105 matches
-
casă, că rămîne unul văduvoi. Se crede că numai dumineca și joia este bine a se cununa; dacă s-ar cununa cineva în alte zile, apoi acea căsătorie nu va fi fericită. Femeia însărcinată care cunună îi va muri pruncul. Nuna care cunună să nu fie însărcinată, căci nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. Dacă o copilă a pătimit de vreo boală și înainte de a se mărita s-a lecuit, dară nu pe deplin, apoi se crede că este bine ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la fîntînă fac trei hore în locuri deosebite; ajunși aci, iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, apoi se înapoiază acasă, repetînd iar cele trei jocuri în jurul doniței. Cînd vin colăcerii* cu ginerele să ridice mireasa, ies nuna și cu mireasa înaintea lor cu acea doniță cu apă și cu busuioc, pe care îl moaie în apă și stropește de trei ori în cele patru părți. Apoi toată apa din doniță o toarnă peste picioarele cailor colăcerilor, iar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
grăbesc să fie cu nunați înainte de înmormîntarea mortului, crezînd că altfel ar muri oarecare din ei foarte curînd. Se zice că dacă curg luminile* nunilor la vreo cununie, apoi mirii vor plînge toată viața lor. După ce mirii se cunună, acasă nuna dă miresei unt proaspăt, cu care face cîte-o cruce în cele patru părți, atît în afară, cît și înăuntrul casei, ca să meargă treaba bine în acea casă nouă. Se crede că mireasa care, mergînd la cununie, va lua în sîn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să n-aibă pace în casă, se ia țărînă de la un loc unde s-au mîncat doi cîni și se aruncă după respectiva per soană, care apoi așa se mănîncă cu casnicii săi cum s-au mîncat cînii. Cît timp nuna gătește lumînările, dacă se sfădește cineva sau spune cuvînt rău, însurățeii hojma* se vor ciondăni. Se crede că, dacă trăiesc doi inși foarte bine, se poate a-i dezbina dacă se ia țărînă de la toți copacii crescuți laolaltă, dară dezbinați
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plimbă călugării Blestemîndu-și zilele Că le-au strîmtat mințile. ” II. ,, Fericirile au sperat Și ce-au sperat n-au aflat. Zbuciumați În sus și-n jos Dar fără nici un folos. ” III. ,, Singuri izolați de lume Nu au gîndurile cui spune Nuna-n sufletele lor Apasă venin cu spor. ” IV. ,, Pentru o viață lăudată Și cu minciuni brodată Au lăsat masă și casă Și o casă prea frumoasă. ” Dispariția mînăstirii și acoperirea ruinelor ei cu pămîntul tăcerii, iar amintirea cu timpul uitării
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fetei, puse în „bohcealâcuri“ speciale și dăruite în ziua nunții. Fiecare boccealâc cu prin de lucruri le tradiționale și poartă etichetă cu statutul fiecărei persoane vizate: „bohcealâc de ginere“, „de socru“, „de soacră“, „de cumnat“, „de cumnată“, „de nun“, „de nună“, în legătura fie căruia aflân du-se două-trei cămăși, două-trei batiste, șter ga re, una sau două basma le, ma ra me. Aceste lucruri poartă la rândul lor inscripții: că mă șoa ie de soacră, test mel (basma) de nună
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nună“, în legătura fie căruia aflân du-se două-trei cămăși, două-trei batiste, șter ga re, una sau două basma le, ma ra me. Aceste lucruri poartă la rândul lor inscripții: că mă șoa ie de soacră, test mel (basma) de nună, dimensiuni de ginere etc. ospățul nunții presupune multe feluri de mâncare din cele mai bune, băutură din abundență, muzici de lăutari și voioșie. Invitații sunt primiți cu apă de tranda ir, cu șerbet și dulceață de portocale, cu cafea și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de subiect, de obiect sau de circumstanțe. Toate aceste valori gramaticale, date de ipostazele reale ale lucrului, se constituie în categoria gramaticală a cazului. Gramaticalizarea stărilor de gen (sex), număr și caz are implicații lexicale (tată - mamă), morfologice (nun, nuni - nună, nune) și sintactice (un om - mamă bună), în sensul că substantivul transmite categoriile sale gramaticale cuvintelor subordonate. Limbile care au evoluat din baza traco-latină, bază în care au venit în contact limba aglutinantă a autohtonilor și limba morfematizată a latinilor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
subiect, de obiect sau de circumstanțe. Toate aceste valori gramaticale, date de ipostazele reale ale lucrului, se constituie în categoria gramaticală a cazului. Gramaticalizarea stărilor de gen (sex), număr și caz are implicații lexicale (tată - mamă), morfologice (nun, nuni - nună, nune) și sintactice (un om - mamă bună), în sensul că substantivul transmite categoriile sale gramaticale cuvintelor subordonate. Limbile care au evoluat din baza traco-latină, bază în care au venit în contact limba aglutinantă a autohtonilor și limba morfematizată a latinilor, au
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
la ea ca la Sf. Icoană. Anton se simțea în al nouălea cer, când se priveau, și ea simțea la fel. Dar n-a trecut o lună și cei doi s-au plăcut și s-au „luat“. Axinia îi era nunele fetei, de loc dintr-un sat de pe Don, din mamă moldoveancă, din stânga Nistrului, și tată cazac. Într-o încăierare între ruși și cazaci, povestea ea, familia ei a fost măcelărită, iar ea a scăpat cu viață fugind peste Nistru. Aceasta
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de atâta râs, chicotiră în așteptare. Până la urmă, cică, mirele călărea pe ursită, vorniceii pe druște, iar calul alb, care nu era decât un cal sur, cu o pană sub coadă, desperecheat fiind, cât pe ce să o prindă pe nuna mare, care fugea de el, cu poalele sumese, să nu i se întâmple pocinogul... Da' calul cel sur s-a poticnit, ca prostul, în piedica moștenită de la tătâne-său!... Un val gospodăresc de hohote mătură masa, de la un capăt la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Nu-s căși ca la nunu mare, La țâțâna de la ușă, Rădăcina cea de rujă, Pe podele floricele Să joace finii pe ele. U iu, U iu iu ! Unde șade nunu mare, Parc-a răsărit un soare. Unde șade și nuna, Parc-a răsărit luna ! U iu, U iu iu ! Tu, nănașă, drăgălașă, Mâncă carne de te-ngrașă, Și nu tot varză călită, , Că vii la nuntă pârlită ! Uiuiu ! Ține doamne pe nunu, Să mai cunune unu, Ține doamne pe nuna
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nuna, Parc-a răsărit luna ! U iu, U iu iu ! Tu, nănașă, drăgălașă, Mâncă carne de te-ngrașă, Și nu tot varză călită, , Că vii la nuntă pârlită ! Uiuiu ! Ține doamne pe nunu, Să mai cunune unu, Ține doamne pe nuna, Să mai cunune una, Să cunune cinci și șase, Că le stă bine la masă ! U iu, U iu iu ! Ulița nănașului, Ca strada orașului. Ulița nănașii mele, Ca câmpu cu floricele. V-ați găsit nănași un fin, Ca un
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu adevăr zice cum în vânt grăiaște popa când nuînțeleage au el, au oamenii (CM.1567: 249v) b. că apoi-ț va părea rău și nuve<i> pute folosi (AA.1708: 61v) c. Doamne, miluiește-ne, că pre Tine nedejduim, nune urghisi foarte, nice pomeni fărălegile noastre (DDL.1679: 15) (30) a. Iară de vor cunoaște egumentul și epitropii cănu să va putea chivernisi casa cu atâtea slugi (AAM.1713: 12v) b. Muiarea ceea ce va bea ierbi sănu facă feciori (Prav
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
inevitabile. e) În cazul în care nu se adoptă bugetul înainte de începerea unui nou exercițiu financiar, se reînnoiește bugetul anului precedent, conform modalităților prevăzute de regulamentul financiar. ... (5) Cuantumul taxelor și sumelor datorate pentru serviciile oferite de Biroul internațional în nunele Uniunii speciale se stabilește de către directorul general, care raportează Adunării. ... (6) a) Uniunea specială are un fond de rulment, constituit dintr-un vărsământ unic efectuat de fiecare țară a Uniunii speciale. Dacă fondul devine insuficient, Adunarea hotărăște majorarea acestuia. ... b
LEGE nr. 3 din 8 ianuarie 1998 pentru aderarea României la aranjamentele instituind o clasificare internationala în domeniul proprietăţii industriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119991_a_121320]
-
numele de Mahfouz Ould Al-Walid, Khalid Al-Shanqiti, Mafouz Walad Al-Walid, Mahamedou Ouid Slahi). Data nașterii: 1 ianuarie 1975; ● Ibn Al-Shaykh Al-Libi; ● Abd Al-Hadi Al-Iraqi (cunoscut și sub numele de Abu Abdallah, Abdal Al-Hadi Al-Iraqi); ● Thirwat Salah Shihata (cunoscut și sub nunele de Tarwat Salah Abdallah, Salah Shihata Thirwat, Shahata Thirwat). Data nașterii: 29 iunie 1960; locul nașterii: Egipt; ● Tariq Anwar Al-Sayyid Ahmad (cunoscut și sub numele de Hamdi Ahmad Farag, Amr Al-Fatih Fathi). Data nașterii: 15 martie 1963; locul nașterii: Alexandria
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 27 noiembrie 2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanţării de acte de terorism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138790_a_140119]
-
placă și pe mine. Nașule, mâncați-aș gura, Cu mata m-aș da de-a dura Și pe paie și pe fân Nu mă uit că ești bătrân. Și după ce om termina, Om vedea ce s-o întâmpla. Oi, saraca, nună mare, Că-i frumoasă ca o floare, Dar și nașu îi mai tare, C-are punga cu parale. Găinușa-i cu pistrui Și i-oi da-o nașului, I-o dau cu mare drag, Că și ochii lui îmi plac
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
socrilor celor mari, cumnaților. Se trecea apoi la dezgătitul miresei. Mirii erau așezați pe două scaune, li se luau florile și voalul cu atenție. Voalul era așezat pe două bețe și jucat de un flăcău. Voalul era așezat apoi de către nună la o viitoare mireasă, iar floarea mirelui la un viitor mire și aceștia dansau împreună. La dezgătitul miresei se dădeau cadouri din partea nașilor, a socrilor și a rudelor mai apropiate, atât miresei ca viitoare gospodină, cât și mirelui ca viitor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
autoritate în casă. - Alt obicei în biserică! Mirii aflați la cununie, au la picioare o scoarță pe care se aruncă bani sunători, călcând în picioare toate măririle deșarte care se fac prin bani, dorind deci numai fericirea casnică. - Trebuie ca nuna care cunună să nu fie cumva însărcinată; altfel nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. - După ce se termină serviciul religios al cununiei, un nuntaș aruncă prin biserică cu flori, cofeturi, alune, nuci, în semn că din acea zi tinerii cunuați tebuie
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
autoritate în casă. Alt obicei în biserică! Mirii aflați la cununie au la picioare o scorață pe care se arucă bani sunători, călcând în picioare toate măririle deșarte care se fac prin bani, dorind deci numai fericirea casnică. Trebuie ca nuna care cunună să nu fie cumva însărcinată; altfel nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. După ce se termină serviciul religios al cununiei, un nuntaș aruncă prin biserică cu flori, cofeturi, alune, nuci, în semn că din acea zi tinerii cununați trebuie
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
autoritate în casă. - Alt obicei în biserică! Mirii aflați la cununie, au la picioare o scoarță pe care se aruncă bani sunători, călcând în picioare toate măririle deșarte care se fac prin bani, dorind deci numai fericirea casnică. - Trebuie ca nuna care cunună să nu fie cumva însărcinată; altfel nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. - După ce se termină serviciul religios al cununiei, un nuntaș aruncă prin biserică cu flori, cofeturi, alune, nuci, în semn că din acea zi tinerii cunuați tebuie
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
autoritate în casă. Alt obicei în biserică! Mirii aflați la cununie au la picioare o scorață pe care se arucă bani sunători, călcând în picioare toate măririle deșarte care se fac prin bani, dorind deci numai fericirea casnică. Trebuie ca nuna care cunună să nu fie cumva însărcinată; altfel nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. După ce se termină serviciul religios al cununiei, un nuntaș aruncă prin biserică cu flori, cofeturi, alune, nuci, în semn că din acea zi tinerii cununați trebuie
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
epoci. Ori, așa cum se Întâmplă acum, expunerea artei contemporane, arta prezentului, Într-un spațiu al atemporalității, al captării timpului, este indubitabil un paradox. Cu toate acestea, oricât de multe paradoxuri ar ascunde, muzeul de artă contemporană funcționează. Și funcționează bine. Nune rămâne decât să-i redefinim misiunea, rolul, esența, poate altfel decât reinterpretând muzeul tradițional. Sau, poate, să ne Întrebăm dacă această capsulă care face prizonier timpul contemporaneității noastre mai este saunu o instituție muzeală...
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
abuzive a resur selor au Început să fie dezvoltate și folosite În Statele Unite Încă din anul 1960, În Încercarea de a integra mai multe nevoi operaționale În cadrul planificării și politicii decizionale. Un model de optimizare este normativ sau prescriptiv. El nune spune ce se va Întâmpla Într-o anumită situație, ci ne arată ce să facem pentru a obține cea mai bună situație. Orice model de optimizare are trei componente: funcția obiectiv, variabilele de decizie și restricțiile. Funcția obiectiv definește scopul
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
foc fânațelor care ard mânate de vânt spre împresurători și așa fel scapă... Mânâncă brânză afumată păpuși și puri... Al treilea e jucăuș mare: descris cum joacă la o horă, la o nuntă, cât de frumos și de plastic... când nuna și preoteasa îl întâmpină amândouă cu oale de vin și cu ochi dulci... Cum vin la războiu și pleacă la pradă țărani, oameni liberi... Lupte în Pocuția iarna Domnul cu sania și țărani în cojoace cum stau pitite satele în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]