67 matches
-
231; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 90, 91, 123; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 80, 81, 210. „Am început să lucrăm. Zilele se scurtau aprig. Seară de seară, oșeanul își lăsa uioșul și desaga lângă ușă și asculta nemișcat ca de icoană. Prin el, Oașul întreg și istoric s-a ființat în încăpere aducându-și miresmele de otavă, de codru, de obiceiuri, de oameni și adevăruri. Se minuna ca
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de ani ca vatman de tramvai și mă trimite la cerșit...” Ultima mireasă Dacă mergi de la Baia Mare spre Sătmar vreo 30 de kilometri, dai într-o copaie verde, supranumită Țara Oașului. Că așa era la români: orice copaie era «țară». Oșenii încă mai au prin lăzi «clop și gaci/moștenire de la daci», cum spunea căminul cultural de altădată. Acum, nici cămin cultural nu mai au. Au însă ghinionul să fie lângă Baia Mare: moroșenii și-au ridicat coșurile combinatului mai sus și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
clop și gaci/moștenire de la daci», cum spunea căminul cultural de altădată. Acum, nici cămin cultural nu mai au. Au însă ghinionul să fie lângă Baia Mare: moroșenii și-au ridicat coșurile combinatului mai sus și fumul blestemat se condensează deasupra oșenilor la fiece ploaie, pârjolind grădinile și livezile. «Uitați-vă la strugurii noștri: niciodată n-au fost așa de urâți», îmi spune doamna Feher din Negrești, un târg de vreo 16000 de suflete, dar cu orgolii de metropolă. Unii oșeni au
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
deasupra oșenilor la fiece ploaie, pârjolind grădinile și livezile. «Uitați-vă la strugurii noștri: niciodată n-au fost așa de urâți», îmi spune doamna Feher din Negrești, un târg de vreo 16000 de suflete, dar cu orgolii de metropolă. Unii oșeni au firme rentabile, care varsă anual la bugetul de stat sute de miliarde de lei. Cum să nu renunțe ei la cuptoarele de la Vama, unde olarii coceau celebra ceramică? «Amu, e mai mare gheșeftu să faci pâine în acele cuptoare
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
bivolițele spre casă. Cine are bani aici pentru asemenea vile?» «Păi cine să aibă?!...», îmi răspunde. Și iar tace. Cele mai multe vile seamănă cu niște șuri imense, cu etaj. Rar vezi ceva nou, făcut cu gust. Au câte zece-douăzeci de camere. Oșenii au împânzit lumea. Lucrează peste tot, se întorc și cumpără cărămidă roșie, piatră, marmură, mobilă, covoare... «În afară de casă și mașină, nu au nimic», îmi explică un profesor de istorie. «Ziua de mâine este tot mai nesigură. Cei de la București ne-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Și-n Belgia am fost cu vreo 20 de ani în urmă. Le-am făcut colaci, le-am jucat colacii acolo, le-am făcut boace. Au adus un berbec și l-au fript. Nu le mai țin minte... - De ce lasă oșenii portul? - De ce-s proști! Nici nunțile nu mai sunt cum erau. Se-mbracă toți domnește într-o seară și gata! Se-mpletea în țăpte păru’ fetei seara. Și dimineața, îi puneam mărgelele. După nuntă, păstra împletitura. Umbla câte-o săptămână
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Bl. D. Unirii bl: 7, 9, 11 Bl. D. Unirii bl. 19, de la 21 la 51 și de la 32 la 40 Str. Universității (fosta Trenului) Str. Uzinei Str. Vagonetarilor Str. Valea Cerbului Str. Valea Glodișor Str. Valea Neagră Str. Valea Oșenilor Str. Valea Roșie Str. Valea Stejarului Str. Valea Tinei Str. Valea Vălenilor Str. Vasile Alecsandri bl: 60, 26, 2, 67, 14, 24, 19, 10 nr. de la 1 la 79 și de la 2 la 54 Str. Vasile Alecsandri bl. 68, 70
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Prilog () este un sat în comuna Orașu Nou din județul Satu Mare, Transilvania, România. Satul Prilog este atestat documentar din anul 1270. Satul Prilog este locuit de oșeni și este cea mai veche localitate din Țara Oașului. Pe domeniul satului a fost găsit în anul 1870 un depozit de materiale din bronz, iar în 1897 un nucleu din jasp, acestea datând din epoca bronzului/neolitic. Printre obiectele găsite
Prilog, Satu Mare () [Corola-website/Science/301770_a_303099]
-
fel de pudoare juvenilă sub care încearcă să-și ascundă hotarul celor cincizeci de ani de viață, pe care abia i-a trecut. Născut în Lăpuș, instruit într-ale artelor frumoase la Universitatea din Cluj și ulterior naturalizat în capitala oșenilor - Negrești -, Dorel Petrehuș și-a făurit, cu o consecvență stilistică și o îndârjire creatoare tipice firilor alese ale acelor ținuturi, o traiectorie artistică solidă și tot mai răspicat individualizată. Astăzi, el se poate spune că reprezintă o voce distinctă și
Dorel Petrehuș () [Corola-website/Science/318346_a_319675]
-
Păstrători ai unor valori etno-culturale autentice, oșenii au reușit să transmită din generație în generație ceea ce are mai de preț un popor: limba, portul și datinile strămoșești. Țara Oașului a devenit celebră prin portul popular, prin arta, muzica și dansul specific oșenesc, care se desfășoară privirilor în
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
în dragostea lor. Răspunsurile celor doi trebuie să fie „da”, altfel pețitul nu mai are loc. De obicei, pețitul are loc sâmbătă seară, pentru ca duminică tinerii să poată merge în fața preotului satului și să facă „știmbul” adică logodna. În locul verighetelor oșenii schimbau bani. Băiatul îi dădea fetei un cadou cumpărat de el, iar fata o sumă de bani și astfel avea loc „știmbul”. În cazul în care nunta nu mai avea loc banii se donau bisericii. Știmbul de azi e diferit
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
Rogoz, pentru eul spectaculos care se simte în spatele rostirii, al cărui portret se poate contura de către cititor sub semnul unei aventuri singulare.” Profesorul Viorel Rogoz este pasionat de etimologia unor cuvinte arhaice din limba română, unele persistente și în graiul oșenilor. Lansează o ipoteză senzațională, și anume că oșenii sunt urmașii celților... Primul său contact cu Țara Oașului a fost în vremea studenției, când, pregătind o comunicare pentru Sesiunea Națională a Cercurilor Științiice Studențești, a avut posibilitatea să parcurgă manuscrise cu
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
rostirii, al cărui portret se poate contura de către cititor sub semnul unei aventuri singulare.” Profesorul Viorel Rogoz este pasionat de etimologia unor cuvinte arhaice din limba română, unele persistente și în graiul oșenilor. Lansează o ipoteză senzațională, și anume că oșenii sunt urmașii celților... Primul său contact cu Țara Oașului a fost în vremea studenției, când, pregătind o comunicare pentru Sesiunea Națională a Cercurilor Științiice Studențești, a avut posibilitatea să parcurgă manuscrise cu texte culese din acest ținut nordic, de o
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
comunicare pentru Sesiunea Națională a Cercurilor Științiice Studențești, a avut posibilitatea să parcurgă manuscrise cu texte culese din acest ținut nordic, de o arhaicitate copleșitoare. Găsise într-un descântec din Racșa o expresie pietrificată („apă "leuroasă"”). Apoi a aflat că oșenii, maramureșenii și o parte dintre codreni numesc butoaiele, în care păstrează vinul și țuica, "tonuri;" în franceză „toneau”. Dicționarele îl informează că francezii moșteniseră cuvântul de la vechii celți (cuv. "tunna)." S-a ocupat și de alte expresii pietrificate, uneori cu
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Iată mesajul integral transmis de Andreea Paul: "Scurt răspuns la scrisoarea domnului Mircea Pal: 'Dragă diaspora, ai venit dar ai plecat... Nu-i corect!!!' sau Căpșunele, diaspora și oșenii Stimate domnule, Vă răspund la scrisoarea dumneavoastră publicată Da, unii români, unii oșeni, au plecat din țară acum mulți ani la cules de căpșune. Unii dintre noi au luat drumul pribegiei pentru că, într-o Românie post-comunistă, condusă de un post-comunist
ANDREEA PAUL, răspuns la SCRISOAREA către DIASPORA a lui MIRCEA PAL, publicată de Editura DCNEWS () [Corola-website/Journalistic/103745_a_105037]
-
mesajul integral transmis de Andreea Paul: "Scurt răspuns la scrisoarea domnului Mircea Pal: 'Dragă diaspora, ai venit dar ai plecat... Nu-i corect!!!' sau Căpșunele, diaspora și oșenii Stimate domnule, Vă răspund la scrisoarea dumneavoastră publicată Da, unii români, unii oșeni, au plecat din țară acum mulți ani la cules de căpșune. Unii dintre noi au luat drumul pribegiei pentru că, într-o Românie post-comunistă, condusă de un post-comunist ca domnul Ion Iliescu, nu au mai avut cum să își asigure existența
ANDREEA PAUL, răspuns la SCRISOAREA către DIASPORA a lui MIRCEA PAL, publicată de Editura DCNEWS () [Corola-website/Journalistic/103745_a_105037]
-
ingineri, cadre medicale, sau profesori. "Căpșunarii" aceia despre care vorbiți, au copii care s-au născut în străinătate, în Franța, Anglia, Spania, Italia sau Germania. Unii dintre copiii aceia au acum peste 20 de ani. Românii aceia, unii ditre ei oșeni, au acum drepturi depline în țara în care au ajuns, iar copiii lor merg la studii. Spuneți că oamenii aceștia care au plecat nu aveau pregătirea și dreptul moral să influențeze alegerile prezidențiale din România. Dar oamenii ăștia nu sunt
ANDREEA PAUL, răspuns la SCRISOAREA către DIASPORA a lui MIRCEA PAL, publicată de Editura DCNEWS () [Corola-website/Journalistic/103745_a_105037]