328 matches
-
declarația de patrimoniu și de venituri, care este prevăzută de Codul de procedură fiscală, dar care nu se regăsea până acum în Cartă. Prin această declarație se solicită informații despre bunuri imobile, mijloace de transport, bijuterii, obiecte de artă, antichități, numismatică, animale de rasă, conturi și depozite bancare, fonduri de investiții, plasamente, investiții directe, împrumuturi acordate, polițe de asigurare, cheltuieli personale, cheltuieli cu persoane în întreținere, datorii, venituri etc. O altă obligație nouă este aceea de a coopera cu ANAF în vederea
Cine și în ce condiții trebuie să declare? Cum verifică Fiscul? () [Corola-blog/BlogPost/338476_a_339805]
-
memorie retro-nostalgice), o monografie sentimentală a Sucevei. • Colaborări la publicații din țară și din străinătate (“Plus SV”, „Ararat”, „Gazeta de Herța”, „Curierul ucrainean”, “Agero-Stuttgart”, “Romanian Vip”, “Starpress”, “Noi Nu”, Revista „Singur”...) • Pasionat de istorie (cu accent deosebit pe heraldică), filatelie, numismatică și fotografie. • Am cercetat și cercetez documentele aflate în Arhivele Naționale referitoare la minoritățile etnice din Bucovina (la Suceava există un fond bogat de documente care vizează comunitățile armeană, germană, evreiască, poloneză, ucraineană...), iar fondurile de carte și documente de la
PROFIL DE JURNALIST de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341686_a_343015]
-
un anume zeu al roții, Tarams, căruia druizii îi consacraseră un cult complex, cu rituri de inițiere apotropaice și tropaice. Dar și grecii acordau un cult roții solare, reprezentând prin ea când Olimpul, când Infernul. Este prezentă roata solară în numismatica histriană, ca un element de cult autohton îmbinat cu unul eterohton . În Egipt, crucea sau nodul magic, denumit anh ‘Cel Viu‘, de la Nem Anh, a fost utilizat în iconografia contrariilor. Ovalul din partea superioară a crucii reprezenta soarele, cerul și pământul
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
de mult apuse, dar pe de altă parte, redescopăr o fată a României pe care mă bucur că am lăsat-o în urmă, acum aproape zece ani. - Ce hobby-uri ai? - Printre hobby-urile mele se numără filmele, sportul, filatelia, numismatica, si nu în ultimul rând, arta. - Cum îți petreci timpul liber? - Timpul liber, așa puțin cât este, îl petrec alături de soția mea, Ela, si de cei doi căței ai noștri, Bella și Luke. Activitățile sunt nenumărate... - Ce mesaj vrei să
DESPRE PREZENTUL SI VIITORUL JURNALISMULUI ROMANESC SI AMERICAN, IN DIALOG CU LUCIAN OPREA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 126 din 06 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344257_a_345586]
-
Obținerea premiului III în rang de medalie de bronz la primul For Internațional de Cartofilie - București, Palutul Sutu, măi 1998 - si diplomă de onoare(1* la Expoziția Internațională de Filatelie EFIRO’98 în septembrie la Palatul Parlamentului. 6. Cercul de Numismatica ai cărui oameni deosebiți că d-l Aurica Smaranda, d-l Nicolae Șerbănescu, d-l academician Preda, d-l profesor Donoiu și-au pus amprenta asupra mea precum și Clubul de Cartofilie și Filetelie din București. 7. Și, nu în ultimul
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
non-valoare. - Ce îți propui pentru viitor? - Să mă perfecționez cât mai mult în acivitățile pe care le desfășor. - Cum îți petreci timpul liber? - Care timp liber!? În puținele momente de respiro, prefer liniștea și frumusețea naturii. - Ce hobby-uri ai? - Numismatica, filatelia, cartofilia, etc. Îmi place să citesc, să ascult muzică de bună calitate și să colecționez îngeri-bibelou. - Ai un mesaj pentru cititorii noștri? - Să nu uite că avem datoria sfântă de a ne înmulți talanții (talant - talent). Tot ceea ce fac
DE VORBA CU DELIA FLOREA, SPECIALIST IN BIBLIOTECONOMIE, DESPRE PASIUNEA PENTRU CARTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343189_a_344518]
-
este cel care ar trebui comentat. Prefer să aduc în discuție lăcomia de bani, care în Biblie este trecută “la rubrica” iubire de arginți. Dar una este să iți placă banii în sens de studiu, cum este de exemplu domeniul numismaticii și alta este să fii lacom în sensul de a aduna cât mai mulți bani pentru a avea o satisfacție nemărginită, când vezi că propriul “munte de bani” începe să crească în dimensiuni. Iată că ... Citește mai mult După cum este
PAUL GHEORGHIU [Corola-blog/BlogPost/380810_a_382139]
-
este cel care ar trebui comentat. Prefer să aduc în discuție lăcomia de bani, care în Biblie este trecută “la rubrica” iubire de arginți. Dar una este să iți placă banii în sens de studiu, cum este de exemplu domeniul numismaticii și alta este să fii lacom în sensul de a aduna cât mai mulți bani pentru a avea o satisfacție nemărginită, când vezi că propriul “munte de bani” începe să crească în dimensiuni. Iată că ... XXIV. LA JUDECATA DE APOI
PAUL GHEORGHIU [Corola-blog/BlogPost/380810_a_382139]
-
în 1932 și era structurat în felul următor: Grupa I ȘTIINȚIFICĂ. Geologia, Mineralogie, Paleontologie . Grupa a II-a ARTISTICĂ.Sculptura. Pictură Caricatură . Desen. Grupa a III-a Preistorie, Arheologie clasică, Istorie . Secția a III-a, Istorică, Relicve Regale și fotografii, Numismatica, Secția a IV-a Fotografică, Grupa a IV-a Etnografie.Textile, unelte, ceramică, instrumente muzicale, Grupa -V-a Bisericească. Icoane și obiecte bisericești. La secțiunea Istorie în vitrina 24 erau expuse obiecte personale ale Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar la secțiunea
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
572-578. 19. P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii românești, București, Editura Științifică., 1969, p. 66-73. 20. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 79-81; Istoria Românilor, vol. II, p. 585-586. 21. D. Protase, Problema continuității în Dacia în lumina arheologiei și numismaticii, București, 1966, p. 103-202; C. Preda, Circulația monedelor romane postaureliene în Dacia, în SCIVA 26, 1975, 4, p. 441-486; Istoria Românilor, vol. II, p. 617-619. 22. V. Butnariu, Monedele romane posraureliene în teritoriile carpato-dunăreano-pontice (anii 275-491), în Arh. Mold. 14
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sarmații (iazigii) erau prezenți doar în Banat. Ammianus Marcellinus, prin informațiile pe care le furnizează despre sarmați, despre conflictele dintre ei, atestă existența, în secolul al IV-lea, a populației sarmato-iazige și în Banat, alături de autohtoni, conform datelor arheologiei și numismaticii. Sarmații (iazigii) s-au stabilit încă la începutul secolului I d. H., înainte de cucerirea Daciei, în câmpia Tisei, de unde apoi s-au extins treptat spre est, în teritoriile dacilor liberi. După ce autoritățile civile și militare romane au părăsit orașele Daciei, iazigii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
plecarea legiunilor și au adus cu ei elemente de cultură materială și spirituală proprii. Soarta triburilor imigrate, care nu au părăsit aceste locuri, a fost integrarea și asimilarea lentă în masa populației autohtone, romanice și apoi românești-ei "dispar"! Arheologia și numismatica dau mărturie că populația autohtonă a continuat să locuiască în vechile așezări sau în altele noi, înființate în cursul secolelor IV-VI. Ea și-a menținut felul de viață anterior-acel habitatus spiritual specific și tradițiile romane provinciale, și a contribuit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
102-104 și urm; A. Armbruster, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, București, Editura Academiei, 1972, p. 11-37. 34. Gh. Ștefan, op. cit., p. 31-42; N. Stoicescu, op. cit., p. 148-158, 159-178; vezi și D. Protase, Problema continuității în Dacia în lumina arheologiei și numismaticii, București, 1966 și Em. Popescu, Inscripțiile grecești și latine din sec. IV-XIII din România, București, 1976. 35. Gh. Ștefan, op. cit., p. 48-52; C. C. Giurescu, Formarea poporului român, op. cit., p. 122-128. 36. I. I. Russu, Etnogeneza românilor, București, Editura Științifică și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Un mileniu de artă la Dunărea de Jos (400-1400), București, 1976. Idem, Implicații balcanica ale începuturilor Mitropoliei Moldovei, în vol. Românii în istoria universală, III, 1, Iași, 1988, p. 543-566. Toropu O., Oltenia în secolele IV-X în lumina arheologiei și numismaticii, Craiova, 1976. Idem, Romanitatea târzie și străromânii în Dacia Traiană sud-carpatică (sec. IX-XII), Craiova, 1976. Tudor D., Stăpânirea romană în sudul Daciei de la Aurelian la Constantin, București, 1941 (extras din RIR, X, 1940). Idem, Constantin cel Mare și recucerirea Daciei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de căsnicie, a pus la grea încercare sănătatea poetului, bolnav de nervi în ultimii ani de viață. A murit în urma unei comoții cerebrale. B. a fost în multe privințe un om interesant. Citea mult și era pasionat de arheologie, epigrafie, numismatică. A învățat paleoslava pentru a traduce vechi inscripții, a strâns o bogată colecție de hrisoave și de monede vechi, pe care a lăsat-o Institutului de Geologie din Iași. A descoperit, la Cucuteni, urmele celei mai vechi civilizații de pe teritoriul
BELDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]
-
ia ființă Biblioteca Academiei Române. Aceasta avea să joace de atunci și până astăzi primul rol în procesul de documentare a culturii și științei, datorită prețioaselor colecții nu numai de cărți și periodice, ci și de manuscrise, documente istorice, stampe, hărți, numismatică, partituri, totalitatea colecțiilor depășind zece milioane de unități. B. mari au fost fondate pe lângă universitățile din București, Iași și Cluj, după cum în marile orașe ale țării au luat ființă b. reprezentative: la Galați, Turnu Severin, Ploiești, Bacău, Buzău etc. Astăzi
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
bine este să nu te încrezi deloc în ea. Ar fi necesar un studiu (mediologia are din fericire timp pentru asta) asupra raporturilor dintre evanescența urmelor și deziluzionarea lumii. Între simplitatea suporturilor și mișcarea lor simbolică. Ar putea începe cu numismatica, și am vedea fără îndoială că puterea spirituală a monedei (care a servit timp îndelungat ca proiecție și prelungire a puterii sacre a puterii emitente) era legată de compoziția metalică, de densitatea aurului și argintului. Nu strîngem un bilet de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lume. în sfârșit, și pentru nevoile raționamentului, să convenim că împăratul și papa au încheiat acest acord: odată ajuns suveran, papa ar fi bătut monedă cu chipul lui, ca întotdeauna în asemenea cazuri: or, nu există nici o astfel de monedă, numismatica o atestă... Concluzia: acest fals a fost fabricat în secolul al VIII-lea pentru a legitima lovitura de stat permanentă a Bisericii ca subordonându-și astfel Imperiul, deja creștin încă de la Conciliul din Niceea. 4. Contra Biserică, pentru adevăr. Scriind
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
La est de Sutlej și În nordul Panjabului, provinciile sikh sub protectorat britanic și faimoasa vale a Kashmirului merită să fie studiate cu grijă pentru antichitățile și monumentele lor. Însă partea dinspre vestul Indusului este cea de la care istoria și numismatica așteaptă noi descoperiri interesante. Orașul Jelalabad și Împrejurimile sale, câmpiile de lângă Begram și Balabagh, peșterile și idolii de la Bamyian sunt deja locuri faimoase, cărora recentele descoperiri ale domnilor Honigberger, Masson și Gerard le-au dăruit o faimă nouă. Planuri exacte
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a ajuns și În teritorii din nordul Germaniei 1. Numele Îi era Însă cunoscut dincolo de imensa geografie explorată. În tot acest timp, preocupările sale de căpătâi sunt: farmacia, medicina (cu diferitele ei ramuri În care, pe rând, se specializează), arheologia, numismatica și botanica. Nu cred că ar trebui insistat prea mult asupra faptului că numele lui Honigberger este În circulație la noi numai pentru că Eliade a scris o celebră nuvelă fantastică În care, sistematic și alegru, reda o porțiune din experiențele
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
prietenilor săi europeni și asiatici, dar și din bruma de reconstituiri din materialele cunoștințelor Întâmplătoare (și aproape toate au fost așa În tot periplul asiatic). Cea de-a treia și cea mai nouă e constituită din materialele arhivelor londoneze (arheologie, numismatică, botanică, corespondență particulară etc.). Instituții cu un prestigiu imens- Victoria and Albert Museum, India Office Library/Records și British Museum - sunt locuri unde mai persistă Încă urmele lui Honigberger. Ele au fost descoperite pas cu pas, prin corespondență și apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fi difuzate atât În India, În engleză 5, cât și acasă, În Europa dominată de Société Asiatique 1. Ideea de clandestinitate n-a fost niciodată eliminată din sfera unui travaliu incert. Jumătate de secol mai târziu, colaborarea orientaliștilor specialiști În numismatică va recurge la același ajutor: În 1889, Émile Senart Îi mulțumește În Journal Asiatique unui căpitan Deane, „assistant-commissioner” la Mardan, pentru procurarea unor inscripții descoperite din nou În valea Kabulului. Câțiva ani mai târziu se va reîntoarce la inscripția de la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cezarilor. S-a înscris chiar în asociația numismaților și a găsit, acolo, prieteni foarte devotați, ca Ion Dinoiu. Mărturisea în repetate rânduri că bucuria lui cea mai mare ar fi să devină nu președintele Uniunii Scriitorilor, ci președintele Societății de Numismatică din România. Cheltuia toate veniturile pe asemenea piese și, după ce a alcătuit o colecție, se pare prețioasă, a dăruit-o într-o zi unei tinere admiratoare. Avea doar un costum de gală (celebrul costum în dungi) și, în rest, purta
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
e director al școlilor naționale neunite române și sârbești din satele regimentului și, până la sfârșitul vieții, protopop la Mehadia. Prin școală și biserică duce o susținută activitate de luminător cultural. A fost pasionat mai ales de istorie, de arheologie și numismatică, deschizând la Mehadia un muzeu - apreciat și de Damaschin T. Bojincă -, unde va aduna colecții antice și medievale, descoperite în Banat. Deși a scris mult și variat - lucrări istorice și didactice - în limba română și în germană, S. de H.
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
dar mai ales intelectualii conștienți că în acest mod erau salvate și conservate părți însemnate din tezaurul de tradiții ale Transilvaniei. Nu este de prisos să spunem că în acest cadru istoriografia va cunoaște o oarecare dezvoltare; că științele auxiliare, numismatica, heraldica, diplomatica, genealogia vor dobândi valoare; că istoricii, mulți încurajați de Brukenthal, vor studia nu doar trecutul propriei comunități, ci și pe acela al românilor și maghiarilor, cel mai adesea evidențiindu-l pe baza cunoștințelor acumulate. Referiri la istoria românilor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]