139 matches
-
Nu ți-am spus...Să ne mai gândim...- încercă s-o tempereze Radu. - Și până vă gândiți voi, se vinde bine mersi... - Așa pleașcă, cred și eu...îi ținu isonul Rodica. - De când te știu, tot cu sufletu’ la gură!- se oțărî și Radu. - Păi, spuneți și voi, aici e de așteptat? La prețul ăsta se vinde cât ai zice pește...Așa oportunitate nu e de analizat, ci de acționat cât mai repede. - Bine, bine...- încercă Radu să stingă focul, dar Elena
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
tărie și se-ncing, zise Rodica. -Știi din experiență, nu... Că-n vremurile bune ce le mai trăgeai la măsea... -La-ntrecere, cum nu, da’ acu’ a-nțărcat Bălana, confirmă Rodica. -Fi-le-ar băutura a dracu’...Ce-o să le iasă pe creștet! - se oțărî Elena. -Asta nu ar fi nimic, da’ nu se se chinuie numai ei, e vai și-amar și de noi pe lângă ei să le punem plosca... -Acuma pempărșii...Să trăiască ăl de-a fost cu ideea..., zise Elena. - Vai de
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
Nu le mai ajunge, Doamne iartă-mă, de parc-ar împărăți lumea... -Că bine zâci... Și noi le-am cântat în strună...Trebuia de la-nceput să ne impunem punctul de vedere...Să le fi tăiat iapa di la gard.... se oțărî Elena. -Da, că le și păsa lor de... Las-o jos că măcăne... zise Rodica. Sunt la întrecere doar... Ăsta-și făcu vilă, al tău a vrut mașină ultimul răcnet...Ăștia nu văd că-mbătrânesc și n-o să mai fie
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
stâlpul porții, nicidecum să aducă alinare vreunei răni de suflet sau de carne. − E înăuntru, în casă, doarme acum... − Cum? Doarme? Cum doarme?! De ce-ai chemat salvarea? Hai trezește-o și ado-ncoace! Altă dată nu mai vine salvarea, se oțărî asistenta. Mama tremura din toate încheieturile. N-ar fi vrut să trezească fata, după criză dormea întotdeuna mult și bine. Niciodată n-a trezit-o din somn. De voie de nevoie se duce în casă. Apare, într-un târziu, cu
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357014_a_358343]
-
se liberase. Și, deși școlit, nu se lăsase dus de-acasă ca alții după terminarea serviciului militar... Nu și nu! Ai lui l-ar fi vrut căpătuit pe la oraș, lucrând pe bani buni, cum făcuseră alți feciori de aceeași vârstă. Oțărâți de-așa prostie, nici nu-i vorbiseră multă vreme. Dar copilul era cuminte, aducea acasă câștigul neatins, împărțea cu tată-său grijile gospodăriei. Cu timpul, familia învăță să-i treacă vina cu vederea. La urma urmei, în câțiva ani ei
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
parte-i țin, " Uite-l! Caracter bovin, A făcut să umple-m Țara, Cu venin!" Vine-un sas domol pe stradă, Cam lipsit-a vreo doi ani... " E cam greu cu mitocani... ", Este bună și-o trezire, Peste ani! Se-oțărește rău Iohannis, Pe partidul " Barbă-cot ", " Ați înnebunit de tot? Nu vă doare de-astă Țară, Nici în cot ? Nu vreau ca să sting cu paie, Focul când e-n clăi cu fân, De la Curte vin acum, Lazăr, Ciorbea sunt cu mine
ŢARA PE ULIŢĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370547_a_371876]
-
bancheta din spate să te liniștești. Să treacă Brumă în față... - De ce, băi? Ți-am predat eu ție comanda? se înfurie Furtună scoțându-și căciula gata să arunce cu ea de pământ. Las-o, băi, că am plătit-o! se oțărî imediat la Brumă, care-l prinsese de mână exact când să arunce cu căciula. - Nu ai predat comanda nimănui, domnule agent-șef principal, dar..., cu părere de rău, am gândit eu că e mai bine așa... Ești supărat. Știi tu
D ALE POLIŢIEI (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353205_a_354534]
-
pe fețele lor rămase ca încremenite la auzul celor spuse... Mă gândesc eu că n-o să vă bucurați, dar trebuie să-mi fac datoria. Așa e rânduiala când ajung copiii flăcăi, fraților... - Dar ce necaz, omule, spune odată! S-a oțărât Vasile spre el cu mâna pe sticla cu țuică pe care tocmai o destupase și începuse să toarne în păhărele. Nu ne mai perpeli atâta! Ce boacănă a făcut băiatu’ meu? - Ai răbdare, omule! Ce, am zis eu c-a
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
hai? Ești bun de cinste, omule... - Da’ când, naiba, n-am fost eu bun de cinste? Hai, spune! Am rămas eu dator la vreo bucurie sau necaz? Spune acu, cinstit, de față cu ai mei! Hai, zi-ne! s-a oțărât Vasile, mai în glumă, mai în serios. Păi, n-am zis eu asta, stai locului! Ce-ți veni? Asta e, că ești bun de cinste, nu? Și acum la fel, dacă aranjez eu ceva... Dacă făceați cum v-am zis
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
Aoleu, unde dai și unde... capră... -Bine zis, nașule...Cu fină-ta n-o scoateți la socoteală...- confirmă Radu. -Haideți că m-ați amețit...V-ați lăudat cu țuică fiartă, zăcărel și văd că chiar ne duceți cu... zăcărelul...- se oțărî Rodica. -De ce nu spui, mamă...!? Acuma vine băiatu’...- îi răspunse Gigi, galanton ca de obicei. Da’ pe urmă să n-aud că te doare capu’... -Parcă n-ai știi...Doare dacă le-amesteci, da’ una mică merge! Dom’ Cocoș
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
facem!... fiecare cu soarta și norocul lui: eu cu mânzu-am fot gradat, tu de Bușa,-ncornorat. - Ce era să facă pe timp de război! O ajutai tu?... Pe atunci erai un zdrâmboi-puțoi... că nici izmene-n fund n-aveai, se oțărî nenea Bușoiu, care de of și inimă pestriță mai turnă un pahar în guriță. Cam astea au fost discuțiile ce s-au purtat până când moș Cobrescu, mai cumpătat, dar cu minte ascuțită și cu ochii pe “jupânu” Pandele, făcu de
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
facem!... fiecare cu soarta și norocul lui: eu cu mânzu-am fot gradat, tu de Bușa,-ncornorat. - Ce era să facă pe timp de război! O ajutai tu?... Pe atunci erai un zdrâmboi-puțoi... că nici izmene-n fund n-aveai, se oțărî nenea Bușoiu, care de of și inimă pestriță mai turnă un pahar în guriță. Cam astea au fost discuțiile ce s-au purtat până când moș Cobrescu, mai cumpătat, dar cu minte ascuțită și cu ochii pe “jupânu” Pandele, făcu de
PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]
-
tot șoareci mănâncă! (Lia și Ruth au fost atente la discuțiile dintre cei doi bătrâni) BĂTRÂNA (către cele două femei): Ziua bună, maică. LIA ȘI RUTH: Bună ziua, oameni buni. BĂTRÂNUL: Bună să vă fie inima. LIA: Dar tare mai sunteți oțărâți! RUTH: Cine v-a supărat așa de rău? BĂTRÂNUL: Apoi, taică, baba mea mă înnebunește cu nălucirile ei. BĂTRÂNA: Să știți, fetelor, că e de rău cu unchiașul ăsta. Numai el e zdravăn la minte. Numai el are dreptate. În
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
prăbușea în jurul meu, se cască un hau necuprins, iar eu rămâneam pe o masă îngustă, de unul singur. Mă uitam în jos și nu vedeam decât picioarele mesei pierzându-se în negura abisului. - Ion al Mic o vinit la minie, oțăra beut, vesăl, noa, Niculai, io-i dadei la coptil o miorița mândră pe lume, să-i dat și voi, c-așe, ca pe dincolo, noi am ales oile, iei or dzâs că mai rămân doauă săptămâni. Can să plecăm, Ion s-
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
hoț... Îl asculți, dar să-l crezi poți...?) În zadar se strădui Când mi se dezmetici Să fie iertat, minciună Aprinse-n sălaș furtună... Fiindcă baciul făr’de-o leoarbă, Suduind într-a sa barbă Nu-i ascultă sucitură Și-oțărât peste măsură Pe dată-l mirui...în cap Încât pe veci a...răposat. Morala? De din veac e-așa: „Lupul își schimbă părul, Năravul însă ba...” Referință Bibliografică: IN MEMORIAM ANTON PANN / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IN MEMORIAM ANTON PANN de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341105_a_342434]
-
că am cunoscut-o eu după fundițele de la codițe. Nu mai este niciuna cu fundițe albe pe acilea prin zonă. - Spune tu jurato, se adresă atunci Natalița nepoatei care se apropiase tăcând mâlc când o văzu pe babă atât de oțărâtă în curtea lor. Fusei sau nu fusei, în grădina babii? Nu aveai destule mere și-n curtea casei noastre? Ce-ai căutat și-n grădina femeii? o tot luă Natalia la întrebări pe nepoată-sa. - Dar să vezi bunico, că
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
nu mai avem chiaburi! Să faci bine să te supui, că de nu, meri la pârnaie! Adusărăm cu noi niște hârtii, să le semnezi! spuse Mitică și dădu să pună un dosar pe masă. - Ba n-oi semna nimic! se oțărî Niculaie mohorât. Eu nu-s chiabur, am șepte prunci, pădurea o țân păntru ei! Statu` ce mi-o dat mie? Nimic! I-oi vinde-o, dacă îmi plătește bine, da` pă dejaba nu! - Da` cine te-o pus să-ți
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
Antonel veni printre ultimii. Încercase o poziționare ferită de privirile Șefului. Dar nu-i mersese, nu! -Treci încoace! îi sugeră căpitanul pe-un ton drastic inducându-i pe toți în eroare. -Băi frate, iar începe Șefu’ cu ale sale?! se oțărî sotto voce Nae cel nevricos. Tip coleric, mereu în trepidații de la sine, și-ar fi dorit și el calm, atmosfera plăcută când era anturat. Asta-l făcuse bănuitor. Vasile, aflat vis-à-vis percutase spaima colegului și se grăbi să-l dea
GRAFFITI (FINAL) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373927_a_375256]
-
pomenit! Izvor botezat?! se ridică din șale, mirată, surata cu perele. -Da, da... Apa Sâmbetei i-a zis! Că sâmbăta s-a-ntâmplat minunea! -Halal să-i fie! Nu putea găsi nume mai cu noroc?! Sâmbăta se sfârșesc toate... se oțărî cumătra. -S-o fi gândit popa, săracul, să fie de pomenirea morților... încheie firoscoasă prima femeie, trăgându-se dinspre gard spre cunia unde fierbeau oalele, în așteptarea omului și a copiilor ce aveau să sosească acasă curând...>> Referință Bibliografică: SCORBURĂ - premiul
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
de ani ai săi și fiind implicat într-un eveniment rutier în care a omorât un om. Când bunicul nonagenar află că odrasla nu va fi pedepsită în niciun fel, întrucât va fi scoasă, de către avocați diabolici, basma curată, se oțărăște pentru că așa ceva nu are niciun punct tangent cu valorile sale morale cultivate cu îndârjire constantă o atât de îndelungată viață de om: „Nu-i plăcu bătrânului răspunsul. El și-a învățat copiii să fie cinstistiți și drepți. Când nu s-
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
atunci. Și au scos limba latină din învățământ. Unii râdeau și spuneau că marele Latinist clujean „a scos limba Latina din școala românească”. O fi adevărat. Știu că uneori colegii făceau glume pe această temă și ne râdeam. Bătrânul se oțăra și noi încetam șușotelile. Mai știu sigur că a fost unul din fanii lui Gh. Gheorghiu-Dej când s-a făcut mișcarea aceea din 1964 și ne-am cam eliberat de sovietici. Am văzut și o poză cu Dej și Daicoviciu
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
Soldații asistau zâmbind, mândri de măiestria căpitanului lor, dar înciudați că nici o lovitură nu nimerea în plin. - Stai, domnule căpitan, nu mai da! se ruga Mărțișor. Ce ți-am făcut? - Ce mi-ai făcut, ai? Ce mi-ai făcut? se oțăra căpitanul, înfuriindu-se mai tare. - Dar eu nu v-am făcut nimic, chiar vă stimez și vă admir măiestria de luptător! mai spuse Mărțișor, ferindu-se mereu. - Ia ascultă, bă, prăpăditule! zise căpitanul, oprindu-se din salturi. Îți bați joc
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
argent pour un enfant aveugle! Privesc la călători ,dar nu zăresc decât indiferență.Destul de multă indiferență față de indignarea care simt că mă cuprinde . - Bă,ia stați cuminti și nu-mi mai deranjați călătorii că vă dau jos! Se-aude? se oțărăște în sfârșit șoferul. Bulibașa se ridică și el de pe scaun: - Jagardele,Marafete,stați dracului mă ! Nu e momentu’ aicea! Cei doi revin la locurile lor și pentru un moment se face liniște.Nu pentru mult timp însă, căci femeia încearcă
NINGE MULT de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374206_a_375535]
-
numească o comisie de evaluare, ceea ce se poate face și de acum înainte. Această comisie ar fi în stare să arate într-un mod definitiv daca consiliul comunal de Iași e în eroare sau guvernul. Astfel, în loc de-a se oțărî spiritele în zadar, s-ar da acestei cestiuni vechi de patrusprezece ani o soluțiune care să împace toate susceptibilitățile. Dar "Romînul" n-ar fi ce este, un organ demagogic, daca n-ar încerca a face din orice cestiune, cât de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
negreșit cumcă el nu vrea să cucerească țara pentru persoana sa proprie și pentru sine nici chiar în privință politică, ci tot pentru biserică. Populațiunea însă nu voiește nicidecum să apariție în cele lumești Scaunului roman, și aversiunea ei ar oțărî și îngreuia lupta. S-au primit și încuviințat în mod prevenitor aproape toate celelalte cereri secundare ale regelui, precum predicarea unei cruciate contra lui Asan, escomunicarea tuturor acelora cari pe pământ unguresc ar turbura pacea sau s-ar face vinovați
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]