1,437 matches
-
dându-i pe față inanitatea, impostura. Cu luciditate, o mulțumire tainică te încearcă atunci când dezmembrezi un mit, cu toate că, sentimental, poți simți o pierdere, dacă nu o amputare. în primii mei ani școlari nu puneam la îndoială că, ori de câte ori vitejii noștri oșteni, conduși de voievozi de legendară bravură, înfruntau câte douăzeci de turci la unul, biruința era asigurată, situația schimbându-se, dramatic, când proporția creștea la douăzeci și unu de turci la unu. Românașii învingeau fiindcă se nășteau pui de lei, îi aruncau pe
Să nu-ți faci iluzii... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8115_a_9440]
-
cu sacoșa, ajungându-le din urmă. Nu pe-acolo. Prin dreapta! le strigă alt soldat. Curtea dreptunghiulară a liceului, împrejmuită cu un grilaj de fier, gemea de lume: copii, femei, bătrâni, mame cu plozi în brațe, și, din loc în loc, oștenii cu ordinea, fumând și glumind între ei, bine dispuși ca niște oameni sătui care se amuză văzând calicimea târgului înghesuită la pomană. Peste tot, chipuri uscate: ochi împăienjeniți, expresii disperate. Multe muieri venite de la țară, speriate, buimăcite, având aerul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
viața; deci te luptă Cu dragoste de ea, cu dor. Pe seama cui ? Ești un nemernic Când n-ai un țel hotărâtor. Tu ai pe ai tăi ! De n-ai pe nimeni Te lupți pe seama tuturor. E tragedie‚ nălțătoare Când, biruiți, oștenii mor, Dar sunt eroi de epopee Când brațul li-i biruitor. Comediant e cel ce plânge, și-i un neom, că-i dezertor. Oricare-ar fi sfârșitul luptei Să stai luptând căci ești dator. Trăiesc acei ce vreau să lupte
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
suduiește, Însă tot în Sus privește. Nu mai cere îndurare Pentru mic și pentru mare. Cheamă oastea cea cerească Ca să se milostivească Să coboare la ai săi, Să-i alunge pe dulăi. Cheamă sfinți și sfinte mari, Cheamă domni și oșteni tari. Să-l ajute-n marea luptă Să-și apere țara ruptă De haini și de lichele, De bogați și de belele, De ură și nesimțire, De dorul de 'navuțire Fără muncă și sudoare. Asta pe român îl doare! și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
fost? Zi mai repede! se rugă Nuțu. Păi cum?... Turcii au răpit-o pe domniță în timp ce tatăl său era plecat cu armata să lupte împotriva tătarilor și voiau s-o ducă în țara lor. S-au rătăcit însă, fugind de oștenii cetății, și au nimerit acolo, în vîrful pietrei. Cum naiba să nimerești acolo? se arătă nedumerit Virgil. Dar ce, turcii puteau să zboare? Vlad trase un hohot prelung de rîs întinzîndu-i mîna lui Virgil, să-l felicite pentru o asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Dar în schimb dau un concert de alămuri la oră fixă.Deasemeni,a colecționat săbii diferite din mediul rural și le-a expus pe mai multe panoplii pe hol și în living-room.Poate cu astfel de săbii au luptat vitejește oștenii lui Ștefan cel Mare sau pandurii lui Tudor Vladimirescu împotriva năvălitorilor. Tot din mediul rural a strâns și obiecte autentice de artizant:fiare de călcat,vase de lut,linguri de lemn,un samovoar etc. A devenit și numismat. Are toate
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
du-te la Bîrlad ,căci în țara rusească nu-ți îngădui să stai”. (Cronică) Legenda In satul Avrămești din B.H.pr.Tutova se află un monument reprezentând un calăreț.Locuitorii satului spun că pe vremea domnitorului Ștefan cel Mare împroprietărirea vitejilor oșteni se făcea prin acordarea unui teren egal cu suprafața de teren ocolită călare pe durata unei zile. In comuna Grivița s-a întocmit în anul 1888 un plan intitulat “Planul pământurilor date însurățeilor de pe moșia Statului Odaea Bursucani-numită Grivița”-Com
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
la aparatul digital, la un moment dat, acum sunt în perioada clasică a pasiunii mele, un aparat bătrân în care introduci filmul, te face să simți mult mai bine ceea ce fotografiezi, cel puțin asta este părerea mea... Îl fascinau scuturile oștenilor, mari, dreptunghiulare, pline de ținte, împărțite în patru sectoare, două albastre, două albe, așezate în diagonală, clic, clic, chiar se întrebă cât de greu putea fi un astfel de scut și cum ar fi fost să pornească tocmai el la
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
pună lacăt la gură, o halcă de carne pe un fund de lemn, degete unsuroase care rup fâșii din carnea rumenită, apoi le îndreaptă repede către gurile flămânde, clic, clic, nimeni nu pare a observa nimic, nu se ridică niciun oștean de la masă pentru a-i smulge aparatul din mâini, fotografiatul interzis, nu putem să mâncăm fără a fi agresați de turiști insistenți?, clic, clic... Și vocea pictorului, în urechea sa stângă. La început, te freci la ochi, pui uimirea mai
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
copiii ar fi vrut să arunce cu pietre după ea, bătrânii ar fi vrut să-i spună câteva cuvinte grele, dar era fiica conducatorului lor. Și nu avea Decebal destule probleme cu țara? Trebuia să mai și domolească certurile dintre oștenii lui, În urma intrigilor puse la cale de Evdochia. Într-o bună seară, Evdochia trase cu urechea la sfatul bărbaților.Nu Înțelese despre ce este vorba, dar pricepu că vorbeau de muntele Ceahlău și auzi că femeile nu au voie să
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
flăcăul, să mă Însor cu ea, răzbunând astfel moartea tatălul meu.Căci tatăl fetei plănuise deja cu cine s-o mărite.Cu gândul să se răzbune pe Împăratul vecin, uitase se cineva: de mama lui. Alun trimise pe ascuns niște oșteni de furară fata și-n miez de noapte au purces la o mănăstire.Când starețul le-a pus cununia pe cap, un junghi străbătu inima mamei lui.Adormită , ea visa că feciorul ei drag se cunună cu fata celui ce
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mult aur, se rușinau să se întoarcă în țara lor învinși. Pentru a-și redobâdi renumele, regele lor, kagan-ul numit Bayan, rupsese unilateral alianța cu longobarzii și hotărâse să treacă prin foc și sabie ducatul friulan. Gisulfo își convocă degrabă oștenii de frunte, dar nu dori ca nepoții lui, și nici Rotari și cu mine să-l însoțim. Ne porunci să organizăm încă o chemare la oaste a longobarzilor ce locuiau în afara zidurilor orașului și să fortificăm Cividale. Grasulfo, în ciuda protestelor
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
chemare la oaste a longobarzilor ce locuiau în afara zidurilor orașului și să fortificăm Cividale. Grasulfo, în ciuda protestelor sale, fu trimis cu cinci luptători de elită să-l apere pe patriarhul Fortunato la Aquileia. Două zile mai târziu cei optzeci de oșteni de sub comanda lui Gisulfo se angajară în luptă în fața zidurilor din Cormons și nu supraviețui nici măcar unul în fața celor două sute de avari. Când ni s-a relatat bătălia, ni s-a descris eroismul lor precum și pilda lui Gisulfo, care străpuns
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
două sute de avari. Când ni s-a relatat bătălia, ni s-a descris eroismul lor precum și pilda lui Gisulfo, care străpuns de o groază de săgeți, îți dădu duhul spintecat de spada kagan-ului. Noi reușisem să convocăm doar șaizeci de oșteni, fie prea bătrâni, fie prea tineri. Rotari era furios și a trebuit să mă stăpânesc ca să-l conving că situația nu s-ar fi schimbat cu nimic dacă el, în loc să fie reținut pe loc să-i ocrotească familia, ar fi
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
de fapt s-a născut: Panait Istrati. l în buzunarul corpului neînsuflețit al lui Ladima s-a găsit o bancnotă de 1000 de lei. l Atunci când pana Otiliei Cazimir s-a poticnit la mijloc de cuvînt ca o lance de oștean, totul a intrat în patrimoniul Muzeului de literatură al Moldovei. l Șerban Cioculescu face față dublei funcții a criticului și istoricului literar, care ca un Ianus bifrons privește totodată în trecut, în prezent și în viitor. l Socotită pe bună
PERLE... P@RLE... PERLE... by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8952_a_10277]
-
fost acuzat că În chilia sa ar fi stricat fecioria unei fete și că a prins și prietene de la care a căpătat boala (sifilisă. Armatele lui Mihai Viteazul erau urmate de contingente Întregi de prostituate și sifilisul făcea ravagii printre oșteni. În secolul al XVIII-lea prostituția publică se practica În Iași și București pe scară largă, iar una din Îndatoririle străjilor de noapte era de a veghea respectarea bunelor moravuri, sancționând În caz de abatere nu numai pe bărbați, ci
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
lichidul acesta până la ocean. șase în al patrulea loc: salți din pădurea din apă, printr-o încordare a lui bishamonten, deasupra, pe pământ, unde intri în pădurea de pini-adormitori. încetineală apare în picioarele armatei tale, lipici se ivește între genele oștenilor tăi. jurōjin răsucește campania către aer, toți adepții tăi se suie pe nori nimbus, urmează perioada zborului, unde păduri nu se întâlnesc, trebuie doar ca hotei să hrănească satisfăcător puii norilor nimbus, ești pe cărarea ta, cu armata ta imperială
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pe motivul basmului Sarea în bucate de Petre Ispirescu Personajele Pricină-Împărat Domnița Ana Domnița Dana Domnița Liana Primul sfetnic Posacul Al doilea sfetnic Lingușitorul Al treilea sfetnic Limbutul Măscăriciul Gând-Împărat Împărătița Lioara Brăduț-Voievod Chelăreasa Ilinca Ceaun Mai-marele bucătar Pârjol Mai-marele oștenilor Cei trei sfetnici ai lui Gând-Împărat Împărații oaspeți: Hulpav-Împărat; Bolovan-Împărat; Lehamite-Împărat; Gras-Împărat; Slab-Împărat Crainicul Curții (voce) Crainicul toboșar Privitor 1 Privitor 2 O fată Aprodul Tabloul 1 La Curtea lui Pricină-Împărat Sala tronului. În dreapta și în stânga uși. În rest spațiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
eu înapoi. LIANA: Toate s-or petrece după voia și după porunca dumitale, mamă Ilincă. ILINCA: Eu porunci nu dau, fata mea. Când te-am cules de la poarta cetății, ca pe-o sărmană fără ocrotire ce erai, de se jâmbau oștenii de pe ziduri la tine, ți-am spus că în bogății n-o să te lăfăi, da' nici lipsă de cele trebuitoare n-ai să duci. Oameni ca noi, trăind în cinste și-n dragoste de cele drepte, n-au nevoie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
condica închisă), Liana, care uită-te și dumneata și te miră cu ce m-a putut încălța! Da' nu mă las, și m-oi jeli Măriei Sale împărătiței. PÂRJOL (cu emfază): Eu așa ceva n-aș putea suferi! Cu osebire acuma, când oștenii mei cată a primi numaidecât tain sporit, să-și poată umfla cum se cuvine foalele ca să sufle-n surle cu putere când îl vor vedea venind pe Măria Sa; să se audă la mari depărtări trâmbițarea dată de dânșii. CEAUN: Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Ia uite numai, văzut-ai dumneata un bărbat mai chipeș până acum? (se rotește, pozează) Sau unul care știe călca mai falnic decât mine? Privește ici! (traversează apăsat încăperea) LIANA: Asta spuneam și eu. Tocmai domnia ta... Dacă trimiteai aici un oștean, cum i-ai fi poruncit să se înfățișeze și să vorbească? Și ce i-ai fi făcut aflând că a dat buzna așa, ca un bivol? PÂRJOL: Ferească sfântul! L-aș fi... (gest de sucire a gâtului) LIANA: Întocmai. Ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
o privește cu încântare vădită): Folosul cel mare îl am privindu-te, jupâniță Liana; și ascultând vorbele alese pe care le rostești, care asemenea vorbe nu le auzi în toată ziua. LIANA: La oameni aleși, vorbe alese! O căpetenie de oșteni, cum ești dumneata, căpitane Pârjol, cată a fi întâmpinată potrivit cinului său! PÂRJOL (se foiește pe scaun, vădit măgulit): Eu am auzit câte ceva despre domnia ta, jupâniță, însă până acuma n-am avut cinstea să te întâlnesc; pentru că, ori de câte ori mă abăteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
când în când, se uită în registrul din fața ei și notează pe o filă): Domnia ta, căpitane, pari a te pricepe de minune la afaceri, întocmai ca un neguțător. Nu-i rău, pentru că nu se știe cum se întorc timpurile, și oștenii, nemaiavând căutare, s-or face meșteri, ori neguțători, ori, știu eu, cititori în stele... PÂRJOL: Asta-i peste putință, jupâniță Liana! De când e pământul pământ, toți împărații au avut trebuință de oșteni vrednici, cu care să-și poarte războaiele. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nu se știe cum se întorc timpurile, și oștenii, nemaiavând căutare, s-or face meșteri, ori neguțători, ori, știu eu, cititori în stele... PÂRJOL: Asta-i peste putință, jupâniță Liana! De când e pământul pământ, toți împărații au avut trebuință de oșteni vrednici, cu care să-și poarte războaiele. Eu am fost și am să rămân mereu oștean. LIANA: Multe se schimbă pe lumea asta, cinstite căpitane. Iaca, să-mi spui, de-o pildă, de câtă vreme slujești măriei sale, lui Gând-Împărat? PÂRJOL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
neguțători, ori, știu eu, cititori în stele... PÂRJOL: Asta-i peste putință, jupâniță Liana! De când e pământul pământ, toți împărații au avut trebuință de oșteni vrednici, cu care să-și poarte războaiele. Eu am fost și am să rămân mereu oștean. LIANA: Multe se schimbă pe lumea asta, cinstite căpitane. Iaca, să-mi spui, de-o pildă, de câtă vreme slujești măriei sale, lui Gând-Împărat? PÂRJOL: Apoi să tot fie vreo cincisprezece ani. Am venit aici căpetenie de pâlc, pe urmă am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]