144 matches
-
cînd majuscula este cerută de alte reguli gramaticale sau necesități stilistice. Se numesc substantive numărabile cele care denumesc obiecte separate, care "se pot număra". Cele mai multe substantive care denumesc ființe, lucruri, fenomene ale naturii și locuri intră în această categorie. Substantivele numărabile au formă de plural, pot fi determinate de atribute (numerale, adjective) care exprimă cantitatea: "trei purceluși", "o mulțime de probleme", "cîteva minute". Substantivele nenumărabile denumesc noțiuni care nu pot fi numărate și deci nu admit ideea de singular sau plural
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
2. cantitativ; 3. posesiv; 4. apoziție. Acest tip de atribut se poate exprima prin: Subtipurile de atribut calitativ se deosebesc prin întrebările la care răspund: Observații: Acest tip de atribut răspunde la întrebările "hány?" „cât/câtă/câți/câte?” (pentru entități numărabile) sau "mennyi?" „cât(ă)?” (pentru mase nedivizibile în entități). Se exprimă prin: Observație: Atributul cantitativ nu se acordă cu termenul determinat, acesta fiind totdeauna la singular. După structură, atributul calitativ și cel cantitativ poate fi de mai multe tipuri: Acest
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
contracție într-un grup dat prin generatori și relații (1970-1971). În 1975 da o demonstrație geometrica a unei teoreme a lui M.H. Zieschang. În ultimul său memoriu (1976, 48 de pagini!) întreprinde un studiu amplu al unor invarianți atașați grupurilor numărabile. Preocuparea pentru descoperirea unor invarianți, care străbate că un fir roșu întreaga să opera, izvorește din năzuința să permanentă de a surprinde ceea ce este durabil și caracterizează o anumita entitate matematică. De altfel această profesiune de credință a sa a
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
l" cu imaginea densă. Această teoremă poate fi privită ca o formă abstractă a seriilor Fourier, în care o bază ortonormală arbitrară joacă rolul seriei de polinoame trigonometrice. Se observă că mulțimea de indecși poate fi luată ca orice mulțime numărabilă. În particular, se obține următorul rezultat din teoria seriilor Fourier: Teoremă. Fie "V" spațiul prehilbertian formula 41. Atunci secvența (indexată pe mulțimea numerelor întregi) de funcții continue este o bază ortonormală a spațiului formula 41 cu "L" ca produs scalar. Aplicația este
Spațiu prehilbertian () [Corola-website/Science/309773_a_311102]
-
potențiale formula 100 poate fi aleasă în mod arbitrar. O mulțime de puncte materiale bine individualizate (delimitate fizic de restul mediului) care se află în interacțiuni mutuale alcătuiește un "sistem de puncte materiale". Dacă punctele care aparțin sistemului formează o mulțime numărabilă de puncte materiale, separate prin spații lipsite de alte puncte materiale, atunci sistemul se numește "sistem de puncte materiale discrete". Sistemul se numește "sistem de puncte materiale continuu" dacă între oricare două puncte ale sale, oricât de apropiate, se găsește
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
finit de vectori, afirmațiile de mai sus pot fi demonstrate fără o astfel de informație fundamentală din teoria mulțimilor. Dimensiunea de spațiului de coordonate este , conform bazei expuse mai sus. Dimensiunea inelului polinomial "F"["x"] introdus mai sus este infinit numărabilă, o bază fiind dată de , , , , dimensiunea spațiilor mai generale de funcții, cum ar fi spațiul funcțiilor pe un interval (mărginit sau nemărginit), este infinită. Sub ipoteze potrivite de regularitate a coeficienților implicați, dimensiunea spațiului soluției unei ecuații diferențiale ordinare omogene
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
automatul accepta cuvântul. Dacă s-a oprit într-o stare 'respinge', atunci cuvântul este respins. Mulțimea tuturor cuvintelor acceptate de un automat este denumită 'limbajul recunoscut' de automat. În general, însă, un automat nu are întotdeauna o multime finita sau numărabila de stări. Spre exemplu, un automat finit cuantic are o multime nenumărabilă și infinită de stări, deoarece aceasta mulțime este cea a punctelor din spațiul de proiecție complex. Deci, automatul finit cuantic, cât și mașinile de stare finite, sunt cazuri
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
Această normă este însă destul de recentă, după cum arată Zafiu (2004: 12). 5 Exemplele sunt rezultatul unui sondaj la care au participat 30 de vorbitori intelectuali cu vârste între 25 și 50 de ani. 6 Icre, tărâțe sunt recategorizate ca substantive numărabile (vezi DOOM2), însă sensul formei de singular (întâlnită mai rar) este tot al unui masiv, ca în exemplele: Cumpăr tărâță și făină (www.anunturi.ro), Mâine plec în Toronto să cumpăr icră roșie (forum.desprecopii.com). 7 Vezi despre opoziția
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
ca atare este documentată axiomatic. Numărul cardinal, aleph-ul oricărei mulțimi, este întotdeauna mai mic decât cardinalul mulțimii tuturor sub-mulțimilor sale. Topologic, sunt mai multe numere reale, decât numere naturale și raționale (Sunt de acord!). Mulțimi ordonate. Mulțimi cu elemente indefinit numărabile. Infinit continuu. Infinit actual. Aritmetica transfinită. Bla-bla-bla! Cra-cra-cra! Așa și pe dincolo. Hai să nu ne căcăm pe noi. Matematic, poți demonstra cu rigurozitate existența a Ceva, fără a fi necesar să-i explicitezi și Forma, bifează Fratele, minuțios. Sau
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
întreit mai des și mai grav decât președintele nu aveți nicio scuză, deoarece greșiți stând de pomană sau din postura frânarilor reconstruirii și democratizării țării (www.ziua.ro). 1.3. Numeralele multiplicative folosite adjectival apar cu precădere pe lângă substantive abstracte numărabile și nonnumărabile (efort, curaj, sumă, muncă, forță, putere, câștig, strădanie, răsplată etc.), iar folosite adverbial, pe lângă verbe apropiate semantic clasei substantivelor mai sus menționate (a munci, a încuraja, a se strădui, a câștiga, a se îmbogăți, a răsplăti etc.). Folosite
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
debranșați etc.): Aflat în cantonamentul din Cipru, managerul general al roș-albaștrilor, M.S., a dezvăluit unor apropiați că, din returul campionatului, C.O. va schimba sistemul de joc ("Prosport", 2007). Uneori, în structurile de tip proverbial, adjectivele substantivizate prezintă, pe lângă trăsăturile [+ Numărabil], [+ Uman], și trăsătura genericității 11: Bogatul nu se uită la flămând Doar tânărul în spirit se bucură de viață. Adjectivele substantivizate pot desemna și entități cu trăsăturile semantice [- Uman] - (animale) carnivore/ierbivore/omnivore sau [- Animat] - (produse) lactate, (paste) făinoase, (concediu
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
invocată de un narator stăpân peste întreaga povestire. 6.5. Adjective și determinanți Non-clasificarea nu se referă doar la adjective. Determinanții substantivului sunt și ei implicați într-un fel care interesează direct analiza stilistică. În mod tradițional, se disting substantive "numărabile" (câine, casă...) și "ne-numărabile" (unt, suferință...). A. Culioli a completat această opoziție distingând trei clase, nu două236: substantivele discrete corespund "numărabilelor": în Am văzut un câine, se distinge doar un exemplar de câine de un alt exemplar din aceeași
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
peste întreaga povestire. 6.5. Adjective și determinanți Non-clasificarea nu se referă doar la adjective. Determinanții substantivului sunt și ei implicați într-un fel care interesează direct analiza stilistică. În mod tradițional, se disting substantive "numărabile" (câine, casă...) și "ne-numărabile" (unt, suferință...). A. Culioli a completat această opoziție distingând trei clase, nu două236: substantivele discrete corespund "numărabilelor": în Am văzut un câine, se distinge doar un exemplar de câine de un alt exemplar din aceeași categorie; termenii compacți, proveniți îndeobște
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sunt și ei implicați într-un fel care interesează direct analiza stilistică. În mod tradițional, se disting substantive "numărabile" (câine, casă...) și "ne-numărabile" (unt, suferință...). A. Culioli a completat această opoziție distingând trei clase, nu două236: substantivele discrete corespund "numărabilelor": în Am văzut un câine, se distinge doar un exemplar de câine de un alt exemplar din aceeași categorie; termenii compacți, proveniți îndeobște din nominalizări (de exemplu blândețe, albeață...), implică o relație predicativă cu un suport: prin excelență, "blândețea" este
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fapte de natură stilistică, ci literatura doar le exploatează interstițiile ca să le pună în slujba propriilor interese. "Hazardul" limbii face ca, în domeniul determinării nominale, să fie excluse anumite combinări, anumite "spații" goale sau marginale: pluralul cu un substantiv ne-numărabil, antepunerea unui adjectiv care clasifică, singularul cu substantive având un referent plural etc. Acestor poziții libere li se acordă alte valori semantice în literatură. Lecturi recomandate NOALLY M., 1999 L'Adjectif en français, Ophrys, Paris-Gap. (Carte de sinteză despre adjectiv
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
doua articulare, sau fonemele, lipsite de semnificați, se organizează în secvențe. Imaginea animată și a fortiori imaginea fixă se sustrag acestor două trăsături constitutive ale ordinii limbajului: dubla articulare și opoziția paradigmă/sintagmă. Ele nu au echivalentul unităților discrete și numărabile, preexistente compunerii lor. Un tablou, o fotografie, un plan nu se descompun în fragmente, frânturi sau trăsături comparabile cu cuvintele ori sunetele și care să poată căpăta sens prin jocul opozițiilor dintre ele. Variațiile "materiei prime" care este spațiul, în afara
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Prin analiza pe care o face acestei categorii Descartes depășește concepția categorială specifică aristotelismului găsind în aceasta nu numai un suport pentru elementele specifice lumii materiale, ci și pentru știință. cantitatea nu se rezumă la substanță ci la toate cele numărabile: "imaginez în chip distinct cantitatea, pe care filosofii o numesc de obicei continuă, sau întinderea în lungime, lățime și adâncime a acestei cantități, ori mai degrabă a mărimii lucrului; număr în ea părți felurite; atribui acelor părți oricâte mărimi, figuri
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în decursul vremii. Deosebirea canti tativă dintre cele două mulțimi nu mai apare totuși la fel de clară dacă avem în vedere toate numele de locuri folosite în trecut și dispărute, noianul de microtoponime locale din arealele mărunte (persoanele sunt entități precis numărabile, pe cînd locurile pot fi fărîmițate și numite mai mult sau mai puțin detaliat), purtarea aceluiași nume de către numeroase persoane simultan sau succesiv (a se vedea nume ca Ion, Gheorghe, Maria, Ioana, care sunt purtate de sute de mii de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Fracții continue. Prin fracție continuă se Înțelege o expresie de forma , unde, În contextul prezentului paragraf, . Dacă mulțimea {a1, a2, ...} este finită spunem că avem o fracție continuă finită, iar În caz contrar (aici numărabil infinită) spunem că avem o fracție continuă infinită. Din motive tehnice noi vom nota [a0, a1, a2,.... an, ...] fracțiile continue (În cazul finit, notăm [a0, a1, a2, ...., an ], n ∈ N). În ambele cazuri fracția continuă (k ≤ n În cazul finit
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costică VOINEA-AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93108]
-
de măsură 3.4.3.3. Substantivele cardinale 3.4.3.4. Substantivele cantitative generice 3.4.3.5. Substantivele care denumesc conținutul 3.4.3.6. Substantivele care denumesc forma 3.4.3.7. Substantivele care creează o unitate numărabilă pentru N2 masive 3.4.3.8. Substantivele care denumesc unitatea în care care se grupează natural o entitate / mai multe entități 4. Sintagmele generice 5. Sintagmele calificative 6. Sintagmele superlative cu genitiv (N1 N2Genitiv) Anexă. Date statistice privind acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ca mixt, semantic și morfologic. 3.3. Numărul În general, distincția flexionară singular-plural din română reflectă, indirect, numărul de entități atomice denotate de nominalul respectiv. Această relație este indirectă, mediată de sintaxa internă a grupului determinant. Absența distincțiilor de număr (numărabil singular vs. numărabil plural) se traduce morfologic prin utilizarea singularului. Astfel, substantivele masive au doar formă de singular. Forma de plural, disponibilă pentru mai multe substantive masive, este asociată cu o schimbare semantică: ea denotă sorturi (Am cumpărat mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și morfologic. 3.3. Numărul În general, distincția flexionară singular-plural din română reflectă, indirect, numărul de entități atomice denotate de nominalul respectiv. Această relație este indirectă, mediată de sintaxa internă a grupului determinant. Absența distincțiilor de număr (numărabil singular vs. numărabil plural) se traduce morfologic prin utilizarea singularului. Astfel, substantivele masive au doar formă de singular. Forma de plural, disponibilă pentru mai multe substantive masive, este asociată cu o schimbare semantică: ea denotă sorturi (Am cumpărat mai multe vinuri roșii) sau
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
se traduce morfologic prin utilizarea singularului. Astfel, substantivele masive au doar formă de singular. Forma de plural, disponibilă pentru mai multe substantive masive, este asociată cu o schimbare semantică: ea denotă sorturi (Am cumpărat mai multe vinuri roșii) sau entități numărabile atomice care cuprind substanța denotată de masiv (iaurturile din frigider). Din perspectiva relației dintre trăsăturile semantice [singular], [plural] și morfologia de singular, plural, se pot face câteva distincții: (i) în cazul entităților numărabile atomice indivizibile (ex. pui, scaun, minge, caiet
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cumpărat mai multe vinuri roșii) sau entități numărabile atomice care cuprind substanța denotată de masiv (iaurturile din frigider). Din perspectiva relației dintre trăsăturile semantice [singular], [plural] și morfologia de singular, plural, se pot face câteva distincții: (i) în cazul entităților numărabile atomice indivizibile (ex. pui, scaun, minge, caiet, copil etc.), forma de singular denotă o proprietate, iar forma de plural denotă suma cumulativă a entităților. Suma cumulativă reprezintă entitățile și subansamblurile de entități care se pot forma, până la cele mai mici
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
entități atomice uniforme și egale. Astfel, o minge nu se poate divide. Un pui sau un scaun se pot divide, dar entitățile atomice rezultate (cap, picior, aripă etc., respectiv spătar, picior) nu sunt uniforme și egale. (ii) în cazul entităților numărabile atomice divizibile, morfologia de singular și plural se asociază cu aceleași caracteristici semantice ca la entitățile atomice indivizibile: forma de singular denotă o proprietate, iar forma de plural denotă suma cumulativă a entităților, prin sumă cumulativă înțelegându-se entitățile și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]