321 matches
-
arată un anumit grad de organizare politică și militară a societății de pe teritoriul Moldovei, care prefațează evoluția societății românești spre organizarea cnezatelor și voievodatelor, ca organisme politice specifice românilor din perioada prestatală. Nu departe de comuna Filipeni, pe teritoriul satului Oțelești (comuna Izvorul Berheciului), care, inițial, au făcut parte din aceeași moșie dăruită pisarului Oțel în 1437, de domnii Moldovei Ilie și Ștefan, se află o fostă cetate (Cetățuia) a cărei urme se mai observă la suprafața solului și unde a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Parincea), Pornituri (indică alunecări de teren, dând naștere la viroage, teren accidentat, impropriu culturilor agricole) și Arcerea care desemnează un loc cu poiene, viroage, un imaș. S-ar putea ca denumirea să poarte în sine un cuvânt turcesc. Ceair (în Oțelești - cier), loc de păscătoare pentru cai. Caii nu pășteau împreună cu vitele, cu oile niciodată, aveau locuri separate care puteau fi îngrădite. Surprinde în toponimia satului Fruntești, ținând seama de așezarea geografică, în centrul Moldovei, în Colinele Tutovei, numele de Ciumârnea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mare făcută de oameni vechi și șihlă (Sihlă) situată de la Buduioasa spre Lunc (pădure deasă, desiș de pădure)59. Pe stânga pârâului Dobreana, de la casa lui Ignătesscu (Cercel), spre răsărit este Valea Oțeleștilor, locul pe unde se ajunge în satul Oțelești. Pe partea stângă a pârâului Dunavăț, dinspre nord spre sud este Dealul Caracău (amintește de țiganul fierar Caracău) și în stânga acestui deal este Imașul satului, cu locuri de adăpat animalele, încă un Deal al lui Grigă, al lui Grigore, peste
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșia Rosetteștilor de după 1989, Dumitru Bănuț (Mitruț), cu domiciliul în București, a construit o vilă care este atât sediu administrativ, cât și casă de vacanță. în documentele medievale de după 1565, satul Hilipeni (Hilipeani), Filipeni apare ca sat răzășesc, alături de Fruntești, Oțelești, Mărăști și Poieni. La fel ca toți răzeșii, și cei din Filipeni sunt activi în vânzarea și cumpărarea de părți de moșie, sunt consemnați în acte ca martori, semnează cu degetul, adeveresc hotarele, fac parte din instituția „megieșilor”, a „oamenilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dunavățu, satul și moșia Filipeni, stăpânită în devălmășie, ajunge în stăpânirea lui Pătrașcu al III-lea logofăt și a soției sale, care cumpără părțile de moșie de la toți răzeșii din Filipeni dar și de la cei care locuiau în alte sate (Oțelești, Zlătari, Obârșia), după care, la începutul secolului al XVIIIlea, moșia Filipeni ajunge în stăpânirea familiei Rosetti. Nu știm ce s-a întâmplat cu vechile familii răzășești din Filipeni, dacă, după ce și-au vândut sau dăruit ocinile, au rămas în sat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la un loc fac ca vechile deosebiri și concepții să se manifeste cu mult mai multă reținere, fiind atenuate și îndepărtate de noile realități social-politice. Buduioasa La izvoarele pârâului Dobreana, acolo unde hotarele moșiei Filipeni se întâlnesc cu hotarele moșiei Oțelești și Mărăști a existat un cătun numit Buduioasa, înregistrat de recensământul din anul 1772-1773-1774. Deși se afla pe moșia Filipeni a răzeșilor, a fost trecut ca aparținând la satul Mărăști. Numele i-ar veni de la niște budăie pentru colectat apa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Lunca, la cererea insistentă a directorului Gh. Postoiu, după reforma agrară din 1921. Se poate pune întrebarea dacă nu cumva vechiul cătun Buduioasa nu era al iganilor împroprietăriți la 1864, deși între multele documente care vorbesc de moșia Filipeni, Fruntești, Oțelești, nu se află nicio mențiune despre sălașe de robi igani, dăruite sau cumpărate. S-ar putea ca țiganii care au renunțat la pământul cu care au fost împroprietăriți (10 prăjini) să se fi așezat peste zarea dealului, care desparte comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cârpă pe un băț. Dobreana Toponimul Dobreana este specificat în documentul de danie dat de domnitorii șării Moldovei, Ilie și Ștefan, lui Mihail Oțel, în 1438, în legătură cu stabilirea hotarelor acelei moșii întinse în care erau s-au au apărut satele Oțelești, Filipeni și Fruntești. în documentul din 1438 se vorbește de Dobreana ca parte din Poiana lui Coste Călugărul, întinsă de o parte și de alta a pârâului cu același nume. Nu avem niciun fel de date, nici arheologice, nici documentare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lângă părinți. Cătunul s-a întins de o parte și de alta a drumului care pleacă din șoseaua principală Lunca - Fruntești - Lozinca, urcă pe lângă gospodăria lui Cucu, taie de-a lungul platoul care alcătuiește moșia Dobreana, continuând drumul spre satul Oțelești. De asemenea, s-au construit case și pe valea pârâului Dobreana care este însoțit de un drum care ajunge în drumul principal, drum care desparte moșia Dobreana de moșia Rânza. Fruntești Ar fi suficient temei să susținem că satul Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la izvoare, pe amândouă părțile, până unde Dunavățul se varsă în Berheci, valea Dunavățului și a Dunaviciorului, valea Dobreana, Poiana unde a fost Costea Călugărul, Runcu, până în zarea Zlătarilor. în acest spațiu au apărut și s-au dezvoltat satele răzășești Oțelești, Filipeni și Fruntești care, până la un punct, au avut o evoluție identică, stăpânind hotarul aceleași moșii, a pisarului Oțel. Legăturile dintre răzeșii celor trei sate, în principal răzeșii din Oțelești și Fruntești, care aveau stăpâniri, părți de moșie, părți din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acest spațiu au apărut și s-au dezvoltat satele răzășești Oțelești, Filipeni și Fruntești care, până la un punct, au avut o evoluție identică, stăpânind hotarul aceleași moșii, a pisarului Oțel. Legăturile dintre răzeșii celor trei sate, în principal răzeșii din Oțelești și Fruntești, care aveau stăpâniri, părți de moșie, părți din sat, cu țarini, vii, mori, grădini în hotarul satului și moșiei Filipeni, erau întărite și de legăturile de familie. Răzeșii din Fruntești și Oțelești s-au solidarizat în fața amenințărilor venite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trei sate, în principal răzeșii din Oțelești și Fruntești, care aveau stăpâniri, părți de moșie, părți din sat, cu țarini, vii, mori, grădini în hotarul satului și moșiei Filipeni, erau întărite și de legăturile de familie. Răzeșii din Fruntești și Oțelești s-au solidarizat în fața amenințărilor venite din partea unor boieri care voiau să acapareze moșia răzeșească. După cum reiese din numeroasele documente ale secolului al XVI-lea și al XVII-lea, răzeșii din Fruntești aveau o ascendență, întâietate, asupra răzeșilor din Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de fapt două judecii: partea de sus, dinspre nord de la moșia Mărăști, mergând pe vale, spre sud, pe Dunavăț și Dunavicior pe amândouă părțile, adică, cum s-a spus, hotarul Filipenilor în care aveau răzeșii (părți de moșie) răzeșii din Oțelești, Fruntești și mai departe, din Obârșia, Uncești și din alte părți și partea de jos, începând, se spune fără o documentare adecvată, de la gura Dunaviciorului până la vărsarea Dunavățului în Berheci, pe teritoriul actual al comunei UnceștiLozinca. Delimitarea între cele două
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Poienilor. Cel mai vechi proces dintre urmașii lui Filipaș (Gavril Dunavăț și verii lui) și popa Onică din Fruntești și cu mai multe rude din Obârșie (Obârșia Berheciului) datează din 1565, când sunt atestate documentar cele două sate,Filipeni și Oțelești și a dat câștig de cauză urmașilor lui Filipaș Dunavăț, ca unii care moșteneau pe urice jumătate din poiana lui Coste Călugărul. în secolul al XVII-lea, când începe asaltul unor boieri mari asupra moșiilor răzășești, multe părți din moșia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de lângă hotarul moșiei Filipeni a boierilor Rosetti, care aveau velniță (cazan de rachiu) chiar la hotar, folosind apa unei fântâni de suprafață de pe proporietatea familiei Boghiu. în Rusești s-a stabilit o ramură a familiei Oprișan, care avea rude în Oțelești, familia Bocăneală, iar proprietăți a avut și familia preotului Davidescu. Satul Fruntești a avut o conducere proprie: vornici și vătămani, ajutați de oamenii buni și bătrâni și de adunarea tuturor locuitorilor, toată Obștea. A avut pecete proprie care se aplica
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Secuieni (sat colonizat de locuitori veniți din actualele județe Covasna și Harghita, între ei fiind și mulți români), ajungând pe înserat în vârful dealului numit Glodișoare, unde drumul se bifurcă: unul duce în valea pârâului Berheci, pe la Obârșia, Gloduri Antohești, Oțelești, Tarnița, Lozinca, altul duce pe valea Dunavățului, prin Mărăști, Brad, Fruntești și Filipeni. Sus, pe dealul Glodișoare, era loc de popas, era acolo și o cârciumă cu han, numită „Crâșma lui Scridon”, proprietatea postelnicului Scridonică. Herțanu care stăpânea și o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bucșa”, pe drumul care ducea spre Parincea. 3.2 De ce luncașii sunt „dorneni”? Bejenarii bucovineni așezați în lunca pârâului Dunavăț, pe moșia boierului Rosetti, nu au fost priviți cu ochi buni de răzeșii din jur, din satele Fruntești, Mărăști și Oțelești. Lipsiți de pământ, în situație de clăcași, luncașii erau desconsiderați, nebăgați în seamă, buni doar pentru a-i sluji pe cei bogați. Cum luncașii sau dovedit a fi harnici și destoinici, puși pe muncă, pentru ași depăși condiția de țărani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din satele vecine - nu au fost totdeauna bune din cauză că satul Lunca este format numai din oameni veniți din Bucovina. Situația lor era de clăcași pe moșia boierului Rosetti și nu se compara cu răzeșii din 99 satele Mărăști, Brad, Balaia, Oțelești și Fruntești - care aveau fiecare moșioara lui - chiar dacă era numai o jireghie de pământ. Ei nu munceau pe moșia boierului, ci numai pe delnițele lor. Răzeșii nu se căsătoreau cu fete sau nu-și măritau fetele cu flăcăii din satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Drăgușani, Făurești și Filipeni (Bacău - Tecuci), Argoești, Petricani, Ungurașii, Frătinești, Săvești, Hortănești etc., vie la Ruginești și case la Iași. Manolache este primul dintre Rosetești care stăpânește moșia Filipeni, încă nehotărnicită, fără precizia întinderii spre Fruntești, Poeni, Ungureni, Mărăști și Oțelești. prilej de lungi procese cu răzeșii din jur. Moșia Filipeni va fi hotărnicit mult mai târziu, în 1797 și apoi în 1803, moșia intrând definitiv sub stăpânirea familiei Rosetti (vezi anexele!). Nu putem decât bănui motivele pentru care 118 Anghelușa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de suflet la care s-au adăugat părți de moșie cumpărate de la răzeșii din Fruntești. Reclamațiile către domnie trebuie să fi început chiar după ce Anghelușa cedează în favoarea lui Manolache Roset satul și moșia Filipeni cu tot venitul, deoarece răzeșii din Oțelești și din Fruntești, dar și din Zlătari dețineau părți din moșia Filipeni. Urmașul lui Manolache, Ioniță Roset ajunsese pe la 1744 să nu-și poată strânge dijma de pe moșia Filipeni, fiind necesară intervenția domnitorului Moldovei, Ioan Nicolae Vv. care emite o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost supuși la bir, rămânând scutiți 7, între care Maria văduvă și baba Anița. Dar bănoaia Dumistrăchioaia (Maria Rosetti) este înscrisă în același recensământ, lângă Buduioasa, trecută la Mărăști (a aparținut fie de moșia Filipeni - Dobreana, fie de moșia răzeșilor Oțelești, dar nu de Mărăști!). Slobozia - Filipeni, cu 12 permanenți (scutiți) - 4 săraci și 12 duhovnici. Din nota făcută de autorii recensământului ar rezulta că băneasa avea 12 scutelnici din cei 25 aprobați de divanul Moldovei. Aici ar intra slujitorii de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
act cu nevasta sa. Ca avere a avut: jumătate din moșia Filipeni (Bacău) care era zestrea acesteia, vie, locă de casă în Bacău, moară. A avut multe procese pentru bani, pentru robii țigani, pentru pământ cu răzeșii din Fruntești și Oțelești, a cumpărat terenuri de la răzeși din Fruntești. Grigore Rosetti a vrut să dea o educație aleasă copiilor săi și, în acest scop, se adresează profesorului Xenopol, după cum aflăm din relatarea lui Alexandru D. Xenopol, fiul, ajuns mare istoric, consemnată de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Mihail Botez a primit de la tatăl ei ca zestre moșia Dobreana, cuprinsă între pârâul Dunavăț, peste Dealul Morii până în zarea Oțeleștilor, în partea de nord era mărginită de moșia răzeșilor din Mărăști, de pădurea și zarea Buduioasa care ținea de Oțelești și de moșia Gloduri (Botez), astăzi Izvorul Berheciului. Frații Petru și Gheorghe Sterian intră în stăpânirea moșiei Dobreana cumpărând moșia de la Elena Rosetti care divorțase de Mihail Botez, dar nu este exclus s-o fi câștigat și la cărți, cum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a proprietarului Sterian, scoasă la vânzare din cauza datoriilor acumulate și neachitate. 3.1 Modificșri în structura de proprietate. Obștea „Sfânta Treime” și cumpșrarea moșiei Dobreana Pentru partea din moșia Filipeni numită Dobreana, adică partea cuprins între Dealul Morii și zarea Oțelești, au fost numeroase procese între boierii Rosetti și răzeșii din Fruntești și cei din Oțelești care, cu o formulă juridică folosită atunci „au fost dați rămași de lege”, au pierdut procesul, Dobreana rămânând boierilor Rosetti. Când boierul Grigore Rosetti și-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
structura de proprietate. Obștea „Sfânta Treime” și cumpșrarea moșiei Dobreana Pentru partea din moșia Filipeni numită Dobreana, adică partea cuprins între Dealul Morii și zarea Oțelești, au fost numeroase procese între boierii Rosetti și răzeșii din Fruntești și cei din Oțelești care, cu o formulă juridică folosită atunci „au fost dați rămași de lege”, au pierdut procesul, Dobreana rămânând boierilor Rosetti. Când boierul Grigore Rosetti și-a împărțit moșia la urmași, Dobreana a revenit fiicei Elena, căsătorită cu locotenentul Mihail Botez
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]