4,111 matches
-
Năstase că ne scoate din iarnă. Rar i-a fost dat Cronicarului să citească asemenea inepții doct formulate, potrivit principiului așezării carului înaintea boilor - nici o aluzie! În treacăt fie zis, dacă astăzi Bulgaria se plînge că e pusă în aceeași oală cu România, supărîndu-l pe premierul Năstase, e pentru că vecinii noștri de peste Dunăre, care au de anul trecut economie de piață funcțională cu certificat, și-au făcut socoteli de viitor mai îndepărtat, acceptînd să le meargă mai rău pe termen scurt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
mai apropiată. Nu așteaptă nimic de la mine decît puțină putoare și îmi e fidelă. Nu știu de unde-și procură cele necesare traiului zilnic. Uneori zboară de la mine. Poate zboară pe vreo dușumea și găsește acolo cîte ceva. Poate zboară în oala pe care mi-o împinge femeia sub cur și găsește acolo cîte ceva. Dacă aș ști asta. Aș putea să mă bucur de muscă cu sentimentul plenar că am grijă de ea. Eu, în situația mea mizerabilă, un binefăcător. Uneori
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
Marina Constantinescu Au dispărut precum cîrtițele E tîrziu în noapte. Mestec într-o oală o fiertură oarecare. Mă uit pe geamul de la bucătărie și văd frînturi din casele vecine, cărămizi netencuite, cabluri suspendate, luminițe chioare, ici, colo, fumul care iese, drept (el), pe coșuri. Sînt orele cînd pot să plîng. Liniștea din jur mă
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
2004 care nu trebuie să facă mari exerciții de imaginație. Ei n-au curent, căldură, bani, mîncare. Încă o dată "Jos comunismul!" În decembrie 2004, la Timișoara s-a strigat din nou. Și n-au mai murit oameni. E aproape dimineață. Oala mea a fiert de mult și tace. Nu pot să dorm. Fumul coșurilor iese drept, spre cer. Luminile chioare s-au stins de mult. Îl aud pe cel mic văitîndu-se în somn. Îl iau în brațe, îl mîngîi și îl
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
și înapoi sub efectul atingerii bastonului meu, mă duc șonticăind până la bucătărie. Cineva și-a atârnat iar rufele la uscat aici, în ciuda avizelor de interdicție care tapetează zidul. Rufele se scurg, picură, fac băltoace pe bufete și peste plită până în oale. Mi-a picurat o picătură și pe cap, chiar acolo unde biata mea tărtăcuță este goală și nu pot să acuz pe nimeni, fiindcă picătura venea de sus, pur și simplu. Puradeii se fugăresc în jurul mesei scoțând urlete, îmi crează
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
marele responsabil e cel din fruntea piramidei. Pedepsirea câtorva dintre "greii" partidului nu poate rămâne fără consecințe. Băieți culanți, ei n-au ieșit, în fond, o iotă din vorbele liderului. Simple porta-voci ale voinței năstăsiote, ei plătesc azi cam degeaba oalele sparte. Nu știu dacă sunt "cu banii luați", dar pentru partea întâi a vorbei de duh se califică pe de-a-ntregul. La rafinamentul levantin de care-au dat dovadă în ultimii cincisprezece ani, nu prea-i văd înghițind chiar muțește
Grobienii dansează menuet by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12691_a_14016]
-
pixeli) principalul cronicar al Bucureștiului anilor "50-"80. Pe urmele lui Proust și Cărtărescu, Dan Ciachir retrăiește, scriind, anii copilăriei și tinereții sale bucureștene. Dacă la Proust căderea în trecut se făcea prin intermediul gustului, iar la Cărtărescu pe cale olfactivă (mirosul oalelor aflate pe foc), la Dan Ciachir motorul întoarcerii în timp este muzica. Fiecare epocă are o muzică a ei în care se află încrustate toate semnele timpului. O prezență plină de farmec în Bucureștiul anilor "50 au fost negustorii și
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
încearcă, instinctiv, a-i recupera elementele după care tînjește în mod măcar subliminal. Habitudinile sale sînt pantagruelice. G. Călinescu pune în evidență voluptatea ieșită din comun a scriitorului în legătură cu hrana: El mănîncă o dată zece ouă, o strachină de prune, o oală de porumb fiert, doar pentru deschiderea poftei de mîncare, cu acea plăcere de a mesteca alimente de tot felul cum este a mîncăcioșilor și a vitelor. Ca și Flămînzilă, el mistuie în cinci fripturi toată carnea birtașului înspăimîntat și țipă
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
Ciocârlie fusese întîmpinat de securitate pe aeroportul de la Timișoara, după o noapte petrecută la mine, și i se confiscase o revistă franțuzească pe care i-o dădusem. Securitatea îmi pusese un microfon în telefon. Așa că l-au luat ca din oală pe Livius. Lucrurile se legau, așadar. Personajul principal rămînea totuși Pleșu. Scrisoarea proiectată îi neliniștea pe unii. înaltul funcționar din minister fusese solicitat să mă sperie. Mi-am dat seama ușor că la atîta se limita mandatul lui. Cînd i-
Dar Papa? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12359_a_13684]
-
la Ploiești, făcutul pe niznaiul, obrazul gros, ascunderea capului între urechi sunt câteva din armele noastre favorite, acolo unde puțină fermitate ar rezolva problemele. "Nu te lega dacă nu te doare capul", "Nu-ți băga nasul unde nu-ți fierbe oala", " Capul plecat sabia nu-l taie" și alte, multe, proverbe din aceeași categorie a neimplicării indică un psihic colectiv spăimos. Cum naiba om fi ieșit așa fricoși, când genele noastre pleznesc de decebali și traiani? Când ne-am moleșit în
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
pe o cartelă de metrou și în orele plictisitoare de la locul de muncă, pentru că, văzute "la firul ierbii", cele mai mărunte obiecte capătă duh, se dinamizează, intră într-o poveste. Iată cea mai poetic-nedreptățită ulcică din literatura română: "Noi zicem: oala a fost golită. Întreb: cum adică golită? Cu sau fără lapte, își duce imperturbabil zilele ei. Stă pe propriile-i picioare și vibrează la orice șoaptă. Faptul că a găzduit pumnul de lapte este doar o dovadă de bunăvoință și
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
că se va ține de cuvânt; dar nu s-a abținut să-mi debiteze pentru a nu știu câta oară cât de congenital inapt sunt să mă consacru unei expertize, conchizând ca întotdeauna: "îți bagi nasul unde nu-ți fierbe oala!" În ciuda acestui soi de dialog de o francheță brutală, trebuie să subliniez că relațiile mele cu Țuculescu erau cordiale, scrisesem numai bine despre el și-i purtam un respect și o admirație nedezmințite, fapt la care nu a rămas insensibil
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
luminița aceea roșiatică pe care mai apoi o urmăreau cu înfrigurare cum piere undeva departe, tocmai deasupra munților Serbiei. De obicei se considera că de la acești sateliți și de la aroganța omului de a-și băga nasul unde nu-i fierbe oala vin toate nenorocirile; colectivizarea mai întîi, anii de secetă, bolile animalelor și răsplata din ce în ce mai mică pentru ziua-muncă. într-una din seri, cineva chiar a observat că Luna însăși a fost dezlipită de la locul ei și umblă acum slobodă pe cer
Vizualitate și metafizică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12500_a_13825]
-
coadă, ba că coada nu era de la câine, era de la pâine, eu m-am săturat. Gata!ť ŤBă, mai bine zi careva un banc.ť ŤPe-ăla cu chiuveta îl știți?ť ŤCare?ť ŤCare-i diferența dintre o chiuvetă și o oală de W.C.?ť ŤHabar n-am, ia zi!ť ŤPăi, atunci îmi imaginez ce-i la tine acasă...ť ŤHa! Ha! Ha! Ai luat-o, cumetre!ť ŤPoante de căcat!ť" (pp. 175-176). Rezon. Numai că se poate și mai
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
complet, sunt aproape sigur că tot un reporter tv a plantat și acea grenadă în nisip cu scopul de a-i băga în spaime și pe puținii turiști... Mă rog, s-ar putea să nu fie așa, însă, cum toate oalele se sparg în ultima vreme în capul mass-mediei, mira-m-aș să nu fie amestecați și în problema grenadei. Dar, până una-alta, imaginea acesteia văzută în reportajele tv, l-a făcut pe prietenul Haralampy, pregătit să plece la mare
Numai presa e de vină... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11487_a_12812]
-
pentru un valet, nu există genii, întrucât cunoaște toate intimitățile stăpânului; și-i face pantofii, îi lustruiește, și-l perie, îi îmbracă hainele scumpe, să vază cum e... Sau (dacă e vorba de un valet lucrând în câmpul literelor)... răstoarnă oala de noapte a stăpânului drept în capul nesuferitului, în trecere, cu o decizie a lui, slugarnică, strict personală, cu toate că ceilalți doi sunt, în fond, buni amici.
Scribul egiptean by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11699_a_13024]
-
în spațiul edilitar, arhitecții, adică aceia care construiesc, leninist, mai întîi în cap, sunt foarte puțini, în spațiul vast al aspirațiilor erotice suntem arhitecți cu toții. Colectiv și individual, capul nostru vîjîie de proiecte eleusine, pîntecele ne fierbe mocnit ca o oală sub presiune, iar fantasmele ne încolăcesc diafan și lasciv, uneori mult mai pătrunzător decît faptul de viață însuși. Un bun prieten, astăzi tătic de adolescent cu toate funcțiile întregi, dar pe atunci un tînăr filiform și timid, deși în planul
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
și nu te mai ține, domnule, de fleacuri și prostii, ci dă și dumneata ocol celui mai vechi liceu din... ce Europa, ...dân lume!... Școală purtând numele regelui care spunea că orice cetățean trebuie să aibă duminica la el, în oală, pe masă, o găină; și care mai susținea că Parisul merită o slujbă... Neputănd intra în liceu, îi dau încet ocol... clădirii ridicată în anul 510 de Clovis în cinstea apostolilor Petru și Pavel. înmormântat aici la 511, împreună cu salvatoarea
Instigatorul ocult by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11770_a_13095]
-
de-o curte levantină dominată de scenariile submediocre ale lui Talpeș ori de principialitatea de mucava a Corinei Crețu, "Bunicuța" n-a perceput, în realele ei dimensiuni, corupția din partid. O corupție în primul rând morală, a slugilor înstăpânite peste oala cu smântână. Că, pe de altă parte, îi convenea situația de personaj dominant peste orice fel de adunătură, e limpede. Chiar dacă-i ascundeau destule lucruri, serviciile secrete îl informau cu siguranță despre mișcările mahărilor politici. Dar faptul de a fi
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]
-
smântână. Că, pe de altă parte, îi convenea situația de personaj dominant peste orice fel de adunătură, e limpede. Chiar dacă-i ascundeau destule lucruri, serviciile secrete îl informau cu siguranță despre mișcările mahărilor politici. Dar faptul de a fi capacul oalei în care dospea scârnăvia se pare că-i procura fostului emul al lui Ceaușescu reale plăceri estetice. Setea de putere l-a dezumanizat într-un asemena hal încât ar fi acceptat orice compormis, doar să se știe băgat în seamă
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]
-
stranii. Suirea scrum în felinar cu pernuțele degetelor ating sticla afumată parcă de-o veșnicie încă se mai văd pe ea amprentele tatălui ca o goliciune transfigurată și vie aceleași pâlpâiri ca niște respirări de pe urmă ca viața dintr-o oală spartă și legată cu sârmă insomniile și-au pus sigiliul în jurul ochilor din care vârfuri de ace parc-au ieșit foamea zilelor o astâmperi cu trupul tău când plită încinsă când schit un jar vorbitor cât o ploaie deasă pe
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
logo-ul Supraviețuire prin viclenie față de orice (fel de) Putere, sub numele de România, cel care deja nu mai era domnitor decît în viitoarele cărți de istorie, a întins mîna după halatul de mătase roșie, a împins sub pat eleganta oală de noapte de porțelan și și-a semnat abdicarea pe un colț de sécretaire. * Istoria mă va răzbuna! ar fi strigat Alexandru Ioan Cuza, dacă în adolescență ar fi citit, la fel ca Letiția Branea și Radu Olaru, Așa s-
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
de Praga, cu nelipsitul strat alb imaculat de sub șorici, ce ți se topea în gură mai bine decât untul. De coteai spre Calea Moșilor, dădeai de-o mare plăcintărie a unui sârb, care, pe lângă produsele de patiserie, oferea iaurt din oale mari de pământ, iaurt țapăn, de-l tăia cu cuțitul. O tutungerie simandicoasă - unde puteai găsi nu doar produsele tabacului, ci și ziare, reviste de tot felul -, despărțea zona alimentară de cea industrială, cu acel îmbietor magazin universal "5000 de
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
impune ca rasă superioară, peste cei ai îngâmfatului Gogu, proveniți dintr-o dubioasă spiță galică. I-am văzut dimineață, se sumețeau grotesc prin bătătură precum proprietarul lor în politică. Măcar ei păreau destul de bărbătoși, pe când Ionescu e băgat în aceeași oală cu alde Lamsdorf și Eulemburg; nici un prilej nu scapă Costescu pentru a mi-l desemna ca poponar. Dar nu asta-l face odios în ochii mei. Aud că mă încondeiază printre oameni în fel și chip. Merită o lecție bădăranul
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
varietatea și cantitatea obiectelor expuse a impresionat ca nicicând altă dată” -, autoarea avea să simtă gustul amar, de pelin amar-amar... De ce? Pentru că nu a găsit nimic autentic românesc. Ochii îți fugeau ,,de la mărgele la inele, de la feeria cămășilor brodate la oalele și farfuriile decorative - TOATE în stil UCRAINEAN” (s.n.). Aglutinând motivele de nemulțumire, coautoarea incitantului volum Dulce de Suceava. Amar de Cernăuți devine cvasi-tranșantă: ,,Obiectele de ceramică neagră ale olarilor din satul Kobolcin, raionul Secureni, și din Lviv doar aminteau de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]