161 matches
-
îndeplinit fără ajutor dacă ar fi avut puterea, voința și cunoștința necesară”. Ulterior M.Kihg (n.1923) introduce în definiție 3 sisteme dinamice ce interacționează și anume: 1. individul 2. grupurile 3. societatea De când a fost fondat Consiliul Internațional al Nurselor (ICN) a reușit să se impună ca o organizație dinamică cu profesioniști din sănătate, un organism implicat activ în deservirea profesiei de nursing și a unei societăți mai bune pentru toți. Astăzi ICN este o federație de 118 asociații naționale
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
se impună ca o organizație dinamică cu profesioniști din sănătate, un organism implicat activ în deservirea profesiei de nursing și a unei societăți mai bune pentru toți. Astăzi ICN este o federație de 118 asociații naționale și este condus de nurse, pentru nurse, cu implicații majore în politica globală de sănătate. În 1986 OMS declară că„personalul din nursing are o contribuție potențial ridicată în asigurarea unei stări mai bune de sănătate a celor pe care îi îngrijesc”, asistentele medicale reprezentând
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
ca o organizație dinamică cu profesioniști din sănătate, un organism implicat activ în deservirea profesiei de nursing și a unei societăți mai bune pentru toți. Astăzi ICN este o federație de 118 asociații naționale și este condus de nurse, pentru nurse, cu implicații majore în politica globală de sănătate. În 1986 OMS declară că„personalul din nursing are o contribuție potențial ridicată în asigurarea unei stări mai bune de sănătate a celor pe care îi îngrijesc”, asistentele medicale reprezentând cea mai
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
că„personalul din nursing are o contribuție potențial ridicată în asigurarea unei stări mai bune de sănătate a celor pe care îi îngrijesc”, asistentele medicale reprezentând cea mai numeroasă categorie profesională implicată în acordarea serviciilor de sănătate. OMS descrie rolul nursei în societate: ”să asiste indivizi, familii și grupuri, să optimizeze și să integreze funcțiile fizice, mentale și sociale afectate semnificativ prin schimbări ale stării de sănătate”. Asistenta medicală utilizează în practica profesională cunoștințe medicale, de economie, informatică, psihologie, pedagogie, cu
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
fizice, mentale și sociale afectate semnificativ prin schimbări ale stării de sănătate”. Asistenta medicală utilizează în practica profesională cunoștințe medicale, de economie, informatică, psihologie, pedagogie, cu centrarea activității nu pe sarcini, ci pe persoana îngrijită. În prezent funcțiile asistentului medical/nursei sunt de tip: -independent -dependent interdependent Funcțiile de natură independentă (asistă pacientul din proprie initiativă, temporar sau definitiv) sunt de tip: -îngrijiri de confort, atunci când pacientul nu-și poate îndepli independent anumite funcții -stabilește relații de încredere cu persoana îngrijită
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
transmite medicului Funcțiile de natură dependentă: la indicațiile medicului aplică metode de observație, de tratament sau de readaptare. Funcțiile de natură interdependentă: colaborarea cu alți profesioniști din domeniul sanitar, social , educativ, administrativ, etc. și participă la activități interdisciplinare. Deci, sarcinile nursei sunt profesionale , educative, economice și de cercetare în domeniul medical. SISTEME DE INGRIJIRI DE SĂNĂTATE (SIS) În „Raportul asupra sănătății în lume -2000” OMS definește sistemul de sănătate „ totalitatea organizațiilor, instituțiilor și resurselor consacrate ameliorării sănătății”. Finanțarea unui sistem de
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
preventive, curative, recuperatorii). Boala este generată de ruperea echilibrului, armoniei între acești factori, exprimată prin suferință fizică, psihică, cu imposibilitatea adaptării la o situație nouă, provizorie sau definitivă; un eveniment care poate merge până la respingerea socială a omului. Asistentul medical/nursa are rol în prevenirea îmbolnăvirilor, menținerea stării de sănătate. Există patru niveluri de prevenire, fiecare corepunde unei faze din evoluția bolii și anume: -Prevenția primordială -Prevnția primară -Prevenția secundară -Prevenția terțiară Prevenția primordială-scopul acesteia este de a împiedica apariția și
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
a fost înțeleasă prea tarziu și de aceea necesită reglementări urgente și stricte din partea guvernului, cu politici naționale și programe de sănătate. Prevenția primară are drept scop limitarea incidenței bolilor prin controlul cauzelor și factorilor de risc. Intervențiile asistentului medical/nursei constau în educație pentru sănătate (regim de viață, regim alimentar, metode contraceptive, etc.), prevenție specifică (imunizări), prin vaccinări prevenirea sau chiar eradicarea unor boli (expl. Variola), elaborarea de programe educative, protejarea grupurilor populaționale cu risc, protejarea mediului ambiant. Prevenția secundară
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
care este usor de identificat și tratat, astfel încat evoluția spre un stadiu grav al bolii să poată fi oprită. Expl.: fenilcetonuria, dacă este identificată la naștere și se administrează dieta alimentară specială, dezvoltarea copilului va fi normală. Asistentul medical/nursa este implicat în descoperirea semnelor de boală la timp, prin vizite la domiciliu, efectuează anchetă epidemiologică a evenimentului produs, completează și raportează apariția bolii în registre de evidență; asigură intervenții de nursing în tratamentul bolii, adminsitreză tratamentul prescris, supraveghează regimul
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
10. Un mediu sigur și sănătos 11. Un trai mai bun 12. Reducerea pericolelor datorită alcoolului, drogurilor și tutunului 13. Facilități pentru sănătate 14. Responsabilitate multisectorială pentru sănătate 15. Îngrijirile primare -sector de sănătate integrat -Îngrijiri primare orientate spre familie (nursa să cunoască mediul în care trăiește bolnavul acasă, la locul de muncă, mediul social) -Autoângrijirea -Îngrijirile la domiciliu -școala și mediul de muncăCircuitul pacientului în sistem 16. Rezultate de calitate în sistem (politici naționale și profesionale, îngrijiri bazate pe dovezi
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
colegiului universitar medical este denumit asistent medical diplomat. Certificatul de asistent medical, respectiv diplomă de asistent medical, va menționa competență profesională dobândită. Art. 10^3. - (1) Școlile sanitare postliceale, publice sau private, pregătesc asistenți medicali pentru specialitățile: asistent medical generalist (nursa), asistent medical generalist cu specializare în obstetrica-ginecologie (moașa), asistent medical igienă și sănătate publică, asistent medical de farmacie, asistent medical de balneofizioterapie. (2) Colegiile universitare medicale asigura pregătirea asistenților medicali pentru management, AȚI, radiologie, balneofizioterapie, laborator, tehnica dentară. ... (3) Pregătirea
LEGE nr. 496 din 11 iulie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 461/2001 privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistentilor Medicali din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143354_a_144683]
-
lor. O mică proporție a limfocitelor sunt blaste. Selecția pozitivă are loc în cortexul timic și presupune interacțiunea strânsă a timocitelor imature cu celulele epiteliale corticale, evidențiată la microscopul electronic. Unele celule epiteliale timice în cortexul extern, denumite celule doică (nurse -cells) au prelungiri membranare ce înconjură circa 50 de timocite, formând un complex multicelular. Celulele-doică furnizează „semnale educaționale” care orientează maturarea limfocitelor în două direcții:- dobândirea RCT și a capacității de a recunoaște antigenele exogene;- dobândirea toleranței față de self;RCT
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Universității, București, 2007. Gross, Benjamin, Aventură limbajului. Legămîntul rostirii în gîndirea iudaica, traducere de Horia Arama, Editura Hasefer, București, 2007. Haelewyck, Jean-Claude, Grammaire comparée des langues sémitiques. Éléments de phonétique, de morphologie et de syntaxe, Safran, Bruxelles, 2006 Heine, Bernd; Nurse, Derek (editori), African languages. An introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2000. Hetzron, Robert (editor), The Semitic Languages, Routledge, Londra, 1997. Huehnergard, John, Afro-Asiatic, în R. D. Woodard (editor), The Cambridge Encyclopedia of the World's Ancient Languages, Cambridge University Press
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
en Afrique noire, Payot, Paris, 1967. Arnott, D.W., The Nominal and Verbal Systems of Fula, Clarendon Press, Oxford, 1970. Asante, Molefi Kete, The Afrocentric Idea, Temple University Press, Philadelphia, 1987. Bender, Lionel M., Nilo-Saharien, în vol. Bernd Heine, Derek Nurse (editori), Leș langues africaines, Karthala, Paris, 2004, pp. 55-120. Bender, Lionel M., The Nilo-Saharan languages: a comparative essay, Lincom Europa, München, 1996. Bendor-Samuel, John (editor), The Niger-Congo Languages. A Classification and Description of Africa's Largest Language family, University Press
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Féral, C. de (editor), Le nom des langues. III. Le nom des langues en Afrique sub-saharienne: pratiques, dénominations, catégorisations/Naming Languages în Sub-Saharan Africa. Practices, Names, Categorisations, Peeters, Leuven, 2009. Güldemann, Tom; Vossen, Rainer, Khoisan, în vol. Bernd Heine, Derek Nurse (editori), African Languages. An Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2000, pp. 99-122. Hagman, Roy S., Nama Hottentot Grammar, Indiană University Press, Bloomington/ Indiană, 1977. Heine, Bernd; Nurse, Derek (editori), African Languages. An Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2000. Trad. fr.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Peeters, Leuven, 2009. Güldemann, Tom; Vossen, Rainer, Khoisan, în vol. Bernd Heine, Derek Nurse (editori), African Languages. An Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2000, pp. 99-122. Hagman, Roy S., Nama Hottentot Grammar, Indiană University Press, Bloomington/ Indiană, 1977. Heine, Bernd; Nurse, Derek (editori), African Languages. An Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2000. Trad. fr.: Leș langues africaines, Karthala, Paris, 2004. Heine, Bernd; Nurse, Derek (editori), A Linguistic Geography of Africa, Cambridge University Press, Cambridge, 2008. Homburger, Lilias, Leș langues négro-africaines et
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Cambridge, 2000, pp. 99-122. Hagman, Roy S., Nama Hottentot Grammar, Indiană University Press, Bloomington/ Indiană, 1977. Heine, Bernd; Nurse, Derek (editori), African Languages. An Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2000. Trad. fr.: Leș langues africaines, Karthala, Paris, 2004. Heine, Bernd; Nurse, Derek (editori), A Linguistic Geography of Africa, Cambridge University Press, Cambridge, 2008. Homburger, Lilias, Leș langues négro-africaines et leș peuples qui leș parlent, Payot, Paris, 1941. Mboli, Jean-Claude, Origine des langues africaines. Essai d'applications de la méthode comparative aux langues
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Click Languages of Southern and Eastern Africa, în vol. T.A. Sebeok (editor), Current Trends în Linguistics, vol. 7: Linguistics în Sub-Saharian Africa, Mouton, The Hague/Paris, 1971, pp. 367-420. Williamson, K.; Blench, R., "Niger-Congo", în vol. Bernd Heine; Derek Nurse (editori), African languages. An introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2000, pp. 11-42. Winter, J.C., Die Khoisan-Familie, în vol. Bernd Heine, Thilo C. Schadeberg, Ekkehard Wolff (editori), Die Sprachen Afrikas, Helmut Buske Verlag, Hamburg, 1981, pp. 329-374. 6.11. MAREA FAMILIE
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
18, 160 Negoiță, Valentin, 362 Nettle, Daniel, 131, 132 Neveu, Franck, 89, 96, 131, 361 Newmeyer, Frederick J., 131, 361 Nichols, Johanna, 131 Niculae, Dorina, 345 Niculescu, Alexandru, 18, 159, 160 Niederer, Barbara, 190 Nöldeke, Theodor, 173 Norman, Jerry, 190 Nurse, Derek, 173, 216, 217 O Oancea, Ileana, 18, 159 Obenga, Théophile, 208, 209, 217 Oesterreicher, Wulf, 129 Okamoto, Shigeko, 185 Okrand, Marc, 233, 287 Okrent, Arika, 232, 233 Olender, Maurice, 136, 361 Olteanu, Pandele, 166 Oprea, Ioan, 21, 40, 132
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
celulară. După 1970, biochimia acizilor nucleici și în general biologia și biopatologia moleculară au impus actuala viziune asupra multiplicării normale și patologice a celulei eucariote. Datorăm actuala viziune mai ales lucrărilor semnate de L. H. Hartwel, Tim Hunt și Paul Nurse, toți trei premiul Nobel pe 2001 ca și descoperirilor legate de apoptoză („moartea celulară programată“) pentru care Sydney Brener, H. Robert Horwitz și John E. Sulston au primit aceeași distincție în 2002. Alături de ei, o largă pleiadă de cercetători au
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
zigoții unor never te brate precum Arbacia puctata (ursinul de mare) sau vertebrate (ouă de broască), fie pe celulele unor specii de drojdie de bere, ori de la diferite animale. Pentru descoperirea primelor cicline, Tom Hunt, L. H. Harwell și Paul Nurse au fost onorați cu premiul Nobel pentru medicină în 2001 (textual: „Pentru descoperirile lor privind reglatorii cheie ai ciclului celular“). Ni s-a părut interesant și ingenios modul în care laureații Nobel din 2001 au reușit să impună ideea existenței
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
controlul ciclului celular. Alte asemenea gene codifică cicline sau proteine Cdk. Ele sunt similare (atât în ceea ce privește secvențele de aminoacizi cât și funcția), cu replica lor de la broască și moluște. Gene identice au fost rapid identificate și în celulele umane. Paul Nurse (n. 1949), de la imperial cancer Research Founda tion, Londra, lucrând pe celulele altei specii de drojdie Schizosacharo myces pombe, a descoperit, clonat și caracterizat biochimic în 1970 gena cdc2, implicată în controlul ciclului celular la această drojdie. În 1987, P.
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
n. 1949), de la imperial cancer Research Founda tion, Londra, lucrând pe celulele altei specii de drojdie Schizosacharo myces pombe, a descoperit, clonat și caracterizat biochimic în 1970 gena cdc2, implicată în controlul ciclului celular la această drojdie. În 1987, P. Nurse a reușit să izoleze gena corespunzătoare ca funcție, de la om, genă care generează cDK 1 (Cyclin Dependent Kinase 1), ale cărei funcții depind de procesul reversibil de fosforilare-defosforilare. un fapt surprinzător pentru cercetători a fost constatarea că multe dintre genele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
evenimentele ciclului lor celular. În cazul M-Cdk, concentrația M-ciclinei crește gradual pe parcursul interfazei, dar activitatea M-cdk se declanșează brusc la sfârșitul interfazei (fig. 2-35). coroborarea concluziilor ce se desprind din descoperirile semnate de L. H. Hartwell, Tim Hunt și Paul Nurse și adaosul ulterior de cercetători care au luminat mecanismele apoptozei, respectiv Sydney Brener, H. Robert Horvitz și John E. Sulston (premiul Nobel, 2002) au impus tabloul schematic pe care îl redăm în continuare. Prima concluzie este că în procesul diviziunii
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Carol discută cu Nicolae Malaxa să-l lase pe fiul său, Costache, „să meargă cu noi cu iahtul, căci, după decepția ce o va avea Mihăiță din cauza Yvonichii, e bine să aibă un camarad cu el”. Apoi, au vizionat filmul Nurse in prison. Vineri, 21 iulie. La ora 930, Carol, însoțit de Duduia și Mihai, s-a îmbarcat pe iahtul „Luceafărul”, la Constanța. Au făcut turul Insulei Șerpilor și au revenit la țărm. Seara, la ora 2230, s-au urcat în
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]