133 matches
-
coeficientul VIF, nu indică probleme de multicoliniaritate în model care ar putea afecta valorile determinate ale coeficienților modelului liniar. Pe scurt, ecuația modelului rezultat este: NN = 4,714 + 3,049 x căsătorii 9,061 x divorțuri Ecuația relevă următoarele: 1. nupțialitatea are o influență pozitivă asupra natalității; 2. divorțialitatea are o influență negativă asupra natalității și este de trei ori mai influentă decât nupțialitatea; 3. mai mult, putem afirma că un divorț scade cu ,,9" rata natalității, spre deosebire de faptul că o
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
rezultat este: NN = 4,714 + 3,049 x căsătorii 9,061 x divorțuri Ecuația relevă următoarele: 1. nupțialitatea are o influență pozitivă asupra natalității; 2. divorțialitatea are o influență negativă asupra natalității și este de trei ori mai influentă decât nupțialitatea; 3. mai mult, putem afirma că un divorț scade cu ,,9" rata natalității, spre deosebire de faptul că o căsătorie crește rata natalității cu ,,3". În continuare ne propunem validarea modelului prin metoda bootstrap. Singura problemă aparentă a modelului o constituie constanta
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
1966, 1967, 1985, 1986, 1989, 1990, 1997, 2002, 2004 (Tabelul 123). Sunt date la nivel național care se găsesc în anuarele statistice ale României. Au fost aleși anii în care s-au luat măsuri legislative cu impact asupra natalității și nupțialității și anii în care s-a evidențiat influența acestora. Ne propunem să determinăm cum se asociază pe grupe de vârstă paternalitatea. Analiza tabelelor de contingență cu ajutorul testului de independență Pearson χ2 este dificilă atunci când numărul de categorii de pe rânduri sau
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
25-29 ani să devină egale cu cele între 25-29 ani. Pentru că în majoritatea cazurilor predomină fertilitatea legitimă, nu trebuie uitată o altă variabilă intermediară care a condus la scăderea natalității, și anume creșterea vârstei la căsătorie. O analiză a istoricului nupțialității arată complexitatea evoluției fenomenului, fiecare țară sau subzonă având specificul ei. Accesul la tehnicile moderne contraceptive trebuie considerat mai mult un mijloc decât o cauză directă a scăderii natalității deoarece țări cu tradiție în folosirea mijloacelor contraceptive cum sunt Franța
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
un an la 1000 de născuți vii, căsătorii și corelează negativ semnificativ statistic (p < 0,01) cu numărul de divorțuri; * sporul natural nu corelează cu numărul total de decese, după cum probabil ne-am aștepta. Deci sporul natural este influențat de nupțialitate și natalitate; * numărul de căsătorii corelează semnificativ statistic (p < 0,01) cu numărul de: născuți morți, decese sub un an la 1000 născuți vii, sporul natural și născuții vii, * numărul de divorțuri corelează negativ semnificativ statistic (p < 0,01) cu
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
x căsătorii + B 2 x divorțuri unde NN reprezintă numărul de născuți C este constanta modelului, B1 B2 sunt coeficienți. Pe scurt, ecuația modelului rezultat este: NN = 4,714 + 3,049 x căsătorii 9,061 x divorțuri Ecuația relevă următoarele * nupțialitatea are o influență pozitivă asupra natalității; * divorțialitatea are o influență negativă asupra natalității și este de trei ori mai influentă decât nupțialitatea; * mai mult, putem afirma că un divorț scade cu ,,9" rata natalității, spre deosebire de faptul că o căsătorie crește
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ecuația modelului rezultat este: NN = 4,714 + 3,049 x căsătorii 9,061 x divorțuri Ecuația relevă următoarele * nupțialitatea are o influență pozitivă asupra natalității; * divorțialitatea are o influență negativă asupra natalității și este de trei ori mai influentă decât nupțialitatea; * mai mult, putem afirma că un divorț scade cu ,,9" rata natalității, spre deosebire de faptul că o căsătorie crește rata natalității cu ,,3". 13.2. Analiza de corespondență a binomului tată-mamă Am selecționat născuții vii după grupa de vârstă a mamei
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
din anii 1960, 1966, 1967, 1985, 1986, 1989, 1990, 1997, 2002, 2004, date la nivel național care se găsesc în anuarele statistice ale României. Au fost aleși anii în care s-au luat măsuri legislative cu impact asupra natalității și nupțialității și anii în care s-a evidențiat influența acestora. Paternalitatea prin metoda de normalizare simetrică se asociază pe grupe de vârstă într-un spațiu bidimensional pe patru cadrane astfel: * în cadranul superior stânga s-au concentrat grupele de vârstă pentru
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
dintre cei mai populari. VIAȚA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ Dinamica demografică. Așa cum am arătat și în volumul III, există o serie de factori diverși care contribuie la creșterea sau la descreșterea populației, precum rata nașterilor / rata deceselor, rata căsătoriilor / rata celibatului, nupțialitatea, fertilitatea, avîntul sau regresul economic și tehnic, abundența sau penuria de hrană de subzistență și de materii prime, starea de sănătate / morbiditate a populației, mediul ambiental, deplasările masive de populație etc. Dintre factorii pozitivi se numără sporul natural (atunci cînd
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și culturală. Acești factori fac și ei parte, cel puțin În vechiul regim demografic, din frânele malthusiene enunțate mai sus. Patru sunt componentele de care depinde comportamentul demografic al unei populații date și anume: mortalitatea și raportul ei cu natalitatea, nupțialitatea (căsătoriile), fertilitatea (numărul de copii\cuplu), În relație directă cu natalitatea, mobilitatea populației, În relația directă cu migrația. Pentru prima componentă, mortalitatea și raportul ei cu natalitatea, remarcabil este faptul că natalitatea crescută era o constantă a vechiului regim demografic
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
natalitate În sensul că tendința de creștere a mortalității se Însoțea de o creștere și mai marcată a natalității și invers, fapt ce a devenit mai evident În “regimul demografic modern”, când scăderea mortalității a fost urmată de scăderea natalității. Nupțialitatea a reprezentat, În vechiul regim demografic, un element tradițional ce ținea de modelul cultural. Caracteristic era faptul că natalitatea nu era acceptată și nici concepută În afara nupțialității (căsătoriilor). Raportul cu celibatul era net În favoarea nupțialității, cu fluctuații Însă, ținând de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În “regimul demografic modern”, când scăderea mortalității a fost urmată de scăderea natalității. Nupțialitatea a reprezentat, În vechiul regim demografic, un element tradițional ce ținea de modelul cultural. Caracteristic era faptul că natalitatea nu era acceptată și nici concepută În afara nupțialității (căsătoriilor). Raportul cu celibatul era net În favoarea nupțialității, cu fluctuații Însă, ținând de gradul de emancipare a societății respective, gradul de dezvoltare socio-economică și existența perioadelor de criză: războaie, calamități naturale, epidemii etc., perioade În care nupțialitatea se reducea În favoarea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fost urmată de scăderea natalității. Nupțialitatea a reprezentat, În vechiul regim demografic, un element tradițional ce ținea de modelul cultural. Caracteristic era faptul că natalitatea nu era acceptată și nici concepută În afara nupțialității (căsătoriilor). Raportul cu celibatul era net În favoarea nupțialității, cu fluctuații Însă, ținând de gradul de emancipare a societății respective, gradul de dezvoltare socio-economică și existența perioadelor de criză: războaie, calamități naturale, epidemii etc., perioade În care nupțialitatea se reducea În favoarea celibatului. Fertilitatea la rândul ei era puternic influențată
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nici concepută În afara nupțialității (căsătoriilor). Raportul cu celibatul era net În favoarea nupțialității, cu fluctuații Însă, ținând de gradul de emancipare a societății respective, gradul de dezvoltare socio-economică și existența perioadelor de criză: războaie, calamități naturale, epidemii etc., perioade În care nupțialitatea se reducea În favoarea celibatului. Fertilitatea la rândul ei era puternic influențată de vârsta la căsătorie, numărul de copii, mortalitatea infantilă și durata alăptării la sân. Tributară și ea modelului cultural, fertilitatea naturală era diferită de la o zonă geografică la alta
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
reducerea indicelui de reproducere, chiar sub limita de substituție a generațiilor fapt ce apare evident În ultimul deceniu al secolului al XX-lea. În plus a produs modificări semnificative și altor parametri strâns legați de fertilitate cum ar fi: scăderea nupțialității, creșterea divorțialității, creșterea vârstei la căsătorie etc, toate cu impact asupra natalității. 3. Medicina și sănătatea publică: Aplicarea progreselor medicinii și generalizarea asistenței medico-sanitare au modificat profund morbiditatea și mortalitatea, contribuind decisiv la creșterea duratei medii de viață. Boli ca
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Efectul imediat a fost scăderea dramatică a natalității chiar și În zone considerate altădată bazine demografice, făcând ca sporul natural să devină negativ, populația României scăzând cu 1 526 000 În numai 12 ani. Contribuie la reducerea natalității și scăderea nupțialității, dar În mai mică măsură, ca de altfel și migrația externă. Relația mortalitate infantilă - natalitate În vechiul regim demografic natalitatea foarte mare era Însoțită constant de mortalitate infantilă crescută. Paralelismul Între natalitate și mortalitatea infantilă se observă și aici cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
societate la altul, au lovit Întotdeauna familia, uneori În chip năpraznic, perturbând grav mediul intim În care copilul se naște și se dezvoltă. Toate aceste aspecte se constituie În tot atâția factori de risc social și conduc invariabil la scăderea nupțialității, scăderea natalității, creșterea divorțialității, abandonul și copiii străzii ca fenomene sociale ce au impus crearea unor instituții specializate pentru a-i limita efectele. Cu toate acestea familia a rezistat vicisitudinilor vremurilor pentru simplul motiv că Întemeierea ei se bazează pe
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
celor necesare vieții, cu compromisurile de rigoare, și; a doua, de ordin moral, prin promovarea subculturii, libertinajului, violenței și În general a punerii la Îndoială a tot ceea ce era considerat anterior ca valoare morală. În acest context scăderea alarmantă a nupțialității și natalității a devenit o realitate cu consecințe demografice imediate și În perspectivă greu de estimat, dar care pot fi considerate de pe acum ca Îngrijorătoare. Pentru a găsi un răspuns la Întrebarea de mai sus este suficient să ne Întoarcem
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
treptat, devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de științele relativ exacte; − în sens larg, corespunzător caracterului interdisciplinar al obiectului ei, studiază în plus mobilitatea socială, structura social-economică a populației și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
o largă aplicabilitate în demografie o au conceptele teoriei probabilităților și statisticii matematice; aceste concepte stau la baza întocmirii unora dintre cele mai valoroase instrumente de analiză demografică, instrumente cunoscute sub denumirea de „tabele demografice” de mortalitate, de fertilitate, de nupțialitate, de divorțialitate etc. În același timp, elementele de teoria probabilităților sunt avute în vedere în elaborarea metodelor de prognoză a populației, cu un evantai foarte diversificat și care prezintă o importanță deosebită pentru activitatea economico-socială. Tot în demografie și-a
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
totalitatea) evenimentelor de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor demografice a căror masă o descriu, fenomenele demografice poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor; − mortinatalitate - masa născuților morți; − divorțialitate - masa divorțurilor; − nupțialitate - masa căsătoriilor; − migrație - masa evenimentelor de schimbare a domiciliului stabil. Fenomenele demografice au ca trăsătură distinctivă caracterul de masă, fiind supuse unor legități statistice; ca urmare a caracterului lor aleatoriu, ele se supun conceptelor teoriei probabilităților. În vederea prelucrării și analizei
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
și în mărimi relative, pentru a obține ratele fenomenelor demografice; aceste mărimi relative (cel mai adesea de intensitate) prezintă o capacitate sporită de cunoaștere, servind și pentru caracterizarea comparativă în cazul unor populații diferite (exemplu: rata natalității, rata mortalității, rata nupțialității etc.); d) Procesul demografic definește modificarea în timp a fenomenelor demografice sub influența unor factori de natură social-economică, demografică, social-culturală, politică etc. Așadar, procesul demografic scoate în evidență variația (creșterea sau descreșterea) populației în timp, în spațiu sau din punct
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
economică (după sursa mijloacelor de subzistență); − structura teritorială; − structura socioculturală (după nivelul educațional, naționalitate, religie și limba maternă). Structura populației pe sexe Delimitarea populației pe sexe (după gen) este importantă nu numai sub raport demografic, pentru studiul fertilității sau al nupțialității, ci și pentru analiza economico-socială a resurselor de muncă feminine, a inegalității dintre sexe în diferite domenii (educație, participare la luarea deciziilor, timp de muncă, salarizare etc.). Pentru analiza repartiției pe sexe se pot utiliza mărimile relative de structură, care
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
Demografie. Concepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 77. footnote>. Evoluția populațiilor umane este influențată într-o mare măsură de intensitatea cu care se manifestă fenomenul natalității. La rândul ei, natalitatea este potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
este potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]