369 matches
-
și aducea vorba de nevastă-sa, o chema Lola, îmi explicase, dar el o dezmierda zicându-i Lolita. Aha, observasem eu, după Nabokov!... Aș, Nabokov, se amuzase interlocutorul meu, așa îi spun de când o cunosc, de când era o firavă fetișcană oacheșă, care îmi căzuse cu tronc, tocmai mie, ditamai comandantul de navă! Îl cunoscusem pe Cucaras cu o zi în urmă. Ședeam la umbra streșinii unei popicării vechi, în apropierea plajei, să stai mai mult la umbră, mă sfătuise medicul, soarele
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_1_dan_florita_seracin_1342536471.html [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
a da frâu liber vocii interioare. Astfel, privesc la România, această țară teribil de simplă și frumoasă, trecută adesea prin focurile unor războaie, despre care am învățat la istorie că nu au fost întotdeauna ale ei, aclamată și blamată, și oacheșă, cu oameni care visează să trăiască în altă țară. Iluzoriu? Nu știu ce să zic de la înălțimea celor 17 ani ai mei... Este țara mea, țară scăpată din mână ce se îndreaptă spre declinul sadic creat de propriile mentalități? Ar fi absurd
O ELEVĂ DE MODĂ VECHE , CUM NU CREDEAM SĂ MAI EXISTE PE BĂNCILE ŞCOLILOR DIN ROMÂNIA! de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/O_eleva_de_moda_veche_cum_nu_credea_violeta_deminescu_1341943002.html [Corola-blog/BlogPost/351421_a_352750]
-
să-ți simt seva trupului tău, când zvâgnește între palme, copacule. Să fiu vecin cu veverițele, ori cu ciocănitorile, copacule, sau corbii cei bătrâni, și alți chiriași de-ai tăi, copacule. Să ne uităm la soarele dimineții, să-i zâmbim oacheș, copacule, și să ne încălzim la căldura lui, să ne bucurăm de înc-o zi binecuvântată, că facem parte din viață, copacule. Mihail-Mircea Matei, București, 24.02.2016 Referință Bibliografică: Mihai Mircea Matei / Mihai Mircea Matei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MIHAI MIRCEA MATEI de MIHAI MIRCEA MATEI în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/Mihai_Mircea_Matei.html [Corola-blog/BlogPost/383143_a_384472]
-
Paradis. Am spus: - Vreau să cumpăr 21 grame de mere. Nu știu de ce mi-a venit tocmai cantitatea asta în minte, sau de ce am scos pe gură tocmai aceste cuvinte. Aveam să aflu, firește, foarte curând. Vânzătoarea, o blondă platinată oacheșă, mi-a aruncat o privire afrodiziacă, ușor descumpănită, după care mi-a ales din grămada de mere de pe masă unul mic, cel mai sfrijit măr dintre toate, pe care mi l-a pus mai apoi pe cântarul electronic. A privit
GREUTATEA SUFLETULUI DIN TRUP de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1461359215.html [Corola-blog/BlogPost/381398_a_382727]
-
vorbea urât. M-a înjurat și-mi zicea „târfuliță” destul de des... Avea o privire rea, cu ochii mici, îngustați, când se uita la mine... - Și părul, cum avea părul? - Cred că nu era tuns proaspăt ori... sigur, era nepieptănat... E oacheș bine de tot și are puțină chelie. Negru. Negru și încâlcit, murdar,... lung până la gât... și mirosea urât. De fapt duhnea a coniac, că din ăsta a băut mereu... - Înalt, scund... ? - Cu o idee mai înalt ca mine... Dar mai
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1435401871.html [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
mea modestă, rânji baba vicleană. - Mulțumesc, dar n-avem vreme de pierdut. - Înțeleg! Aveți treburi urgente în primărie! Spune draga mea, ce vânt te aduce la conăcelul meu? Te supără careva pe la prefectura județului sau te doare capul de la privirea oacheșă a vreunui voinic și vrei un descântec de deochi? - Îl însoțesc pe domnul Miron Popescu în ancheta pe care o desfășoară cu privire la... - Draga mea, ocupă-te de problemele social-administrative ale localității și lăsați-i pe dispăruți. Dacă nimeni nu le
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414058825.html [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
să ducă grobianismul și decadența umană pe noi "culmi", în afară de actele depravate și fărădelegile în care trăiau, nu se poate spune că exista ceva la ei care să îți atragă în mod particular atenția. Poate câte o fată născută mai oacheșă sau un bărbat excesiv de vânjos - dar atât. Băiatul nu a făcut, nici el, excepție. A învățat legile cartierului, cum să se bată, cum să se strecoare neobservat, la nevoie, a consumat băutură în cantități enorme și a iubit aproape jumătate
MIHAI IUNIAN GÎNDU by http://confluente.ro/articole/mihai_iunian_g%C3%AEndu/canal [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
să ducă grobianismul și decadența umană pe noi "culmi", în afară de actele depravate și fărădelegile în care trăiau, nu se poate spune că exista ceva la ei care să îți atragă în mod particular atenția. Poate câte o fată născută mai oacheșă sau un bărbat excesiv de vânjos - dar atât.Băiatul nu a făcut, nici el, excepție. A învățat legile cartierului, cum să se bată, cum să se strecoare neobservat, la nevoie, a consumat băutură în cantități enorme și a iubit aproape jumătate
MIHAI IUNIAN GÎNDU by http://confluente.ro/articole/mihai_iunian_g%C3%AEndu/canal [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
sterilă Decizii istețe în laboratoare Pe sub pământ, pe sub ocean Să nu se știe, să nu se vadă De departe oglinda cu vise chema pe Julia May O viziune avusese mătușa Elvira peste ocean hotarele să le atingă prin sufletul „ Raței Oacheșe” Pian avea mătușa acordat în cadența râului cu toboșari Peste prerii adormite Acolo și-a dus fiul@soața peste pietre și bolovani Acolo și-a dus nepoata în ținuturile roșului aprins Acolo și-a dus nepotul O viziune avusese mătușa
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368438604.html [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
al douăsprezecelea”; Mizil și Burtică nu s-au jenat să corecteze pronunțând corect iar, după ei, prinzând curajul unei normalități, toată lumea a pronunțat corect, mai ales observând că tartorul nu ricanează. Până când a venit rândul lui Ion Dincă fățos și oacheș în alura lui intransigentă, cu expresia fermă, lipsită de zâmbet care, cu tonul că ar da un ordin de front a rostit cât se poate de răspicat, provocator de răspicat, aș spune: „congresul al douăăăsprezecelea” privind drept, nu la Ceaușescu
FUNCŢIONARUL CA (ŞI CU) PILĂ LA PARTID ŞI ALEGERILE PALAMENTARE EUROPENE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1394968248.html [Corola-blog/BlogPost/353589_a_354918]
-
căruia se scurgea apa rece și proaspătă a unui izvor captiv. Azi, izvorul nu mai există. Nu mai există nici vasul care, probabil, a ajuns la vreun centru de colectare a metalelor, fiind vândut în schimbul câtorva bănuți de către un intreprinzător oacheș autohton. Nu mai există nici roata hidraulică, cu palete de lemn, montată în aceeași zonă, pe rigola de pe partea stângă a aleei principale. În copilărie, după ce îmi astâmpăram setea „La ulciorul cu apă”, traversam în fugă aleea și petreceam minute
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1444059873.html [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
judecător Florin Bucur Vasilescu - judecător Romul Petru Vonica - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Laurențiu Cristescu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Vasile Oacheș Anghelescu în Dosarul nr. 7.389/1999 al Judecătoriei Focșani, județul Vrancea. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 11 mai 2000 și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131649_a_132978]
-
Prin Încheierea din 18 noiembrie 1999, pronunțată în Dosarul nr. 7.389/1999, Judecătoria Focșani a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de inculpatul Vasile Oacheș Anghelescu. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că dispozițiile art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, întrucat încalcă dreptul la apărare prevăzut la art. 24 din Constituție, precum și dispozițiile art. 16 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131649_a_132978]
-
1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, cu majoritate de voturi, CURTEA În numele legii DECIDE: Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Oacheș Anghelescu în Dosarul nr. 7.389/1999 al Judecătoriei Focșani, județul Vrancea, si constată că dispoziția "numai dacă pedeapsă prevăzută de lege pentru faptă supusă judecății este amendă sau închisoarea de cel mult un an", prevăzută la art. 174 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131649_a_132978]
-
amintind de tradiția împăraților bizantini. Era un om mândru și ambițios „cu hirea înaltă și împărătească mai mult decât domnească”, precum îl caracteriza Miron Costin. Portretul fizic e pe măsură: „Nu prea înalt, dar de o statură potrivită, cu față oacheșă rumenă, cu sprâncenele negre, fruntea înaltă, nasul întrucâtva coroiat, buzele puțin revărsate, mustățile și barba negre (dar cănite!), fața severă dar căutătoare de o oarecare maiestate” arată documentele timpului. Un călător polon care l-a văzut pe la 1643 îl descria
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
piatra de mormânt se află următoarea inscripție în limba slavă: Singurul portret contemporan al domnitorului se păstrează refăcut în secolul al XIX-lea, la ctitoria sa din Câmpulung. "„În urâta zugrăveală de pe la 1820, el apare cu o coroană înflorită, sprâncenat, oacheș, bărbos, purtând peste haină o misadă ca în portretul lui Vlad Țepeș”". Mai recent, s-a opinat că celebrul portret al domnitorului din fresca "Deisis" de la Curtea de Argeș, este tot al lui Nicolae Alexandru, și nu al lui Basarab I cum
Nicolae Alexandru () [Corola-website/Science/298712_a_300041]
-
de nefireasca răcoare ce venea din grădina unei case înalte ce aparținea unor țigănci, pe lângă care trecuse mulți ani fără să o ia în seamă. Căutând o oază de răcoare, profesorul intră în curte și este dus de o fată oacheșă într-o căsuță veche unde o babă îi oferă posibilitatea de a alege trei fete în schimbul a 300 de lei. Pe drumul spre bordeiul unde se aflau fetele, Gavrilescu simte în mod inexplicabil o senzație de fericire de parcă ar fi
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
toponime legate de activitatea unor unități economice cum sunt: „La Balastieră” și „La porcărie” , în fostul hotar al „Butineiului” unde s-a înființat „Intreprinderea de selecționare, creștere și îngrășare a porcilor” (I.S.C.I.P.). [[Fișier:Racovita (Sibiu) - Chindeu traditional (7).jpg|Chindeu „oacheș” din [[Racovița, Sibiu|Racovița]]|thumb|right|250px]] [[Etnografie|Etnografia]] din Racovița se încadrează în tipologia specifică [[Țara Oltului|Țării Oltului]], din regiunea [[Avrig]]ului, având puține elemente de interferență cu [[Mărginimea Sibiului]] aflată în imediata apropiere. Așezarea prezintă o dispunere
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
prin simplitatea sa, majoritatea pieselor sale componente fiind produse ale gospodăriei propri. La costumul femeiesc, piesele „de rezistență” au fost: vălitoarea albă, cârpele negre sau înflorate, „"șurțele"” (șorțurile) negre sau „"vinete"” , în două sau trei foi, catrințele roșii, „românești” sau „oacheșe” , iile cu fodori, pieptarul cu flori roșii și „ciucurei” în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese specifice: cămașa cu mânecă largă sau cu pumnași, cioarecii albi, strânși pe picior, laibărul și
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
spre: Berzunți-Onești, Poduri-Moinești și Tescani-Bacău. Transversal, pește deal, în partea nordică: Bucșesti-Măgirești-șoseaua natională-Bacău. Colinele din jur au denumiri, cum ar fi: Grui, Furnicuș, Frența, Sopa, Cheșchea, Săcătura, Răzeșie, Frența, Stratieru (de la Efstatiade- fost proprietar), Pârâul Ursului, Târna, Groapă lui Bălan, Oacheșă, Pârâul Teiului, etc. Din cercetarea documentelor istorice, privind comunitatea în care trăim, am descoperit unele izvoare cu privire la localitatea Cernu. În toamna anului 1456, tânărul Ștefan și-a adunat peste 5000 de călăreți din ținuturile Tecuci și Putna, ajutat fiind de
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
prin simplitatea sa, majoritatea pieselor sale componente fiind produse ale gospodăriei proprii. La costumul femeiesc, piesele "de rezistență" au fost: vălitoarea albă, cârpele negre sau înflorate, ""șurțele""(șorțurile) negre sau ""vinete"", în două sau trei foi, catrințele roșii, "românești" sau "oacheșe", iile cu fodori, pieptarul cu flori roșii și "ciucurei" în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese specifice: cămașa cu mânecă largă sau cu pumnași, cioarecii albi, strânși pe picior, laibărul și
Portul popular din comuna Racovița () [Corola-website/Science/312946_a_314275]
-
ajutoare. Victor știa unde e ascunsă Cutia Albastră. Victor : personaj secundar , pozitiv , real "avea față lunguiața, ochii negri, adânci, părul închis la culoare", "un băiat înalt, cu figură bronzata". Ionel este băiatul directorului. Dan apare în carte că "băiatul cel oacheș și rotofei". Maria, sora lui Tic, e o fată "brunetă, aproape palida, cu cozi lungi atârnându-i pe piept, cu ochi visători și mișcări lente". Ursu, "un vlăjgan" care "n-avea mai mult de șaisprezece ani", înzestrat cu o forță
Cireșarii () [Corola-website/Science/303388_a_304717]
-
Acțiunea are loc în casa postelnicului Andronache Tuzluc, favorit al domnitorului. Romanul este alcătuit din 32 capitole, primul capitol fiind intitulat „Dinu Păturică”. Într-o dimineață, la curtea postelnicului, în octombrie 1814 „sosește un june de 22 ani cu fața oacheșă, ochi negri plini de viclenie, un nas drept și cam ridicat în sus, ce-i indica ambiția și mândria grosolană”. Acest june se numește Dinu Păturică și ajunge ciubucciu la curtea bogatului fanariot, Andronache Tuzluc, care sosise în țară împreună cu
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
o temă) care a asigurat o cursivitate necesară textului. Una dintre situații, probabil cea mai veche, are în vedere dialogul tânărului păcurar cu turma oilor agitate: “Când cu apa o-nturnat / Oile tăte-o zderat” sau cu oaia năzdrăvană: “Oaia lui cea oacheșă”, “Zbiară oaia cea pistruie”. Această temă, peregrinând prin Transilvania, a dezvoltat, în sudul țării, episodul mioarei năzdrăvane. Vasile Latiș ("Păstoritul în Munții Maramureșului", 1993) consemnează: “Oaia-i sfântă. Oile la începutul vremurilor vorbeau ca oamenii și pășteau în grădina Domnului
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
păste-o vale / Până lângă-o apă mare. / Și de-acolo, până-n sară, / Oile tăte-și porneală. / Păcurarii pângă ei / Cu fluierii zâceră” Presupusa calitate de aspirant, pe care eroul (din variantele colind) o are, nu-l îndreptățește să aibă o "oaie oacheșă". El trebuie să facă dovada că o merită. Această "mioară năzdrăvană" e tocmai răsplata istovitoarelor etape de inițiere, adică sfințenia, curățenia și înțelepciunea. Deocamdată cel mic e un mus, un adolescent. Oaia oacheșă apare mai degrabă în compania păcurarilor maturi
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]