126 matches
-
Demografie. Concepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 77. footnote>. Evoluția populațiilor umane este influențată într-o mare măsură de intensitatea cu care se manifestă fenomenul natalității. La rândul ei, natalitatea este potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
este potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
și culturală. Acești factori fac și ei parte, cel puțin În vechiul regim demografic, din frânele malthusiene enunțate mai sus. Patru sunt componentele de care depinde comportamentul demografic al unei populații date și anume: mortalitatea și raportul ei cu natalitatea, nupțialitatea (căsătoriile), fertilitatea (numărul de copii\cuplu), În relație directă cu natalitatea, mobilitatea populației, În relația directă cu migrația. Pentru prima componentă, mortalitatea și raportul ei cu natalitatea, remarcabil este faptul că natalitatea crescută era o constantă a vechiului regim demografic
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
natalitate În sensul că tendința de creștere a mortalității se Însoțea de o creștere și mai marcată a natalității și invers, fapt ce a devenit mai evident În “regimul demografic modern”, când scăderea mortalității a fost urmată de scăderea natalității. Nupțialitatea a reprezentat, În vechiul regim demografic, un element tradițional ce ținea de modelul cultural. Caracteristic era faptul că natalitatea nu era acceptată și nici concepută În afara nupțialității (căsătoriilor). Raportul cu celibatul era net În favoarea nupțialității, cu fluctuații Însă, ținând de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În “regimul demografic modern”, când scăderea mortalității a fost urmată de scăderea natalității. Nupțialitatea a reprezentat, În vechiul regim demografic, un element tradițional ce ținea de modelul cultural. Caracteristic era faptul că natalitatea nu era acceptată și nici concepută În afara nupțialității (căsătoriilor). Raportul cu celibatul era net În favoarea nupțialității, cu fluctuații Însă, ținând de gradul de emancipare a societății respective, gradul de dezvoltare socio-economică și existența perioadelor de criză: războaie, calamități naturale, epidemii etc., perioade În care nupțialitatea se reducea În favoarea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fost urmată de scăderea natalității. Nupțialitatea a reprezentat, În vechiul regim demografic, un element tradițional ce ținea de modelul cultural. Caracteristic era faptul că natalitatea nu era acceptată și nici concepută În afara nupțialității (căsătoriilor). Raportul cu celibatul era net În favoarea nupțialității, cu fluctuații Însă, ținând de gradul de emancipare a societății respective, gradul de dezvoltare socio-economică și existența perioadelor de criză: războaie, calamități naturale, epidemii etc., perioade În care nupțialitatea se reducea În favoarea celibatului. Fertilitatea la rândul ei era puternic influențată
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nici concepută În afara nupțialității (căsătoriilor). Raportul cu celibatul era net În favoarea nupțialității, cu fluctuații Însă, ținând de gradul de emancipare a societății respective, gradul de dezvoltare socio-economică și existența perioadelor de criză: războaie, calamități naturale, epidemii etc., perioade În care nupțialitatea se reducea În favoarea celibatului. Fertilitatea la rândul ei era puternic influențată de vârsta la căsătorie, numărul de copii, mortalitatea infantilă și durata alăptării la sân. Tributară și ea modelului cultural, fertilitatea naturală era diferită de la o zonă geografică la alta
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
reducerea indicelui de reproducere, chiar sub limita de substituție a generațiilor fapt ce apare evident În ultimul deceniu al secolului al XX-lea. În plus a produs modificări semnificative și altor parametri strâns legați de fertilitate cum ar fi: scăderea nupțialității, creșterea divorțialității, creșterea vârstei la căsătorie etc, toate cu impact asupra natalității. 3. Medicina și sănătatea publică: Aplicarea progreselor medicinii și generalizarea asistenței medico-sanitare au modificat profund morbiditatea și mortalitatea, contribuind decisiv la creșterea duratei medii de viață. Boli ca
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Efectul imediat a fost scăderea dramatică a natalității chiar și În zone considerate altădată bazine demografice, făcând ca sporul natural să devină negativ, populația României scăzând cu 1 526 000 În numai 12 ani. Contribuie la reducerea natalității și scăderea nupțialității, dar În mai mică măsură, ca de altfel și migrația externă. Relația mortalitate infantilă - natalitate În vechiul regim demografic natalitatea foarte mare era Însoțită constant de mortalitate infantilă crescută. Paralelismul Între natalitate și mortalitatea infantilă se observă și aici cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
societate la altul, au lovit Întotdeauna familia, uneori În chip năpraznic, perturbând grav mediul intim În care copilul se naște și se dezvoltă. Toate aceste aspecte se constituie În tot atâția factori de risc social și conduc invariabil la scăderea nupțialității, scăderea natalității, creșterea divorțialității, abandonul și copiii străzii ca fenomene sociale ce au impus crearea unor instituții specializate pentru a-i limita efectele. Cu toate acestea familia a rezistat vicisitudinilor vremurilor pentru simplul motiv că Întemeierea ei se bazează pe
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
celor necesare vieții, cu compromisurile de rigoare, și; a doua, de ordin moral, prin promovarea subculturii, libertinajului, violenței și În general a punerii la Îndoială a tot ceea ce era considerat anterior ca valoare morală. În acest context scăderea alarmantă a nupțialității și natalității a devenit o realitate cu consecințe demografice imediate și În perspectivă greu de estimat, dar care pot fi considerate de pe acum ca Îngrijorătoare. Pentru a găsi un răspuns la Întrebarea de mai sus este suficient să ne Întoarcem
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și o anumită tradiție a familiilor numeroase de la sate. III. 2.2. Componentele bilanțului natural al populației III.2.2.1. Natalitatea Natalitatea reprezintă un parametru geodemografic esențial în dinamica unei populații. Un rol determinant în evoluția natalității îl joacă nupțialitatea, divorțialitatea și fertilitatea. Nupțialitatea- reprezintă un factor important al creșterii populației. Ea este influențată de cauze economice,demografice,sociale,psihologice. Se știe că în România există o viteză sporită de încheiere a căsătoriilor, indicele celibatului fiind redus,deoarece există o
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
În mediul rural, spre deosebire de mediul urban există și o morală mai puternică în privința căsătoriilor, deși în ultimii ani a cunoscut și aici o oarecare degradare. Mentalitatea sătească e favorabilă căsătoriei timpurii și aproape condamnă celibatul. În comuna Șipote, nupțialitatea cunoaște mai multe perioade în evoluția sa . Astfel, în intervalul analizat, 1985-2002, după cum se observă și în tabelul nr. 2 și fig. nr. 2, indicele de nupțialitate a înregistrat valori diferite, cuprinse între 4,1‰ si 11,6‰, aceste oscilații
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Mentalitatea sătească e favorabilă căsătoriei timpurii și aproape condamnă celibatul. În comuna Șipote, nupțialitatea cunoaște mai multe perioade în evoluția sa . Astfel, în intervalul analizat, 1985-2002, după cum se observă și în tabelul nr. 2 și fig. nr. 2, indicele de nupțialitate a înregistrat valori diferite, cuprinse între 4,1‰ si 11,6‰, aceste oscilații fiind determinate de condițiile sociale, de structura populației pe grupe de vârstă și sexe, de evoluția concepțiilor cu privire la viața de familie etc. In perioada 1985-1990
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a înregistrat valori diferite, cuprinse între 4,1‰ si 11,6‰, aceste oscilații fiind determinate de condițiile sociale, de structura populației pe grupe de vârstă și sexe, de evoluția concepțiilor cu privire la viața de familie etc. In perioada 1985-1990, nupțialitatea a înregistrat valori cuprinse intre 5,3‰( in 1990 ) si 8,8‰(in 1989). In anii de după decembrie 1989, respectiv in perioada 1991-1995, se înregistrează un alt puseu nuptialist, așa cum,de altfel, s-a întâmplat la nivelul întregii tari. Astfel
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
5,3‰( in 1990 ) si 8,8‰(in 1989). In anii de după decembrie 1989, respectiv in perioada 1991-1995, se înregistrează un alt puseu nuptialist, așa cum,de altfel, s-a întâmplat la nivelul întregii tari. Astfel, cea mai ridicată rată a nupțialității se înregistrează în anul 1992, având o valoare de peste 11‰, când s- a realizat cel mai mare număr de căsătorii,respectiv 57 .Aceasta se datorează, probabil, anulării decretului de interzicere a avorturilor, anulare dată în primele zile ale evenimentelor din
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
tineri născuți între anii1967 si 1968,care au ajuns la vârste ce, în mod normal, sunt favorabile căsătoriei. După acești ani bogați în căsătorii au urmat ani săraci în căsătorii, începând cu anul 1996 si pana in 2002, când rata nupțialității a scăzut de aproape 3 ori, de la 11,6‰ (in 1992) la cca. 4‰ (în 2002),indicele de nupțialitate înregistrând o scădere tot mai mare (in 1996- 6,6‰ ; in 1999- 4,9‰; in 2002-4,1‰). Acest recul se datorează
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
acești ani bogați în căsătorii au urmat ani săraci în căsătorii, începând cu anul 1996 si pana in 2002, când rata nupțialității a scăzut de aproape 3 ori, de la 11,6‰ (in 1992) la cca. 4‰ (în 2002),indicele de nupțialitate înregistrând o scădere tot mai mare (in 1996- 6,6‰ ; in 1999- 4,9‰; in 2002-4,1‰). Acest recul se datorează reducerii resurselor materiale necesare întemeierii tinerelor familii. Divorțialitatea este un factor important ce influențează natalitatea și, respectiv,sporul natural
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
era mai puțin prezent,dar în ultimii ani a început să înregistreze valori tot mai mari, datorită unor factori economici, sociali, psihologici. Mai grav e că tendința de creștere a acestui indicator înregistrează un raport invers proporțional cu cel al nupțialității. În timpul societatii bazate pe planificarea centralizata, autoritățile au intervenit prin legislație,pentru a scădea valorile mari ale divorțialității,așa cum interveniseră și în cazul natalității,care înregistra valori mici. Astfel,în anul 1967 și după acest an, rata divorțialității a avut
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
până în prezent. Ultima schimbare importantă a valorilor europene s-a produs, în concepția gânditorului francez, în jurul anilor 1965-1972, când s-a produs o modificare a mentalităților și apar semnele unor comportamente sociale noi, manifestate cu precădere în raport cu familia (scăderea natalității, nupțialității, creșterea divorțurilor, apariția unor stiluri de viață alternative: uniunile consensuale, căsătoriile homosexuale etc.). "Schimbările ne afectează atât de repede și de profund, încât nu este exagerat să vorbim despre ele ca despre o metamorfoză. Mutațiile profunde survenite ar putea fi
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
au capacitatea de a nu se exclude, ci de cele mai multe ori se completează reciproc. Din punct de vedere demografic, cele mai importante și de impact efecte ale migrației ce caracterizează țara noastră sunt reprezentate de: îmbătrânirea demografică, schimbări în evoluția nupțialității și a fertilității, schimbări în structura pe vârste și sexe a populației etc. Trebuie să avem în vedere însă că migrația externă pentru munca are caracter temporar, durata acesteia variind de la câteva săptămâni/luni până la câțiva ani și de cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
treptat, devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de științele relativ exacte; − în sens larg, corespunzător caracterului interdisciplinar al obiectului ei, studiază în plus mobilitatea socială, structura social-economică a populației și
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
o largă aplicabilitate în demografie o au conceptele teoriei probabilităților și statisticii matematice; aceste concepte stau la baza întocmirii unora dintre cele mai valoroase instrumente de analiză demografică, instrumente cunoscute sub denumirea de „tabele demografice” de mortalitate, de fertilitate, de nupțialitate, de divorțialitate etc. În același timp, elementele de teoria probabilităților sunt avute în vedere în elaborarea metodelor de prognoză a populației, cu un evantai foarte diversificat și care prezintă o importanță deosebită pentru activitatea economico-socială. Tot în demografie și-a
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
totalitatea) evenimentelor de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor demografice a căror masă o descriu, fenomenele demografice poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor; − mortinatalitate - masa născuților morți; − divorțialitate - masa divorțurilor; − nupțialitate - masa căsătoriilor; − migrație - masa evenimentelor de schimbare a domiciliului stabil. Fenomenele demografice au ca trăsătură distinctivă caracterul de masă, fiind supuse unor legități statistice; ca urmare a caracterului lor aleatoriu, ele se supun conceptelor teoriei probabilităților. În vederea prelucrării și analizei
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
și în mărimi relative, pentru a obține ratele fenomenelor demografice; aceste mărimi relative (cel mai adesea de intensitate) prezintă o capacitate sporită de cunoaștere, servind și pentru caracterizarea comparativă în cazul unor populații diferite (exemplu: rata natalității, rata mortalității, rata nupțialității etc.); d) Procesul demografic definește modificarea în timp a fenomenelor demografice sub influența unor factori de natură social-economică, demografică, social-culturală, politică etc. Așadar, procesul demografic scoate în evidență variația (creșterea sau descreșterea) populației în timp, în spațiu sau din punct
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]