KorAP: Find »[drukola/base=numărabil & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

146 matches

Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817

debranșați etc.): Aflat în cantonamentul din Cipru, managerul general al roș-albaștrilor, M.S., a dezvăluit unor apropiați că, din returul campionatului, C.O. va schimba sistemul de joc ("Prosport", 2007). Uneori, în structurile de tip proverbial, adjectivele substantivizate prezintă, pe lângă trăsăturile [+ Numărabil], [+ Uman], și trăsătura genericității 11: Bogatul nu se uită la flămând Doar tânărul în spirit se bucură de viață. Adjectivele substantivizate pot desemna și entități cu trăsăturile semantice [- Uman] - (animale) carnivore/ierbivore/omnivore sau [- Animat] - (produse) lactate, (paste) făinoase, (concediu

[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806

Această normă este însă destul de recentă, după cum arată Zafiu (2004: 12). 5 Exemplele sunt rezultatul unui sondaj la care au participat 30 de vorbitori intelectuali cu vârste între 25 și 50 de ani. 6 Icre, tărâțe sunt recategorizate ca substantive numărabile (vezi DOOM2), însă sensul formei de singular (întâlnită mai rar) este tot al unui masiv, ca în exemplele: Cumpăr tărâță și făină (www.anunturi.ro), Mâine plec în Toronto să cumpăr icră roșie (forum.desprecopii.com). 7 Vezi despre opoziția

[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233

religiei mele. Apoi descopăr că există alte sate, alte obiceiuri, alte limbi, alte peisaje, alte seminții, alte altare și că prin toate acestea trece de asemenea o „axă a lumii“. Din acest moment centrarea mea se relativizează, ea devine inventariabilă, numărabilă în rând cu celelalte centrări existente. Ceea ce survine în urma conștientizării diversității centrărilor este o descentrare. Această descentrare îmi deschide dintr-odată câmpul alegerii și ceea ce mi-a fost dat poate fi comparat, reevaluat și, în final, poate deveni obiect al

Despre limitã by Gabriel Liiceanu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
a hotarelor trecătoare. O specie este câtă vreme tiparul ei se distribuie și revine în hotarele fiecărui exemplar al speciei. Tiparul reprezintă garanția perpetuării hotarului în exemplare multiple. El este un principiu de economie al ființei; datorită lui, ființa devine numărabilă. Faptul de a fi este infinit la nivelul reiterării exemplarelor în cadrul speciilor, dar este finit la nivelul speciilor înseși. Cu alte cuvinte, el este finit din perspectiva tiparului (regnurile ființei sunt limitate ca număr), dar este infinit din perspectiva indivizilor

Despre limitã by Gabriel Liiceanu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

contextul (39), în care se exprimă proprietăți echivalente evenimentelor generice: (37) Vedem casa roșie din curtea școlii. (38) Îl aud că strigă la mine. (39) Liliecii aud, dar nu văd. ("au și își pot exercita simțul văzului, sunt văzători") * Trăsătura numărabil operează distincția proces unic - proces iterativ. Verbele de percepție pot exprima această opoziție doar atunci când se raportează la o predicație subordonată: (40) L-am văzut intrând. (proces unic) (41) L-am văzut intrând și ieșind de nenumărate ori. (proces iterativ

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

de măsură 3.4.3.3. Substantivele cardinale 3.4.3.4. Substantivele cantitative generice 3.4.3.5. Substantivele care denumesc conținutul 3.4.3.6. Substantivele care denumesc forma 3.4.3.7. Substantivele care creează o unitate numărabilă pentru N2 masive 3.4.3.8. Substantivele care denumesc unitatea în care care se grupează natural o entitate / mai multe entități 4. Sintagmele generice 5. Sintagmele calificative 6. Sintagmele superlative cu genitiv (N1 N2Genitiv) Anexă. Date statistice privind acordul

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
ca mixt, semantic și morfologic. 3.3. Numărul În general, distincția flexionară singular-plural din română reflectă, indirect, numărul de entități atomice denotate de nominalul respectiv. Această relație este indirectă, mediată de sintaxa internă a grupului determinant. Absența distincțiilor de număr (numărabil singular vs. numărabil plural) se traduce morfologic prin utilizarea singularului. Astfel, substantivele masive au doar formă de singular. Forma de plural, disponibilă pentru mai multe substantive masive, este asociată cu o schimbare semantică: ea denotă sorturi (Am cumpărat mai multe

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
și morfologic. 3.3. Numărul În general, distincția flexionară singular-plural din română reflectă, indirect, numărul de entități atomice denotate de nominalul respectiv. Această relație este indirectă, mediată de sintaxa internă a grupului determinant. Absența distincțiilor de număr (numărabil singular vs. numărabil plural) se traduce morfologic prin utilizarea singularului. Astfel, substantivele masive au doar formă de singular. Forma de plural, disponibilă pentru mai multe substantive masive, este asociată cu o schimbare semantică: ea denotă sorturi (Am cumpărat mai multe vinuri roșii) sau

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
se traduce morfologic prin utilizarea singularului. Astfel, substantivele masive au doar formă de singular. Forma de plural, disponibilă pentru mai multe substantive masive, este asociată cu o schimbare semantică: ea denotă sorturi (Am cumpărat mai multe vinuri roșii) sau entități numărabile atomice care cuprind substanța denotată de masiv (iaurturile din frigider). Din perspectiva relației dintre trăsăturile semantice [singular], [plural] și morfologia de singular, plural, se pot face câteva distincții: (i) în cazul entităților numărabile atomice indivizibile (ex. pui, scaun, minge, caiet

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
cumpărat mai multe vinuri roșii) sau entități numărabile atomice care cuprind substanța denotată de masiv (iaurturile din frigider). Din perspectiva relației dintre trăsăturile semantice [singular], [plural] și morfologia de singular, plural, se pot face câteva distincții: (i) în cazul entităților numărabile atomice indivizibile (ex. pui, scaun, minge, caiet, copil etc.), forma de singular denotă o proprietate, iar forma de plural denotă suma cumulativă a entităților. Suma cumulativă reprezintă entitățile și subansamblurile de entități care se pot forma, până la cele mai mici

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
entități atomice uniforme și egale. Astfel, o minge nu se poate divide. Un pui sau un scaun se pot divide, dar entitățile atomice rezultate (cap, picior, aripă etc., respectiv spătar, picior) nu sunt uniforme și egale. (ii) în cazul entităților numărabile atomice divizibile, morfologia de singular și plural se asociază cu aceleași caracteristici semantice ca la entitățile atomice indivizibile: forma de singular denotă o proprietate, iar forma de plural denotă suma cumulativă a entităților, prin sumă cumulativă înțelegându-se entitățile și

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
oral: (64) a. cele patruzeci și una de puncte (Național TV, 2007) b. avem o mie și una de lucruri de făcut (Kiss FM, 2007) 4.1.2. Numeralul ordinal Numeralul ordinal se poate combina doar cu entități de tip +numărabil, +singular. Această constrângere este dată de alcătuirea ordinalului. Acesta este format cu articolul definit singular, atașat la finalul cuvântului (-a la feminin, -le la masculin): (65) a. a patra, al treilea b. *Ai patrulea tineri au dansat în costume populare

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
are caracter cumulativ, plural. În mod obișnuit, un substantiv colectiv denotă un grup, deci o entitate atomică, de tip +singular. Prin combinarea cu un cuantificator partitiv, denotația substantivului colectiv se schimbă într-una de tip sumă, +plural (denotația specifică substantivelor numărabile la plural). Schimbarea tipului de denotație (singular > plural) atrage posibilitatea de a declanșa acordul semantic, la plural (vezi Croitor și Dobrovie, 2011): (40) a. Cam 80% din populație își permit să cumpere o mobilă de lux. (o vânzătoare, Realitatea TV

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
definit. Acest lucru nu este "vizibil" (exprimat) din cauza regulii că, în limba română, după prepoziție nominalele nu sunt articulate decât dacă au modificatori care impun articularea. Prin urmare, nominalul cuantificat denotă un set cunoscut, precizat, delimitat, individualizat. N2 poate fi numărabil sau nonnumărabil, denotând entități atomice non-divizibile63 (scaun, masă), entități atomice divizibile (guvern, echipă) sau entități nonatomice, masive (unt, lapte), singular sau plural: (18) a. O parte din scaun a putrezit. b. O parte din guvern a demisionat. c. O parte

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
c. tot, toată, toți, toate (N2 este în cazul nominativ) Cuantificatorii partitivi se pot combina cu orice tip de nominal. Cuantificatorul majoritatea selectează în special substantive la plural: (22) a. o parte / o jumătate / o treime / 30% din apartament - substantiv numărabil, la singular b. o parte / o jumătate / o treime / 30% din guvern - substantiv colectiv, la singular c. o parte / o jumătate / o treime / 30% din București - nume propriu d. o parte / o jumătate / o treime / 30% din apă - substantiv masiv

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
guvern - substantiv colectiv, la singular c. o parte / o jumătate / o treime / 30% din București - nume propriu d. o parte / o jumătate / o treime / 30% din apă - substantiv masiv e. o parte / o jumătate / o treime / 30% din miniștri - substantiv numărabil, la plural (23) a. ??majoritatea / cea mai mare parte a apartamentului b. ??majoritatea / cea mai mare parte a guvernului c. ??majoritatea / cea mai mare parte a Bucureștiului d. ??majoritatea / cea mai mare parte a apei e. majoritatea / cea mai mare

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
a miniștrilor (24) a. tot apartamentul b. tot guvernul c. tot Bucureștiul d. toată apa e. toți miniștrii Dintre aceste tipuri de sintagme partitive, admit acordul la plural al verbului-predicat cele în care nominalul cuantificat este un substantiv (un GD) numărabil la singular sau un substantiv colectiv. Este generalizat acordul la plural când N2 este un substantiv la plural, dar este acceptabil, uneori, și acordul la singular. Conform unei statistici realizate pe internet, din 30 de enunțuri, în 28 acordul s-

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
se datorează semanticii cuantificatorului partitiv. Sintagma partitivă are o referință cumulativă, indiferent ce tip de nominal se află pe poziția a doua. Atunci când cuantificatorul partitiv se combină cu nominale care nu au în sine o referință cumulativă (de exemplu, substantivele numărabile la singular 65), ele schimbă tipul de referință a nominalului: aceasta devine cumulativă, obținută prin suma părților minimale din denotația substantivului. Sintagmele partitive tot scaunul, tot guvernul, tot Bucureștiul, toată apa denotă suma părților din care sunt alcătuite scaunul, guvernul

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
este foarte important pentru înțelegerea semanticii cuantificatorilor partitivi și a acordului cu sintagmele partitive, în general. Înțelegând care este referința sintagmelor partitive, putem înțelege de ce se poate face acordul la plural când nominalul cuantificat este un colectiv sau un substantiv numărabil la plural. Cuantificatorul partitiv schimbă tipul de denotație al colectivului: acesta nu mai denotă un grup, ci o sumă. Denotația de tip grup este specifică substantivelor colective la singular (guvern, echipă), iar cea de tip sumă caracterizează substantivele numărabile la

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
substantiv numărabil la plural. Cuantificatorul partitiv schimbă tipul de denotație al colectivului: acesta nu mai denotă un grup, ci o sumă. Denotația de tip grup este specifică substantivelor colective la singular (guvern, echipă), iar cea de tip sumă caracterizează substantivele numărabile la plural (scaune, mere, copii etc.)66. Substantivele colective au în denotația lor entități atomice, spre deosebire de alte substantive la singular (cele numărabile, cele masive, numele proprii). În denotația substantivului guvern se regăsesc entitățile atomice miniștrii, în denotația substantivului colectiv echipă

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
de tip grup este specifică substantivelor colective la singular (guvern, echipă), iar cea de tip sumă caracterizează substantivele numărabile la plural (scaune, mere, copii etc.)66. Substantivele colective au în denotația lor entități atomice, spre deosebire de alte substantive la singular (cele numărabile, cele masive, numele proprii). În denotația substantivului guvern se regăsesc entitățile atomice miniștrii, în denotația substantivului colectiv echipă găsim entitățile atomice jucători etc. În combinație cu un cuantificator partitiv, aceste entități devin vizibile pentru sintaxă. Când aceste entități atomice sunt

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
pluralității, cum ar fi pronumele reciproce sau adjuncții distributivi (pe rând): (37) a. O parte din guvern s-au contrazis unii pe alții. b. O parte din guvern au plecat pe rând de la ședință. Sintagmele partitive construite cu un substantiv numărabil non-colectiv la singular (o parte din scaun), un substantiv masiv (o parte din apă) sau un nume propriu la singular (o parte din București) nu se pot acorda la plural, deoarece în denotația lor nu regăsim entități atomice 67. Ipoteza

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
cu substantive colective poate fi aplicată și la acordul sintagmelor partitive cu N2 la plural (O parte din studenți au venit). Cuantificatorul partitiv exprimă suma părților minimale din care este alcătuită entitatea denotată de N2 (nominalul cuantificat). În denotația substantivelor numărabile la plural regăsim ca părți minimale entități atomice (studenți = student + student + student etc.), astfel încât sintagma partitivă exprimă suma unor entități atomice (o denotație de tip +plural). Prin urmare, acordul la plural al sintagmelor partitive cu N2 plural se justifică semantic

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
tip +plural). Prin urmare, acordul la plural al sintagmelor partitive cu N2 plural se justifică semantic. Totodată, acordul la plural are și o justificare formală, deoarece N2 este marcat morfologic pentru plural. Această diferență morfologică dintre substantivele colective și cele numărabile la plural explică de ce acordul la plural este generalizat cu N2 la plural, dar nu cu N2 colectiv. Substantivele colective sunt doar semantic plurale, astfel încât acordul la plural se produce doar în anumite condiții semantice: membrii colectivității sunt mai pertinenți

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
distributiv, atragând lectura +singular. 3. Sintagmele pseudopartitive 3.1. Introducere Sintagmele pseudopartitive au structura N1 de N2, în care N1 este un substantiv sens cantitativ, iar N2 este un substantiv la singular (dacă este masiv) sau la plural (dacă este numărabil). Substantivul din poziția N2 nu poate avea determinanți, dar poate avea modificatori. Asemănările cu sintagmele partitive sunt destul de superficiale: în ambele sintagme, N1 este un termen cu sens cantitativ, N2 are un sens lexical plin, iar cele două nominale sunt

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]