149 matches
-
profesie. Un alt aspect care a atras pe țărani către acest tip de cooperativă a fost acela că prin intermediul lor se puteau realiza atât aprovizionarea în comun cu mașini și unelte agricole, cât și valorificarea mai bună a producției. Evoluția obștiilor de arendare este prezentată în tabelul 3.4. Cu toate că în urma reformei agrare proprietatea rurală a fost modificată în favoarea proprietății țărănești, lipsa de pământ încă se resimțea. Aceasta a fost cauza pentru care au început să se constituie obștii de cumpărare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pentru reforma agrară care prevedea dreptul de preemțiune al statului, prin intermediul Casei Centrale a cooperației și Împroprietăririi țăranilor, la cumpărarea conacelor și moșiilor de peste 50 de hectare. Tabelul 3.4 Evoluția obștilor de arendare în perioada 1923 1928 Anul Numărul obștiilor Numărul membrilor Suprafața arendată (ha) Arenda plătită (lei) 1923 102 16472 51554 7071693 1924 125 18498 47810 13761192 1925 123 16607 53936 21851307 1926 119 14869 41451 21481014 1927 133 12289 39609 29741374 1928 145 12596 25614 17800000 Sursa: C.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
1926 119 14869 41451 21481014 1927 133 12289 39609 29741374 1928 145 12596 25614 17800000 Sursa: C. Moldoveanu, "Organizarea agriculturii prin cooperație", p.146 Evoluția asociațiilor de cumpărare de pământ este prezentată în tabelul 3.5. Tabelul 3.5 Evoluția obștiilor de cumpărare de pământ în perioada 1923 1929 Anul Numărul obștilor Numărul membrilor Suprafața cumpărată (Ha.) Prețul de cumpărare 1919/23 104 15340 46401,76 134324954 1924 177 22069 61109,22 370484980 1925 213 61142,00 543131622 1926 297 32149
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
au efectuat mai întâi de către Băncile Populare și de federalele lor, folosind metoda utilizată de către cooperația de tip Raiffeisen : vânzarea în comision de către cooperativele de credit. Începând din 1905, s-au făcut încercări de vânzare în comun a cerealelor de către obștiile de arendare. Cantitățile valorificate în acest mod erau însă nesemnificative. Alte organisme care s-au implicat în organizarea vânzărilor în comun de produse agricole, au fost Sindicatele de Vânzare în Comun înființate încă înainte de 1906 și Federala Cooperativelor Sătești. Existau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
aceeași calitate. În parte, aceste dificultăți au fost înlăturate prin îndrumările date de către Centrala Băncilor Populare exploatațiilor agricole pentru uniformizarea semințelor. În anul 1908 dispozițiile referitoare la băncile populare se extind și asupra cooperativelor de consum, de producție și asupra obștiilor de arendare și de cumpărare de pământ. Tot în acel an se înființează și Casa Rurală, organism care avea ca scop facilitarea obținerii de credite, necesare țăranilor în vederea cumpărării de terenuri agricole. Casa rurală era autorizată să negocieze și să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pământ prin intermediul casei rurale erau obligați să se asocieze pentru aprovizionarea în comun cu semințe, unelte agricole, animale de reproducție și alte bunuri necesare unei bune exploatări a terenurilor. Casa rurală se ocupa totodată și cu arendarea de terenuri agricole obștiilor sătești, cu condiția exploatării acestora sub controlul și conducerea agronomilor casei rurale. Prin toate aceste măsuri adoptate această instituție a încercat să modernizeze tehnicile de producție în micile exploatații țărănești. În fine, la 4 aprilie 1910 se legiferează existența obștiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
obștiilor sătești, cu condiția exploatării acestora sub controlul și conducerea agronomilor casei rurale. Prin toate aceste măsuri adoptate această instituție a încercat să modernizeze tehnicile de producție în micile exploatații țărănești. În fine, la 4 aprilie 1910 se legiferează existența obștiilor de arendare și privilegiul acestora de a arenda moșiile proprietate a instituțiilor publice. Ca o concluzie a acestei treceri în revistă a legislației cooperatiste din perioada antebelică, este evidentă intervenția statului în apariția, dezvoltarea și coordonarea mișcării cooperatiste, Acest interes
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
CAP reușeau să obțină beneficii) Autonomia politică și religioasă Asigurată Inexistentă Concluzii O condiție esențială pentru formarea și dezvoltarea asociațiilor în agricultură o reprezintă existența și garantarea dreptului de proprietate asupra pământului. Apariția primelor asociații țărănești în România sub forma obștiilor de arendare, dar mai ales dezvoltarea lor, a fost posibilă doar după înfăptuirea reformei agrare de la 1864, când țăranii clăcași au devenit proprietari asupra pământului. Până atunci au existat forme spontane de asociere ale țăranilor din diferite sate în vederea arendării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
creșterea numărului de asociații l-au avut învățătorii și preoții satelor, cu sprijinul moral al lui Spiru Haret. Principalele forme pe care cooperativele din agricultura românească le-au adoptat până la 1918 au fost: băncile populare (casele de credit rural) și obștiile de arendare și cumpărare de terenuri. Mișcarea a cunoscut o dezvoltare mai mare după adoptarea "Legii băncilor populare sătești și a casei lor centrale" din anul 1903. Evoluția formele asociative, în principal a obștiilor de arendare și cumpărare, au fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
populare (casele de credit rural) și obștiile de arendare și cumpărare de terenuri. Mișcarea a cunoscut o dezvoltare mai mare după adoptarea "Legii băncilor populare sătești și a casei lor centrale" din anul 1903. Evoluția formele asociative, în principal a obștiilor de arendare și cumpărare, au fost influențate negativ de reforma agrară inițiată în 1921. Pentru punerea în aplicare a prevederilor legii au fost constituite obștii de împroprietărire, care nu pot fi considerate cooperative pentru erau înființate și folosite de stat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
că țara m-așteaptă cu bucurie. Să nu bănuiești, măria-ta, zise Moțoc, țara este liniștită și poate că măria-ta ai auzit lucrurile precum nu sânt; căci așa este obiceiul norodului nostru, să facă din țânțar armăsar. Pentru aceea obștia ne-au trimis pre noi să-ți spunem că norodul nu te vrea, nici te iubește și măria-ta să te întorci înapoi ca... Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu, răspunse Lăpușneanul, a căruia ochi scântieră ca un
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul terenurilor exploatate în devălmășie de către foștii moșneni sau răzeși, în cadrul obstilor nedivizate. ... (3) Dispozițiile alin. (2) ale art. 41 rămân aplicabile. (4) În cazurile în care terenurile care au aparținut composesoratelor și obștiilor sunt situate pe raza teritorială a mai multor localități, cererea se face la fiecare dintre ele, pentru suprafața situata pe raza acestora. ... (5) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor formula cererile în termenul, cu procedura și în condițiile prevăzute la
LEGE nr. 169 din 27 octombrie 1997 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117958_a_119287]
-
și slavonește, care glăsuiesc: „Io Grigorie Ghica voievod. Fântâna lui Silvan, scăldătoarea lui Solomon. Pâraiele făcătorului de minuni Spiridon izvorăsc sănătate într-a bolnavilor lăcașu. Desfătare, viață tuturor în Iașu. Al triilea Grigorie Alexandru Ghica dăruiește. Si către toți de obștie darul de înmulțește. Însetaților, vedeți să dobândiți viața apelor. Întru al doilea anu alu Domnii Sale, leat 1765, iulie, 20.” In timp ce contemplam inscripțiile de pe fața turnului, vocea caldă a Spiritului domnesc m-a întrebat. - Ai ajuns cu bine
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de a se cere împărțeala prin justiție, ea nu se poate face decat dacă judecată va constata că imobilul se poate comod împărți în natură. În timpul procesului de împărțire nu se poate cere, nici înființa sechestru judiciar. În caz cînd obștia se află în indiviziune cu o persoană morală sau cu particulari cari, ei sau autorii lor, nu au făcut parte din obște ieșirea din indiviziune se va face conform dreptului comun. Înstrăinările făcute de unul sau mai mulți moșneni sau
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
aplicarea ori-căreia din dispozițiunile dela art. 37 pînă la 53 din această lege, sau cu ocaziunea lor, este scutit de ori-ce taxa de timbru și plata de portărei, fie că taxa după regulamentul lor, fie că spese de transport. În ceea ce privește obștiile de moșneni dela orașe, toate atribuțiunile și obligațiunile prevăzute în acest capitol, pentru primarul și notarul comunei rurale, se vor îndeplini de primarul și secretarul comunei urbane, afară de oficiul de secretar al comisiunei de stabilirea drepturilor moșnenilor, care se va
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
Capitolul 1 Reglementarea datoriilor debitorilor agricoli Secțiunea I Determinarea și lichidarea datoriile agricole Articolul 1 A. Sînt considerați debitori agricoli, debitorii cetățeni români, persoane fizice, obștiile de cumpărare, persoanele juridice de drept privat, care nu au scop lucrativ, fondatiunile de orice fel și comunitățile de avere ale fostelor regimente grănicerești din Caransebeș și Năsăud, dacă sînt proprietari, fie chiar și aparenți, inca dela dată de 18
LEGE nr. 33 din 7 aprilie 1934 pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128988_a_130317]
-
legii. Articolul 45 Moșiile rămase în urmă exproprierii nu se pot arenda pe un termen mai mic de 7 ani. Arendarea în total a moșiilor rămase după expropriere se va face cu drept de preferință la preț și condițiuni egale obștiilor locale sau agronomilor de profesiune. Articolul 46 Casă centrală a împroprietăririi poate vinde prin bună învoiala sătenilor atît bunurile mici cari sînt proprietatea Statului, cat si suprafețele de pămînt expropriate și cari prin natura lor nu sînt proprii a fi
DECRET nr. 3.610 din 23 iulie 1921 privind aprobarea Legii pentru Reforma agrară din Transilvania, Banat, Crisana şi Maramures. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]
-
mai mic de 7 ani. Arendările în porțiuni mai mici, direct și individual către săteni, nu sînt supuse acestei dispozițiuni. Arendarea în total a moșiilor rămase după expropriere se va face, cu drept de preferință la preț și condițiuni egale, obștiilor locale sau agronomilor de profesiune. Proprietarii cari voiesc a-și arenda moșiile sînt datori a anunța în scris pe primarul comunei respective și pe consilierul agricol respectiv, comunicând condițiunile arendării și în special întinderea moșiei de arendat, durata și prețul
REGULAMENTUL din 1921 pentru punerea în aplicare a legii agrare din Editura Bucovina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134142_a_135471]
-
daune-interese. Articolul 23 Moșiile rămase în urmă exproprierii nu se pot arenda pe un termen mai mic de 7 ani. Arendarea în total a moșiilor rămase după expropriere se va face cu drept de preferință la preț și condițiuni egale obștiilor locale sau agronomilor de profesie. Articolul 24 Casă centrală a împroprietăririi poate vinde prin bună învoiala sătenilor atît bunurile mici cari sînt proprietatea Statului, cat si suprafețele de pămînt expropriate și cari prin natura lor nu sînt proprii a fi
DECRET nr. 3.608 din 23 iulie 1921 privind aprobarea Legii pentru reforma agrară din Editura Bucovina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134184_a_135513]
-
18 Aprobarea de ministerul de domenii a înstrăinărilor de orice fel prevăzute la art. 7, trebuiește obținută în prealabil, nefacandu-se nici o distincție între vînzarea drepturilor indivize sau a loturilor, în urma împărțelii și a calității de moșnean sau străin de obștie a cumpărătorului. Vânzătorul este obligat a comunica ministerului intențiunea să de a vinde și va arăta în același timp, întinderea aproximativa drepturilor sau a loturilor rezultate din împărțeala, prețul cu care dorește să vanda, numele cumpărătorului și dacă acesta este
REGULAMENT din 2 iulie 1921 pentru aplicarea Legii modificatoare a codicelui silvic, publicat�� în "Monitorul Oficial" No. 131/920 şi a Decretului - Lege No. 2596/919. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134220_a_135549]
-
se vor constitui din nou în obște de exploatare, potrivit legii silvice. Această reconstituire a obștei privește numai exploatarea padurei, fără a aduce vreo atingere drepturilor câștigate de moșneni, în urma impartelei făcute în conformitate cu art. 36 din codul silvic. Pentru reconstituirea obștiilor se va observa procedura următoare: Moșnenii divizați vor cere individual sau colectiv ministerului de domenii scoaterea padurei în exploatare. Același drept îl au și terții care au dobîndit drepturile moșnenești, în conformitate cu dispozițiunile art. 7 din lege. În termen de 15
REGULAMENT din 2 iulie 1921 pentru aplicarea Legii modificatoare a codicelui silvic, publicat�� în "Monitorul Oficial" No. 131/920 şi a Decretului - Lege No. 2596/919. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134220_a_135549]
-
despăgubire. Articolul 27 Moșiile rămase în urmă exproprierii nu se pot arenda pe un termen mai mic de 7 ani. Arendarea în total a moșiilor rămase după expropriere se va face cu drept de preferință la preț și condițiuni egale obștiilor locale sau agronomilor de profesiune. Articolul 28 Statul are dreptul să rezerve din proprietățile sale și din cele expropriate suprafețele de pămînt cari au astăzi sau cari pot avea în viitor o destinație specială pentru împlinirea unui scop social economic
LEGE nr. 3.093 din 14 iulie 1921 privind reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
No. 3.697, modificat prin decretul-lege No. 1.407/920, relativ la stabilirea mărimii loturilor de împroprietărire în vechiul regat, publicat în Monitorul Oficial No. 29 din 12 Mai 1920. 15. Decretul-lege No. 2.099 pentru modificarea unor dispozițiuni din organizația obștiilor în vederea împroprietăririi, publicat în Monitorul Oficial No. 29 din 12 Mai 1920. 16. Decretul-lege No. 2.100 pentru modificarea art. 31, 32, 33 și 34 din decretul-lege No. 3.697 din 1918, relativ la desființarea Comisiunii regionale și înființarea Comisiunii centrale
LEGE nr. 3.093 din 14 iulie 1921 privind reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
prezența părții. Mandatarul care renunță la împuternicire este ținut să înștiințeze atât pe cel care i-a dat mandatul cît și instanța, cu cel puțin 15 zile înainte de termenul de înfățișare sau de împlinirea termenelor căilor de atac. Articolul 73 Obștiile de moșneni ori răzeși și composesoratele vor fi reprezentate prin unul sau 3 mandatari aleși sau numiți din oficiu, afară dacă legile speciale nu dispun altfel. Când toți membrii unei asemenea colectivități se învoiesc, ei numesc mandatarii prin înscris autentificat
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 *) actualizat până la 23 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132343_a_133672]
-
de atac. ... Articolul 73 *) Art. 73 a fost abrogat art. 1 pct. 21 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M.Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 73 avea următorul conținut: "Art. 73. (1) Obștiile de moșneni ori răzeși și composesoratele vor fi reprezentate prin unul sau 3 mandatari aleși sau numiți din oficiu, afară dacă legile speciale nu dispun altfel. (2) Când toți membrii unei asemenea colectivități se învoiesc, ei numesc mandatarii prin înscris
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865*) (actualizat până la 1 octombrie 2001*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138011_a_139340]