5,043 matches
-
făceam instrucție pe câmpul de la Ghencea și trebuie să dau cinci sute de lei” (pag. 72), deși nu-l poate păcăli pe tatăl, care făcuse și el armata și cunoștea probabil banalul truc al soldaților, stratagema perpetuată de leatul din oastea română: „Și-a pierdut cătarea, în țărna mamei lui. Crede că mă duce pe mine de nas cum vrea el și că habar n-am ce-i aia o cătare?” (ibid.). „Arme și lopeți” este și un roman de dragoste
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
ochii pe mine. Roțile din cer ale ceasului mă urmăresc cu scrâșnetul lor de fier, cu strigătul oaselor. Cu soldații Întunericului. Soldați pe care, În ultima vreme, nu-i mai dovedesc. Așa că până la urmă va trebui să Îmi strâng toate oștile risipite În crâng și să accept lupta. Și să Închei noi alianțe cu slujitorii luminii, cu hoardele migratoare, cu Pădurea și Austrul. Și să aduc la zi vechile mele tratate cu vrăbiile. Tratate din vremea când toate erau un ciripit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mele tratate cu vrăbiile. Tratate din vremea când toate erau un ciripit și o bătaie de aripă. Când toate locuiau Într-un cuib: În mâna Domnului. Da, eu va trebui să mă pregătesc pentru lupta cea mare! Să-mi adun oștile și să ies În câmp, la bătaie. N-am nici o teamă, Domnul este cu mine! Deja Pădurea a pus pe fugă soldații cu verdele ei! Și legiunile de vrăbii au dărâmat deja cu trâmbițele lor zidurile Întunericului. Ierihonul nopții. Eu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
inimi, aceeași arteră. Sus, impunătoare, etalându-și voluntar și categoric, solent și cu bun gust bogăția, măreția, catedrala e ca o gară enormă în care călătorii așteaptă, în sunetele orgii, cuvântul preotului. Jos, într-o încăpere de la demisol, o mică oaste formată în majoritate din intelectuali români, celebrează în smerenie liturghia devenită ad-hoc, prin voința Domnului, nunta ori nunta transformată, prin harul Divin, în liturghie. Sus, messa. Jos, axioane, catavașii, chinonice și imnuri. Sus, Buxteude, Bach, Mendelsohn. Jos, cânturile bizantine în
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
loc, dar nerecunoscută legitim de marele domnitor prin repartizarea, și ei!, a celui de-al optulea munte, lelea Vrâncioaia a măritat-o în mare taină cu primarul Giurgiului, Lucian Iliescu, alături de care Smărăndița a și luptat cu sălbăticie dezlănțuită împotriva oștilor de reporteri de la Antena 1... La orișice caz, vitează femeie, dragilor! Heeeei! Mamă-soacră!... Hallo! Trezește-te, că nu mai auzi nimic de maneaua aia!... Mai las-o pe doamna Stimeriu de pe Etno să mai râdă și singură de propriile glume
Dosariada șși alte mitu(i)riț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10338_a_11663]
-
în ce-i privește pe “activiștii” de serviciu (dar saurienii, bolnavi de agramatism, ai politicii stalinist-globaliste, “miros” faptul că lupta este nu izolată, ci...cu “gemenii Duhului - “cultură” provenind din placenta “cultului”!): “Din lipsă muncii culturale /asociații religioase, mai ales Oastea/Domnului, care sub influența religiei/atrăgea masele largi ale țărănimii/muncitoare pe calea bisericii/și abonamentele erau tot religioase...” (cf. Cultul liber, p. 39). A se observă că sintagma “abonamente religioase” nu caracterizează limbajul stalinist (pseudo-revolut...), ci cel al glo
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
limba mecanică./ Știa ce spune grecul săracu':/ nu-ți lua turcoaică - îl iei pe dracu',/ nici casă-n Vlahia - ferește Doamne/ că-i cad ferestrele după trei toamne/ că vin cumanii și pecenegii/ și gugumanii și viceregii/ și-n fruntea oștii săltând buricu'/ Haplea al nostru cu polonicu'." (Haplea). Dar aceeași realitate bolnavă, același peisaj terifiant "vomitat" de tabloul social se regăsește pe un obraz general, colectiv, inert-indiferent, pe care poetul nu deslușește mai nimic. Ceea ce nu se schimbă, în toată
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
în ce-i privește pe “activiștii” de serviciu (dar saurienii, bolnavi de agramatism, ai politicii stalinist-globaliste, “miros” faptul că lupta este nu izolată, ci...cu “gemenii Duhului - “cultură” provenind din placenta “cultului”!): “Din lipsă muncii culturale /asociații religioase, mai ales Oastea/Domnului, care sub influența religiei/atrăgea masele largi ale țărănimii/muncitoare pe calea bisericii/și abonamentele erau tot religioase...” (cf. Cultul liber, p. 39). A se observă că sintagma “abonamente religioase” nu caracterizează limbajul stalinist (pseudo-revolut...), ci cel al glo
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și suferă de acum înainte mișcările, instabilitatea și diviziunile pe care le cunosc celelalte făpturi din fire și de care mai înainte el scăpa prin har<footnote JeanClaude Larchet, Teologia bolii, traducere din limba franceză de Pr.Prof. Vasile Mihoc, Ed. Oastea Domnului, Sibiu 1997, p. 29. footnote>, hainele de piele despre care vorbește Scriptura simbolizează tocmai acest caracter material, animal. Omul a schimbat viața sa îngerească pe cea dobitocească, dintr-o viață liberă și independentă, omul a devenit rob păcatelor, a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
soldatul Ion îl pune pe căprarul Nicolae să compună scrisoarea pentru el. Acesta amînă, cît expeditorul e viu, și își ține cuvîntul postum, trimițînd implicit vestea morții lui de la Muselim Selo. Mamele analfabete din satul lui Goga scriu feciorilor de la oaste prin cuvintele și stilul Dăscăliței. În zorii romanului de la noi, Dinu Păturică e trimis în slujbă printr-o scrisoare de maximă și stupefiantă umilință a tatălui său către stăpîn. Odată intrat în casă, tînărul Dinu se pune pe machiaverlîcuri. Recomandația
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
de petrol, grîne și de armată în războiul pe care îl preconiza, invadarea Rusiei. De aceea, nu i-a încurajat pe exaltații săi partizani din Garda de Fier, nu-i convenea înclinația lor spre haos și anarhie. Pentru înfruntarea de oști care se anunța, trebuia să asigure liniștea și ordinea în spatele frontului și în acest scop Antonescu era, evident, omul potrivit". De unde rezultă că istoria s-a văzut rescrisă în comunism nu doar de către istorici, ci și de către scriitori, ultimii exploatînd
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
nivel lexical conform sloganului adaptat "Murim, luptăm, pe Gigi îl apărăm!" O parte dintre foștii susținători ai lui CVTudor, din perioada în care România mare publica liste cu personalități care ar fi trebuit condamnate la moarte, s-au repliat în oastea lui Becali, de unde agită crucea și ciomagul. Chiar dacă Becali se declară anticomunist înverșunat, el e privit de unii dintre fanii lui drept un nou Ceaușescu, reprofilat pe construcția de biserici și care dă de la el săracilor, așa cum li se pare
Atacul securistilor orfani by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10126_a_11451]
-
coasă. Pe la 17 ani, a decis să purceadă spre... pământul traiului (mai bun), sau măcar al făgăduinței: Banatul. S-a aciuiat pe la Vinga, la Gelu, mai apoi a lucrat la calea ferată de la Teregova. Asta, până l-au luat la oaste: 3 ani, din 8 mai 1951, până în 8 mai 1954, ora 8, a slujit patria ca militar. Scăpat de cătănie, la 24 de ani, s-a-nsurat cu-o fată din sat, Cătălina, și-au venit să-și caute rost tot la
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
urmează să salveze de tot răul ținutul în care creaturi nemaivăzute ajung să facă fel și fel de năzdrăvănii. El e Croitorașul cel Viteaz, care, cu ajutorul Spiritului Pădurii, reușește să îi păcălească pe uriași, să lupte împotriva unui comandant de oști arogant, dar tare-tare laș, și să îl convingă pe un rege cam nehotărât de adevărata față a împărăției sale“: toate acestea și multe alte aventuri se vor petrece în spectacolul „Croitorașul cel Viteaz“, la Teatrul German de Stat Timișoara, dă
Agenda2004-11-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282171_a_283500]
-
după această dată, însemnătatea ei pe eșichierul politico-militar al acestui colț mărginaș al creștinătații crește necontenit. Aici se sfârșește, în 1317, Maria, fiica ducelui Casimir al Poloniei și regină a Ungariei. Sub zidurile Timișoarei își adună Carol Robert d’Anjou oastea cu care invadează Țara Românească și tot aici se înapoiază cu mica suită ce-i rămâne după catastrofala incursiune ce avea să se oprească la Posada. Disputat de partidele rivale ce urmăresc fiecare coroana maghiară după moartea suveranului, orașul devine
Agenda2003-48-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281758_a_283087]
-
teritoriale) înființate la Lipova, Cenad, Gyula, Moldova Veche, Orșova, și mai apoi Ineu, Caransebeș și Lugoj, devenind sediul beglerbeiului, cu rang de pașă sau uneori chiar de vizir. Lumea creștină continuă să aprecieze însemnătatea Timișoarei și după ocuparea ei de către oștile turcești. Într-o scrisoare adresată în aprilie 1596 nunțiului papal Visconti, i se recomanda intervenția pe lângă principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, ca să cucerească Cetatea Timișoarei, căci „cucerirea ei ar băga spaima în dușmani”. Orașul juca rolul de pivot în strategia otomană
Agenda2003-48-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281758_a_283087]
-
după această dată, însemnătatea ei pe eșichierul politico-militar al acestui colț mărginaș al creștinătații crește necontenit. Aici se sfârșește, în 1317, Maria, fiica ducelui Casimir al Poloniei și regină a Ungariei. Sub zidurile Timișoarei își adună Carol Robert d’Anjou oastea cu care invadează Țara Românească și tot aici se înapoiază cu mica suită ce-i rămâne după catastrofala incursiune ce avea să se oprească la Posada. Orașul devine centrul de rezistență și locul de concentrare a forțelor creștine ce se
Agenda2003-49-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281784_a_283113]
-
teritoriale) înființate la Lipova, Cenad, Gyula, Moldova Veche, Orșova, și mai apoi Ineu, Caransebeș și Lugoj, devenind sediul beglerbeiului, cu rang de pașă sau uneori chiar de vizir. Lumea creștină continuă să aprecieze însemnătatea Timișoarei și după ocuparea ei de către oștile turcești. Într-o scrisoare adresată în aprilie 1596 nunțiului papal Visconti, i se recomanda intervenția pe lângă principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, ca să cucerească Cetatea Timișoarei, căci „cucerirea ei ar băga spaima în dușmani”. Orașul juca rolul de pivot în strategia otomană
Agenda2003-49-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281784_a_283113]
-
drumul pe care-l căuta prin pădure pentru a ajunge la Sibiu spre a scăpa de urgia lui Mihnea cel Rău, își găsește salvarea vieții sale și a celor care îl însoțeau. Printre oștenii săi se afla și căpitanul de oaste Sava, numit apoi Sava Haiducul, deoarece, zăbovind stăpânul său mai mult, a mers prin localitățile învecinate pentru a face rost de hrană. Ana-Maria Grad Țara orhideelor își așteaptă oaspeții cu minunățiile sale l Orașul-stat Singapore, un loc unde tradiționalul se
Agenda2004-39-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282930_a_284259]
-
în varianta română are la Timișoara o tradiție de 85 de ani O dată cu Ziua Armatei, militarii bănățeni vor aniversa, pe 25 octombrie, și crearea Cercului de Recrutare Timiș-Torontal Cu numai un secol și ceva în urmă, tinerii erau luați la oaste cu arcanul; astăzi se solicită chiar voluntar satisfacerea stagiului militar. Și asta în condițiile în care numărul cadrelor trebuie redus, la 31 decembrie 2007 armata urmând să fie alcătuită numai din militari profesioniști. Până atunci însă, Centrul Militar Zonal Timiș
Agenda2004-43-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
-
în cultura românească și nu numai una din principalele etape ale dezvoltării sale, echivalând cu atingerea maturității. Să nu uităm că în etosul românesc aceste etape/praguri, reflectate în creațiile lirice populare, cuprind, alături de naștere, căsătorie și moarte, „luarea la oaste“; există un întreg folclor „de cătănie“. Desigur că activitatea de recrutare și încorporare a cunoscut de-a lungul timpului transformări majore. Este suficient să ne amintim de flăcăii luați la oaste cu arcanul; veți recunoaște că metodele au evoluat întrucâtva
Agenda2004-43-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
-
populare, cuprind, alături de naștere, căsătorie și moarte, „luarea la oaste“; există un întreg folclor „de cătănie“. Desigur că activitatea de recrutare și încorporare a cunoscut de-a lungul timpului transformări majore. Este suficient să ne amintim de flăcăii luați la oaste cu arcanul; veți recunoaște că metodele au evoluat întrucâtva. Evoluția nu se va opri însă aici, date fiind condițiile actuale militare și politice. Numărul încorporaților va scădea, desigur, în urma unei selecții mult mai riguroase, factorul fizico-psihic urmând a fi completat
Agenda2004-43-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
-
un lăcaș de cultură, cu monumente - „idolii“ neînduplecatului mahomedan -, cu picturi și cu orgi până și în bisericile „de țară“. Să-l amintim doar pe Philippo de Scolari, care, sub numele de Pipo di Ozora, era prefectul și comandantul de oști al regelui Sigismund și care ținea la curtea din Timișoara desenatori și pictori, dispunând ca bisericile din provincie să fie împodobite cu fresce. Și totuși, nici un ceas public nu se instalează aici decât în vremea celor pentru care chemarea muezinilor
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
l În perioada 10 mai-24 iunie În perioada 10 mai - 24 iunie are loc activitatea de încorporare a tinerilor care au împlinit vârsta de 20 de ani, precum și a voluntarilor, a tinerilor care au împlinit 18 ani și vin la oaste la cererea lor. Sunt obligați să se prezinte din proprie inițiativă și tinerii care au împlinit 19 ani și nu au fost recrutați. Pentru cei cu handicap, aparținătorii vor fi cei care vor veni pentru a clarifica situația militară. Tot
Agenda2004-19-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282397_a_283726]
-
și trupele noastre intră în Basarabia în ianuarie 1918. Au loc mai multe confruntări cu bolșevicii, ucrainenii și cazacii. Spre a se elimina ideea de armată ocupantă, generalul Prezan semnează un comunicat în care ține să precizeze: Se garantează că oștile române nu vin cu vrăjmășie și cu spirit de cucerire, ci pentru restabilirea ordinii, fără a lovi în drepturile și libertățile câștigate prin revoluție, fără nici o pornire împotriva vreunei naționalități sau religii." La 24 ianuarie 1918, Basarabia își proclamă independența
Un jurnal politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12305_a_13630]