128 matches
-
de alte unelte mai mici care ajutau la confecționarea fierăriei pentru căruțe, a plugurilor, pânzuirea uneltelor agricole sau la potcovirea cailor și a boilor. Materialul feros se procura de la magazinele de profil sub formă de fier beton, fier lat, fier oțelit și potcovită. Din potcovită se confecționau potcoave sau caiele. Nelipsită din fața fierăriei era stănoaga, un dispozitiv din lemn care era folosit la imobilizarea animalului care era potcovit. Pentru foc se foloseau cărbunii din lemn, adică mangalul, care era pregătit după
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bâtele în mână, / Iar oi - pe degete să li le numeri... // Și n-au găsit o streașină cruciș, / Nici adăposturi pentru oameni, vite; Cerul le-a fost acoperiș! // Doar fiare peste tot și loc stingher, / Ci au descins cu inimi oțelite, / Și n-au fugit de spaimă, nici de ger...”. Voshopolea imortalizează o lume mirifică, dar și de coșmar. Compunerea ei aproape exclusiv în sonete este o performanță de o rară virtuozitate. Dacă George Murnu l-a tradus magistral pe Homer
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285783_a_287112]
-
și Grivița. Câteodată versurile capătă accente sociale, ca în Ion al Floarei și în Caporalul, ce desenează profilul omului simplu, sau accente demascatoare, cu tonalități grave, ca în Plugarul sau în Din străini. S-a spus că din placheta Stihuri oțelite (1909) „măcar o poezie a lui merită să figureze în antologii și în manuale, aceea în care și-a prevăzut parcă sfârșitul, care a fost așa cum și-l dorise” (Șerban Cioculescu): „De-o fi să mor, Tu, Doamne, dă-mi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
nivel discutabil. În afară de câteva imitații după genul popular al lui Eminescu, multe din oțeliturile acestea sunt, prin asprime și stângăciile lor, de natură încă rudimentară și nu au nici rotunzimea exterioară unui meșter de talent”. SCRIERI: Vitejești, Craiova, 1906; Stihuri oțelite, Craiova, 1909; Vitejești, pref. C. Ș.-Făgețel, Craiova, 1925; Vitejești, îngr. și pref. Victor Rusu, Craiova, 1978. Repere bibliografice: Ion Gorun, „Vitejești”, „Revista noastră”, 1906, 4; Iorga, O luptă (1979), II, 305, 393; N. I. Apostolescu, „Vitejești”, LAR, 1906, 2; D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
descrie amănunțit ingeniosul mod în care a înlocuit Rabelais prozaicul cal troian cu o scroafă, de fapt o "mașină de război minunată, astfel întocmită încât, de pe șoriciul ei, putea să împroaște jur-împrejur ghiulele mari și săgeți de fier cu vârf oțelit", în care se ascund un întreg "pomelnic" de viteji, care mai de care mai sugestiv numit prin parodii ale invectivelor (poreclelor) din limbajul militar (Ceapărasă, Capdebou, Zeamălungă, Frigăruie etc.). De fapt, parodia se susține și prin faptul că enumerarea acestora
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Hosarsif, băiatul surorii lui Ramses. Pe cât era Meneftah de timid, încrezător, mediocru și apatic, pe atât era Hosarsif de ascuns, straniu, pătrunzător și activ. Primul deveni o unealtă în mâinile profesorilor săi, preoții templului; cel de-al doilea, cu voința oțelită, ajunse în curând să se joace cu probele inițiatice, cu scrierea vulgară și hieratică, cu înțelesurile comune și mistice ale cuvintelor, cu formulele și numerele sacre, cu îndeplinirea minunilor și alcătuirea horoscoapelor. Ramses informat pe căi ocolite asupra evoluției celor
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
unor exerciții recreative-tip joc; - Colaborarea cu familia și comunitatea locală. Pentru rezolvarea sarcinilor de Învățare, elevii vor lucra pe grupe/ individual/ frontal. 1. a) Completați versurile: „E viața noastră făurită De doi bărbați cu brațe tari Și cu voința oțelită ---------------------------------------Și din așa părinți de seamă.” b)Care este titlul poeziei? c) Găsiți sensul dat de conținutul versurilor, pentru cuvintele subliniate (moment de brainstorming). d) Cine au fost cei doi bărbați de care vorbesc versurile? 2. Elevii sunt solicitați să
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Maria Toma, Elena Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93543]
-
spre universalizare este relevată de simplitatea semnificantului, de un imaginar comun înzestrat cu o emoție copleșitoare. Un drum înzăpezit șerpuiește în fața unei case de țară, construită în linia arhitecturii tradiționale, iar în preajmă, un arbore solitar încremenit sub un cer oțelit, în amurg; un amurg care anunță o noapte geroasă. Culorile sunt folosite cu discreție, în economia lucrării, voind să sugereze atmosfera aspră, hibernală. Cerul, pământul și vegetația sunt fundalurile tablourilor lui Ionel Spânu. Peisajul fascinează într-o succesiune de planuri
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
fi deloc, dar ei vor pescui. Va fi un joc nevinovat, ca și cel de acum. Un joc într-un râu banal, venind din câmpia nesfârșită și plecând în câmpia nesfârșită, în care s-a rătăcit un peștișor cu reflexe oțelite, captiv sub bolta inexorabilă a timpului ce trece. Bâlciul Pe atunci cea mai mare bucurie era bâlciul, toată lumea se plimba în bâlci, în centrul orașului nu mai vedeai pe nimeni. Și noi îl cutreieram de mai multe ori în fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
fost atunci, o imagine căutată, chinuită, adusă cu sila în prezent, un prezent întotdeauna altul. De asta cutreier de unul singur orașele din sud, să găsesc acea oază de liniște, să regăsesc acel petic de cer alb albastru însorit și oțelit pe care se proiectează răsfirându-se crengile răzlețe de copaci seculari, frunzele lor mici, abia perceptibile în infinitul spațiului. Momentul acela desăvârșit, de mică întindere, a apărut când m-am simțit cu mintea limpede și gândurile senine, cu trupul relaxat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ei liniștită privea iarăși pe fereastră strada, curtea. Deodată își aminti parcă ceva uitat sau ascuns cu dibăcie într-un colț al minții sale, încât se ridică de pe scaun, șotâng șotâng, ieși în fața casei. Privi cu nesaț cerul senin, albastru oțelit, își roti privirea, trase aer în piept și porni încet spre măr. Îl privi de sus în jos de parcă îl vedea pentru întâia oară: înfrunzise peste tot, o mireasmă proaspătă și caldă răspândea în jurul lui. Era ca o aureolă luminoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
pe care o redăm integral nu numai pentru idei și frumusețea versurilor dar și pentru a se înțelege mai bine ce însemna în fața cenzurii ultima strofă a poetului: „Pășiți feciori mereu cu fala-n frunte, Cu pași voioși și pieptul oțelit, Căci din noianul vremilor cărunte În pulsul vostru Roma s-a trezit! Uniți pășiți pe-a veacurilor punte Și apărați cu brațul moștenit Tot ce iubiți din vremile cărunte Că-n pulsul vostru Roma s-a trezit. Al vostru neam
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din Balcanuri și din Carpați e altul. Mult repede li-e zborul, mult falnic li e asaltul. Căci se izbesc ca fulgeri la luptă ucigătoare!... Întinsele lor aripi se bat lucind de soare, Ș-a lor cumplite gheare și pliscuri oțelite Își dau loviri de moarte și răni își fac cumplite. Deodată unul cade ucis pe-a noastre lanuri, E vulturul prădalnic din tristele Balcanuri. Și-n patru părți a lumii zbor smulsele lui pene, Și cântă libertatea pe maluri dunărene
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cultura și politica românească și nici de succesiunea clivajelor care i-au departajat pe academiști, simboliști ori expresioniști În viața artistică pariziană. Generațiile despre care vorbeam au fost alcătuite, de obicei, din așa-numiții „tineri furioși”, „tineri revoltați” sau „tineri oțeliți”, care au contestat Întotdeauna cel puțin o parte din valorile Înaintașilor, În numele solidarității lor de generație. Ajungem astfel la o trăsătură fundamentală a culturii moderne europene, legată de conceptul de generație. Cultura occidentală a Înțeles să evolueze, În permanență, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
interesul său pentru cele mai diverse forme ale creației populare a stimulat cercetări valoroase. D. a fost un poet fecund, cult, însă lipsit de talent. A scris nenumărate poezii, din tinerețe până la sfârșitul vieții, adunate în parte în volumele Hore oțelite (1892) și Valea vieții (1892). În tradiția literară a Ardealului și având ca model pe A. Mureșanu, a compus multe versuri patriotice și sociale (unele direct legate de anumite evenimente politice și naționale). Fără valoare sunt și poeziile de dragoste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
1988; Aventuri literare, București, 1881; Câteva observări la raportul d-lui Nicolae Quintescu asupra „Negriadei” înaintat Academiei Române, București, 1881; Din razele coroanei, București, 1881; Istoria limbei și literaturei române, Iași, 1885; ed. 2, Iași, 1894; Cercetări literare, Iași, 1887; Hore oțelite, București, 1892; Valea vieții, Iași, 1892; ed. îngr. și introd. Georgeta Antonescu, Cluj-Napoca, 1983; Optum, București, 1897; Cercetări literare, îngr. și introd. Georgeta Antonescu, Cluj-Napoca, 1983. Traduceri: Horațiu, Arta poetică, Iași, 1882. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, III, 109-127; Claudio Isopescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
fi fost uitat, iar sămînța învățăturii sale împrăștiată în natură la fel ca predica altor profeți și vindecători ai primului secol oriental? Mesajul era egalitar, afectuos și spontan. Transmisia lui impunea mijloace și metode contrarii conținutului, ca și cum ar fi trebuit oțelit mediumul pentru înscrierea mesajului în durată. De fapt: supunerea obliga la obediență, garanție a permanenței. Organizarea și ierarhia sînt sinonime fiindcă nu se poate trece dintr-o dată la întreg, de la instabil-amorf-fiabil la consistent-stabil-delimitat, de la întîlnirile ad-hoc la adunarea numită Biserică
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
În slava ta de pe Pământ, ca-n slava ta divină! În alergări, și-n lupte-apari la-ntrecerea de forță Aceste jocuri nobile le-aprinde cu-a ta torță! Din ramul cel nepieritor coroana sa s-aleagă Dârzenie dăi trupului și oțelita vlagă! Câmpii și munți și mări, prin jur ți-or străluci curate În templul vast de purpură și dalbă puritate, În templul tău, un' se postern, popor lângă popor, O, antic Spirit, duh etern, o duh nemuritor. Deviza olimpică Citius-altius-fortius
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
dox. Mai mult ca oricine altul, el dezminte faimosul „stilul e omul”. „Câtă deosebire între scriitor și om ! Pe de o parte, un stil lipsit de orice înflorituri, iar pe de alta o grădină bogată. Un cer de iarnă, limpede, oțelit e stilul său, iar omul a fost un uragan cu străfulgerări violente pe culmile norilor fan- tastici. Ce cumpănit e stilul lui Caragiale și ce impetuos a fost omul ! Cât e de rece în tot ce-a scris și ce
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
alt continent, de altă rasă, cultură și tradiție, D-na Ien-Nan, președinta delegației chineze, în discursul său despre jertfa și eroismul femeilor chineze în războiul antifascist a concretizat în următoarele cuvinte încrederea femeilor în forțele lor: „Conștiente de calitățile noastre oțelite și de eforturile noastre, convinse de rolul pe care-l vom juca în viitor, noi aducem toată contribuția noastră în apărarea păcii”, căci „prin sângele și lacrimile noastre am ajuns la victoria atât de scump cucerită și nu ne mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
ca un depozit de viitoare citate. Se adresează contemporanilor, dar mai ales secolelor care vin. E o instituție. Prin urmare, nu poate greși, nu poate fi întrerupt și nu poate fi contrazis. E monumental și ridicol. Gestul e scenografic, privirea - oțelită. Stupiditate solemnă, cu irezistibil efect soporific. 4. Vorbitorul constructiv. Înțelege repede și are propuneri practice. Agitat, tonic, diurn până la insomnie. Nu crede în obstacole, dubii și melancolii. Vrea să te ajute, chiar dacă n-ai chef. Vrea fericirea tuturor. Îți explică
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
propria biserică din banii lui Daniel. Eli are o față de lună plină și un aer moale neplăcut. Inițial nu pare să aibă cu ce să concureze charisma lui Daniel, dar în scurt timp devine evident că ambiția lui e la fel de oțelită și că moliciunea lui e insidios posesivă. El și Daniel sînt adversari de la prima vedere concurenți în dominarea comunității , dar fiecare depinde de celălalt ca să poată domina. Deci sînt aliați fără voie (pînă la final chiar se încuscresc) și, pe parcursul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
gata. M-a prins tovu Teodoru, inginerul-șef, și mi le-a luat. Hai și-mi deschide ușa, c-am uitat cheile acasă, îi spun, înapoindu-i cuțitul. Imediat! se oferă bucuros, luînd de pe un raft o bucată de tablă oțelită. Ce faci cu asta? îl întreb. He! rîde el, se vede că nu sînteți atent la filmele cu gangsteri. Polizează la un capăt tabla, apoi pornim împreună spre biroul meu. Ghiță se oprește lîngă ușă, îmi arată tabla și-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
un fulg de ninsoare, luna trecea în floarea chihlibarului pin nourii vineți, închegați p-ici, pe colo în bucăți rupte și negre, răriți și desfăcuți pe alte locuri în fâșii și-n trențe de argint, deasupra cerul cu bolta lui oțelită, pe strade în urma săniei se desemnau urme-n omăt, ca și când gelăul ar fi trecut lung, lung pe [o] podeală de tei... zurgălăii cailor de la sanie zângăneau în răstimpul treapătului cailor și în sanie, înveliți în blane de lup cu fața
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cei mai buni dintr-o clasă de 30 de elevi, au primit cravata „roșie de pionier”, în cadrul unei ceremonii solemne, urmată de o mică serbare. Cu această ocazie am învățat versuri pe care mi le amintesc și azi: Cu suflet oțelit și cuget treaz, Cinstesc învăpăiata ei culoare, E înroșită-n sângele viteaz, Vărsat în lupte de clasa muncitoare. Noi, pionierii, mergeam prin sat, cu cravata roșie la gât și ne salutam cu cuvintele Salut voios de pionier ! Eram mândri că
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]