamănă însă cu un cavou uriaș, mai ales prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
într-un leagăn de mătase” (Scheiu de Sus - Dâmbovița). Prezent cu deosebire în colindele de fată mare, unde se asociază cu magia cusutului și a cântecului, leagănul are aici o funcție rituală similară cu turnul în care sunt închise tinerele nubile. Tabuul atingerii pământului cu piciorul vizează persoanele cu încărcătură numinoasă pozitivă (regele, preotul) sau negativă (bolnavul) și protejează solul de o contaminare nefastă. Interdicția de a atinge pământul „era impusă fetelor nubile, între 12 și 17 ani, în numeroase societăți
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
similară cu turnul în care sunt închise tinerele nubile. Tabuul atingerii pământului cu piciorul vizează persoanele cu încărcătură numinoasă pozitivă (regele, preotul) sau negativă (bolnavul) și protejează solul de o contaminare nefastă. Interdicția de a atinge pământul „era impusă fetelor nubile, între 12 și 17 ani, în numeroase societăți primitive”. Ele beneficiază de o sacralitate virtuală prin puterea de a pătrunde în mit, iar transformările fiziologice le conferă o energie impură. Izolarea previne „efectele primejdioase ale unei contaminări magice, împiedicând orice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
basmul Naramzei, infuzarea cu sacru este totală, fata devine consangvina fiarelor de dincolo de lume, provocând un schimb de energii în dublu sens: ea preia puteri miraculoase de la „frații” săi și, din casa mitică, zmeii sunt „umanizați” de legătura afectivă cu nubila pământeană. Scenariul inițiatic apare și în basmul Mama cea rea, cules „dincolo de muntele Marmore”. Cunoscut mai ales sub numele Alba ca zăpada, basmul tip AT 709 are în spațiul românesc o viziune diferită asupra tărâmului sacru. Persephona cea harnică nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
una din cele mai frumoase localizări poetice. Protecția sfinților Soare și Lună contribuie la țesătura fetei în mod magic, lucrătura ei nefiind cu nimic mai prejos decât lumea însăși, imposibilă fără aștri. Acțiunea „chindisitului” are atât o bază istorică (fetele nubile trebuie să-și pregătească din vreme zestrea), cât și una simbolică. Cel mai adesea, în colinde, fata coase batiste și gulere. Cele dintâi sunt frecvent gajuri de dragoste, în timp ce ultimele reprezintă un semn clar de „distincțiune”, ce vorbește despre poziția
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a fetei de măritat are un agresor care va fi supus prin abilitatea implicită meșteșugului feminin. „Cel pește de mare,/ Din mare/ Că sare,/ În grădină-i intră,/ Florile îi paște:/ Câte paște,/ Paști,/ Mai multe dâraște”. Ofensa adusă statutului nubil este dublată prin distrugerea pură (nu în scopul hrănirii), specifică haosului. Asemenea cerbului fălos, peștele aflat în apropierea fetei de măritat își face o mândrie din anularea ordinii instaurate. Că peștele paște sau, în alte colinde, are coarne, poate fi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Copacul Cosmic nu poate fi decât mitică. Pe linia holomorfică a întemeierii, fata de împărat se substituie eroului cosmocrator datorită puterilor sale de urzire. A doua preferință pentru cromatica leagănului, mai rară, nu implică atât de mult solaritatea, cât statutul nubil, cunoscută fiind semnificația culorii în „cântecele de basma galbenă”: „Dar în creanga mărului/ Este-un leagăn de fir galben” (SulinaTulcea). Dacă principiul masculin se înscrie dinamicului, vitejiei, femininul ține preponderent de magic; „fata mare prin convorbirea ce o are cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Mărită-mă mamă, Rudbeckia laciniata stă în basme în cosița Ilenei Cosânzeana și cântă cu inten¬sitate resimțită de șapte sau nouă împărății. Asemenea ei, fata poartă în coadă floarea emblemă, atât cosița, cât și ruja, ca mărci ale statutului nubil, fiind subliniate la nivel poetic: „Ruja-i arde în cosiță”. Prezența florii în părul fecioarei exprimă dorința ei maritală și devine, prin aceasta, o marcă vegetală a etapei inițiatice: „Și-mi apucă în grădiniță,/ Și-mi rupe o rujuliță,/ Și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sempodobească,/ La horă să iasă./ Verde-o viorea,/ De-o ploaie că da,/ De-o ploaie cu vânt,/ Ele-au rătăcit,/ S-au sălbăticit” (Seaca - Olt). Împodobirea menționată în toate variantele este postliminară pătrunderii în sacru, dar intenția acestui statut nubil creează contextul rupturii de nivel existențial. Plecarea lor, similară cu cea a dalbului de pribeag, are și o explicație pragmatică; numeroase plante de leac necesită recoltarea înainte de răsăritul soarelui: „În revărsatu de zori,/ În glasu de cântători,/ Ele mi-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
i se cuvine să aibă copii de aur cum o să fac eu”. Recluziunea și gestul cosmocrator al toarcerii induc revelația inițiatică a ființei și mezina are conștiința propriei valori. Împăratul sau fiul lui este prototipul eligibilității magice și idealul fetei nubile, datorită condiției sale regale la nivel spiritual. În mentalul tradițional, a fi împărat nu înseamnă a fi bogat și trândav (am văzut că împărătesele mătură, coc în vatră), ci a fi parcurs un traseu mitic până la capătul desăvârșirii. Numai cei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Lipova - Arad). Mireasma resimțită în toată țara redă amplitudinea funcției pe care o îndeplinește fecioara inițiată, dăruind universului cunoscut beatitudinea rodirii mirifice. Strigătul creației biruitoare asupra haosului pustiitor are aici o dimensiune olfactivă extremă, dulceața mirosului marcând atât apogeul inițierii nubile, cât și al lumii regenerate de fata - floare. Textele poetice folosesc în mod constant rima florisurori, dincolo de principiul muzicalității asocierea conține legătura magică dintre cele două tipuri de existență, al căror ideal comun îl constituie frumusețea rodnică. Un alt glas
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un Ducipal/ Se ridică în scări/ Și se umflă în nări,/ Făcu ochii roată/ Peste oștirea toată” (Cașin - Bacău). El este singurul care poate „citi” nivelul cel mai avansat al însemnelor, statutul divin al miresei fiind culmea spirituală a fecioarei nubile: „Atunci unii ziceau că-i urmă de căprioară/ Dar nunul cel mai mare/ (...)ș-a zis că-i urmă de zână/ Să fie împăratului cunună” (Borca - Neamț). Remarcăm o nouă confirmare a identității mitice fecioarăciută și totodată natura superioară a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unii ziceau că-i urmă de căprioară/ Dar nunul cel mai mare/ (...)ș-a zis că-i urmă de zână/ Să fie împăratului cunună” (Borca - Neamț). Remarcăm o nouă confirmare a identității mitice fecioarăciută și totodată natura superioară a fetei nubile. Dacă flăcăul este împărat și pornește la vânătoare cu un alai ce seamănă cu o „expediție domnească medievală” (Silvia Ciubotaru), naturii sale excepționale nu-i poate corespunde decât capacitatea ordonatoare. O altă expresie a înțelepciunii nașului ce veghează asupra noii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Giovanni, în momentele de intimitate cu colaboratorii săi, se înveselea istorisindu-le rugăciunile simple și ingenue pe care i le cuvântase în copilărie buna sa educatoare. O iubea foarte mult pe această educatore, care, a trăit mult și a rămas nubilă, iar acum mergea adesea să se spovedească la al ei don Giovanni. Iar don Calabria îi spunea: «Doamnă învățătoare, dumneavoastră mi-ați fost, după mama, cea mai mare educatoare». Despre vremea aceea don Calabria își amintea o întâmplare nevinovată: «Îmi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]