121 matches
-
câteva eseuri despre nuvela și romanul românesc, cronici literare diverse, dar și proze lirice. Se conturează din această perioadă cele două direcții principale ale carierei sale. Debutul criticului este considerat însă cel din 1938, când semnează în „Universul literar” articolul Nuvelistica lui Ionel Teodoreanu. Colaborează în aceeași perioadă și la „Preocupări literare”. Ca romancier, începe în 1941, la revista „Albatros”, cu pagini din Jurnalul unui adolescent, versiune intermediară a romanului Tinerețe ciudată, tipărit în volum în 1943, cu o prefață de
PILLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
fântână secată, unde sunt devorați de câini, cadavrele sunt scoase, dar coborâte din nou în adânc, pentru anchetă. Prin impulsivitate, prin aplecarea spre acte necugetate, prin nereținere, la mânie, de la crimă, oamenii lui N. seamănă mai degrabă cu cei din nuvelistica lui C. Sandu-Aldea. Unii vădesc înclinații spre cruzimea gratuită, spre perversitate. Tinerii din cutare sat, bunăoară, se amuză chinuind câinii prin „dare în jugău”. Mai numeroase decât firile violente și crude sunt cele doar „sucite”. Un sătean își aprinde casa
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
accente freudiene, urmărește frământările sufletului modern într-o lume care și-a pierdut credința, autorul trasând cu precizie, chiar dacă fără a descoperi întotdeauna motivații convingătoare, istoricul disoluției unei căsnicii. Sectorul cel mai rezistent al scrierilor lui P. îl reprezintă însă nuvelistica, grupată în volumele Generalul Frangulea, Sufletul lui Faust (1928), Vecinul (1938), De dincolo de râu (1938), Manechinul lui Igor și alte povestiri de iubire (1943) și Nuvele oltenești (1946). Dacă într-o primă perioadă prozatorul se înscrie pe linia romantic-sentimentală a
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
din capitală i se joacă piesa în trei acte Pavilionul cu umbre și, postum, în „Gândirea” (1935) se tipărește sub titlul Cel din urmă roman un fragment din Vămile văzduhului, proiect pe care scriitorul îl vedea drept opera sa fundamentală. Nuvelistica lui M., comentată extrem de aspru de E. Lovinescu și de G. Călinescu, care îi reproșează „truda de a îngrămădi «grozăvii» pentru a produce o obsesie, lipsă de discreție, de delicateță [...], beția de cuvinte, platitudinea de expresie ziaristică [...] și nepilduita masă
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
articol recent din Contemporanul Îndemna poezia să-și depășească piedicile, neajunsurile, să-și Înmulțească semnele calității, mai vizibile dealtfel În acest domeniu decât În nuvelă. Iată de ce tov. Crohmălniceanu, În ultimul număr al Contemporanului, pune din plin problema calității În nuvelistica noastră. Să vedem Însă cum și În ce măsură se poate pune această problemă. Articolul deja citat În Scânteia semnala, cu multă măsură, un Început de cotitură În literatura noastră, iar expresia de „nou avânt al creației literare” era indicată ca un
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
elan. Dramaturgia noastră a Înregistrat recent o importantă cotitură tematică: prin Cumpăna și Minerii ea a ajuns la problematica zilelor noastre, a pătruns În actualitatea combatantă. Prin Negura, romanul s-a apropiat și el curajos de temele zilei. În schimb, nuvelistica, după părerea noastră, crainicul romanului de mâine, și-a Însușit masiv temele actualității, accentuând prin aceasta Începutul de trecere spre calitate. Nuvela, povestirea, reportajul literar au devenit repede arme Însemnate În campaniile partidului, În bătălia revoluției culturale. Ele au Îmbrățișat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
felul, pe care - ce monotonie! - de multe ori izbutesc să-i Înfunde, În care scriitorii au ajuns să folosească faptele vii ale zilei, pe care le publică și ziarele. Fără Îndoială, acesta este noul, interesantul, dar mai ales utilul În nuvelistica noastră, acesta este marele ei progres. Prin aceasta ea nu mai riscă să plictisească noile zeci de mii de cititori, deși produce căscatul dinadins și tresărirea ruginitului iatagan al cutărui sultan-critic. Desigur, avem de discutat și cu folos despre nivelul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
creștere al acestei literaturi. Tov. Crohmălniceanu, care a fost În repetate rânduri criticat pentru poziția sa antirealistă În critica literară (vezi cazul volumului de versuri al tov. Nina Cassian sau volumul Negura) a scris un articol intitulat Pentru calitate În nuvelistica noastră (Contemporanul nr. 140, 141). În concluzie, articolul cere excluderea din câmpul literaturii a tuturor celor „lipsiți de talent”, care după aprecierea autorului ar fi cam 95 la sută din tinerii care scriu astăzi. Un procent de 5 la sută
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
că În acest domeniu pozițiile dușmanilor clasei muncitoare sunt Încă existente. (Ă). Pentru a da un exemplu concret de modul În care ideologia burgheză se poate strecura În cultura noastră și În critica literară, amintim de studiul Pentru calitate În nuvelistica noastră, semnat de Ovid S. Crohmălniceanu și publicat În numerele 140 și 141 din Contemporanul. Ov. S. Crohmălniceanu a pornit la analiza nuvelisticii noastre, după cum foarte bine se vede, nu cu instrumente de apreciere aparținând ideologiei clasei muncitoare, ci cu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
noștri scriitori și din nuvelele apărute În ultima vreme, pe motivul că toți aceștia scriu despre Întreceri socialiste și despre lupta dintre țărănimea săracă și chiaburime. (Ă). Contemporanul a comis fără Îndoială o mare greșeală publicând studiul Pentru calitate În nuvelistica noastră și rândurile de până aici nu sunt adresate numai lui Ovid S. Crohmălniceanu ci privesc și pe autorul articolului de față, care a permis publicarea unui asemenea studiu dușmănos ideologiei clasei muncitoare, În paginile Contemporanului. Conducerea Contemporanului și colectivul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
părăsirea pur și simplu a marxism-leninismului de către unii critici și Îmbrățișarea fățarnicei și dușmănoasei ideologii a burgheziei. Dezbaterea avută la CC al PMR s-a ocupat pe larg de orientarea cu totul greșită și dăunătoare a studiului Pentru calitate În nuvelistica noastră apărut În Contemporanul și a pus În lumină orientarea cu totul greșită, dușmănoasă intereselor clasei muncitoare prin consecințele acestui studiu, a conducerii revistei Contemporanul și a colectivului său redacțional, În domeniul literaturii. (Ă). Greșeala săvârșită de Contemporanul ia aspectul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care trebuiesc tratați cu sarcasm sau superioritate, ci exponenți ai celor mai bune și mai acute interese ale oamenilor muncii din țara noastră În momentul de față. Noi am crezut că problema principală În momentul de față În: ceea ce privește nuvelistica noastră este problema calității. (Ă). Fără Îndoială că problema nu este greșită. Greșeala noastră a Început În momentul În care am rupt această problemă de Întregul complex de probleme din care face parte, din momentul În care am analizat această
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tinerilor nuveliști, majoritatea cenacliști provenind din rândul oamenilor muncii. Să aflăm și noi argumentele unei asemenea pledoarii, susținută de N. MORARU 74: Au trecut doar câteva luni de la publicarea cunoscutului articol al lui Ovid S. Crohmălniceanu, În care autorul flagela nuvelistica nouă, o declara lipsită de calitate artistică și era dispus să accepte existența talentului doar la 5 la sută dintre scriitori (...). În spatele acestei griji excesive pentru „calitate”, se ridică rânjind adevărata față a ideologiei burgheze, grimasa hâdă a cosmopolitismului dușman
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aflau manuscrisele a peste 400 de nuvele. (Ă). Dacă Ovid Crohmălniceanu ar fi avut dreptate, temele nuvelelor ar trebui să fie uniforme, monotone, palide, repetând lucruri prea bine cunoscute. Dar realitatea a infirmat poziția cosmopolită a articolului Pentru calitate În nuvelistica noastră. Căci ceea ce este mai semnificativ În concursul Ministerului, ceea ce constituie trăsătura esențială a lucrărilor prezentate, este tocmai varietate subiectelor alese. (Ă). Iată de pildă nuvela Rotița, a tânărului Ștefan Gheorghiu, până mai ieri muncitor strungar. Tema nuvelei - creșterea tânărului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de J. Popper În schimb s-a insistat cu Îndârjire asupra «evazionismului» versurilor lui Radu Boureanu (Ă). Mentalitatea specifică poeziei e departe de a fi dispărut (Ă). Această atitudine cosmopolită, antipatriotică răbufnește cu multă putere În articolul (Ă). Calitatea În nuvelistica noastră din Contemporanul, al lui Ov.S. Crohmălniceanu (Ă). Din această concepție estetizantă, idealistă În fond, decurg greșelile tov. Crohmălniceanu. A privi astfel lucrurile Înseamnă a te găsi pe poziția esteticii burgheze Împotriva realismului socialist. (Ă). Cu sau fără intenția celui
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nr. 1338, 30 ian. 63. xxx Scrieți pe Înțelesul nostru, tovarăși scriitori. În: Flacăra, nr. l3 (65), 2 apr. 64. Ruxandra Palade. - Scriitorii sub focul criticii muncitorilor. Ibidem, nr. 25 (77), 25 iun. 65. Ovid S. Crohmălniceanu. - Pentru calitate În nuvelistica noastră, I. În: Contemporanul, nr. 140, 10 iun. 66. Ibidem, II. În: Contemporanul, nr. 141, 17 iun. 67. Geo Dumitrescu. - Despre noua noastră Șeherezadă și despre un vechi iatagan ruginit. În: Flacăra, nr. 24 (76), 16 iun. 68. xxx Să
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
popularizeze demonstrând cum și cât „acționează asupra cititorului”, dacă le stârnește sau nu ura, dacă-l mobilizează sau nu la luptă, mai ales În cazul celor inspirate din realitate. „Progrese Însemnate se pot observa - scrie Eugen LUCA15 - mai ales În nuvelistica oglindind viața uzinelor și fabricilor. Nuvele ca Ion Lăscan s-a pus pe gânduri de Petre Dragoș, Stratul de țiței a lui Octav Măgureanu sau Ion Asaftei de Vera Hudici se situează la un nivel superior creațiilor publicate anterior de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a” de către Prezidiul Marii Adunări Naționale. 14. Ioanichie Olteanu. - Asztalos Istvan: „Vântul nu se stârnește din senin”. Cronică literară. În: Contemporanul, nr. l70, 6 ian. - În nr. 176, 17 febr. - Prezențe pe frontul colectivizării. 15. Eugen Luca. - Progrese realizate În nuvelistica românească. Ibidem, nr. 176, 17 febr. 16. Horia Bratu. - Petru Dumitriu: „Vânătoare de lupi”. În: Viața românească, nr. 1. ian. 1950. 17. Pompiliu Andronescu-Caraioan. - Petru Dumitriu „Vânătoare de lupi”. În: Flacăra, nr. 8 (112), 25 febr. 18. Aurel Martin. - Petru
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a chiaburimii din satele noastre. Prezentând pe câțiva dintre chiaburi ca pe niște oameni dezumanizați, biologic sfârșiți, nu ne mai dă o imagine justă despre forța răzbunării, crimele de care sunt capabili reprezentanții acestei categorii sociale”. - Dan Costa. - Progrese În nuvelistica noastră cu temă țărănească. În: Almanahul Literar, Cluj, nr. 8, iul.: „Tot mai numeroase sunt nuvelele care știu folosi din plin studiul atent al realității, interdependența dintre faptele ce se oferă observațiunii (nuvelele lui P. Dumitriu, Ion Jipa, Aurel Mihale
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
manifestat În Flacăra și În legătură cu felul În care au fost tratate problemele criticii literare. Atacată În nr. 9, problema a fost părăsită pentru a fi reluată abia după ce a apărut În Contemporanul articolul lui Ovid S. Crohmălniceanu Pentru calitate În nuvelistica noastră (Ă). Prima reacție a revistei a fost una sănătoasă care și-a găsit expresie În articolul tovarășului Geo Dumitrescu (Ă). Revista a pornit apoi o vastă anchetă cu privire la problemele criticii, Însă fără nici un plan, fără nici un principiu director. Astfel Încât
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
neputința de a dovedi În termeni clari afirmația că indignarea poporului e redată cu multă vigoare. Ocolirea punctului esențial merge uneori atât de departe Încât criticul vorbește de chestiuni exterioare dacă nu chiar străine lucrurilor discutate. În articolul Progrese În nuvelistica noastră cu temă țărănească (În Almanahul literar nr. 8, iulie, 1950, p. 84-98) Dan Costa scrie pe mai bine de două pagini despre realizările noastre pe linia transformării socialiste a agriculturii, deși subiectul articolului nu cerea aceasta. Tot așa, J.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fără să renunțe total la unele soluții facile, procedează la radiografierea unei drame conjugale, abordând direct, uneori dur, adevăruri tipice căsătoriilor eșuate. Gură de leu este o dramă mai apropiată, ca atmosferă și ca unghi de contemplare a personajelor, de nuvelistica scriitoarei; preocupată de dramele sufletești, investigate deseori prin întoarceri în timp, autoarea preferă ambianțele enigmatice, traversate de semne și gesturi greu de explicat. Este înfățișată viața unei femei care provoacă nenorociri celor din jur, ca urmare a unui dominant instinct
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
nuvelele, cât și, mai târziu, romanul Soarele negru (I-II, 1946-1949) relevă un acut spirit de observație, o decizie constantă în prezentarea și comentarea detașată a vieții, o înțelegere artistică particulară a selectării și filtrării informației brute. Tributară „psihologiei abisale”, nuvelistica sa cultivă trăirile consumate la palierele obscure ale conștiinței, care izbucnesc la suprafața gestului perceptibil prin reacții imprevizibile. Amănuntul, reținut și ordonat cu meticulozitate, tinde spre o uniformizare păstoasă a informației, pe terenul căreia personajele construiesc realități iluzorii, configurate asimetric
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
Zavostin despre Eminescu, M. Iosivaș comentează Răscoala lui Liviu Rebreanu, Priveliștile românești ale lui Al. Bădăuță, Lupii lui Dinu Nicodin, Ion Ion volumul de poezii Sincere de T. Murgoi-Jiboteanu, ca și romanul lui G. M. Zamfirescu Maidanul cu dragoste sau nuvelistica lui Ioan Slavici. De mare valoare pentru cititorii revistei era rubrica „Antologie”, unde sunt reproduse poezii de Barbu Nemțeanu, Ion Minulescu, Camil Baltazar, Oreste, Artur Enăchescu, A. Toma, Alfred Moșoiu, Demostene Botez, Al. O. Teodoreanu, V. Russu-Șirianu, Al. Mateevici. Se
ASTRA MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285479_a_286808]
-
romantismului, s-a publicat o poezie cu un subliniat caracter educativ, moralizator, pe care o cultivau Gh. Săulescu, D. Gusti, Gh. Sion, și, în spiritul epocii, o bogată producție de fabule compuse de Gh. Asachi, Alecu Donici, Gh. Sion ș.a. Nuvelistica de inspirație istorică și teatrul își au, de asemenea, locul lor în coloanele gazetei. Prin subiectele tratate, alese din istoria Evului Mediu românesc, A.r. contribuie, alături de „Curierul românesc” și, după 1838, de „Gazeta de Transilvania”, la impunerea unui nou
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]