340 matches
-
anti-rusismul climatului romantic francez și să iei parte la potențiala mobilizare ideologică și strategică anti-rusă. Una din temele esențiale ale dezbaterii de atunci asupra identității ruse este aceea a caracterului tradițional "comunist" [sic] al poporului rus, legat de comunitatea proprietăți obcina. Prin contrast, românii accentuează rolul micii proprietăți în propria tradiție, apropiindu-se astfel de modelul francez. În același spirit și cu aceleași intenții, ei subliniază fraternitatea latină franco-română, avînd în vedere originile comparabile ale cuceririi romane a Daciei și a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
poetic în curs de configurare se asociază unor proiecții lirice ezitând între o varietate ludică aparte, de un livresc voit ,,copilăros”, și mărturisiri niciodată lăsate să se rostească deplin, repede și voit curmate, acoperite prin întoarceri-reflex la impersonale, protectoare tipare: ,,obcina” și ninsorile din munți, apa Moldovei, ,,țara înaltă”, „vama sfioasă a toamnei”, iazul „cu năluci”, ,,o veșnică pădure ursitoare” nu închipuie atât trăsături ale unui ,,decor”, cât însemne ale unei timpurii înclinări spre o mitologizare a viețuirii, a trecerii eului
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
pornit în grup spre Deia. Să nu vă închipuiți că e vorba de acel orășel de coastă din partea de nord a binecunoscutei insule spaniole Mallorca! Ce să caut eu tocmai acolo, când pe vremea aceea, la Câmpulung Moldovenesc, la poalele Obcinei Feredeului mai aveam încă Deia noastră, o cabană frumoasă în mijlocul unei poieni minunate, unul dintre cele mai căutate locuri de relaxare de către câmpulungeni, dărâmată prin 2000, în procesul de construire a noii societăți capitaliste, societate în care s-a dovedit
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
Ce puțin lucru Îi trebuie omului ca să fie fericit!“ - mai zicea moș Anton Grințu după ce cu ajutorul băiatului pusese și al doilea cazan de tescovină la fiert, iar voi deja simțeați În nări mirosul imposibil de descris al fânului cosit pe obcină o dată cu mirosul primelor picături de alcool tare de fructe scurs În cofa din lemn de dud. Nu de coșmaruri ar trebui să vă temeți, ci de eventualitatea că odată treziți dintr-un somn În fânul acela v-ați duce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
o Înfrângere. Că nu este ceea ce a fost secole de-a rândul. Că armata Moldovei se adună În locurile știute și că oricare ar fi puterea Imperiului, nici un oștean nu va face un singur pas Înapoi. Că acolo, sus, În obcinele molcome ale Bucovinei, refugiații Țării de Jos sunt așteptați cu ușile deschise. Că se va găsi o bucată de pâine pentru fiecare copil sărman fugit din calea urgiei și că Domnul nostru Iisus Christos se va naște de Crăciun, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
trei În trei ceasuri... se auzi, slab, vocea curierului. - Ce-o fi zicând? se Întrebă moș Vasilie. Că doară bătălia se termină... - Se termină... murmură Oaie, parcă abia atunci aducându-și aminte că nevasta și copiii lui sunt departe, prin obcinele Bucovinei. De când se Înscăună măria sa Ștefan ne fu și bine și rău... - Cum așa, măi Oaie? Păi, ori bine, ori rău! - Bine, că nu mai plătim nici bir turcilor, că se Înlesniră și drumurile, piețele și vămile, că s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Nu era un orator și nu avea menirea de a face previziuni. Sau poate că doar socotea dialogul cu stăpânul Imperiului Otoman Încheiat. Nici un cuvânt În plus nu mai avea rost. Se ridicaseră, oricum, prea multe Întrebări. 3 august 1476, obcinele Suceviței Foșnetele Însoțeau tropotul ușor al calului de câteva minute. Deși nu se vedea nimeni, pădurea se schimbase. Respira altfel. Era mai vie. Voievodul se opri. Ieșeau Într-un tăpșan luminat de soarele, Încă puternic, al după-amiezii. I se părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Mai bine proști cu măria ta, decât deștepți cu Mahomed, răspunse Alexandru. Eu unul mă declar primul prost al Moldovei și ies din pădurile astea. Parcă mi-era dor de soare. Tânărul dădu pinteni și ieși În poiana largă a obcinei Suceviței. Gestul lui era unul de apărare. Dacă cineva Îl urmărea pe voievod, avea să sară asupra lui Alexandru. Iar voievodul avea o șansă să scape. Dar nimeni nu se arătă dinspre marginile poienii. - Cred că am Înnebunit amândoi, măria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
se află sub asediu. Ne rămân munții. 14. Întâlnirea 15 august 1476, Păltinoasa, Valea Moldovei Oastea voievodului trecuse dinspre Humor spre Ilișești, fără să iasă din umbra codrilor. Detașamente ale vânătorilor domnești atacaseră și zdrobiseră patrulele de spahii care cutreierau obcinele Bucovinei. Mai sus de Suceava, forțele otomane se aventurau cu greu, iar cele care se aventurau nu se mai Întorceau. Mai sus de Suceava Începea o țară sălbatică și necunoscută. Acum, oastea cobora spre drumul mare al Cetății de Scaun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
linia pornește de la brațul Chilia și de la Delta Dunării trece pe la Ismail, atinge limanul Nistrului la Cetatea Albă și de acolo o ia pe Nistru în sus până la Dubăsar de unde atinge în curbe nedefinite Orheiul și Bălțile și continuând pe obcina dinspre Nistru și Prut atinge acest fluviu la Sulița Nouă” (p. 132). Deși Rudnicki cuprindea în linia sa de demarcație etnică zeci de mii de suflete românești, el totuși este silit să recunoască că cea mai mare parte din teritoriul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
trecuți dumneavoastră, Mihai Mihai, tata, Garoafa, mama. Și hârtia asta e destul ca să nu ne mai ia fata? întreabă și Garofița. Stau toți trei la masa din sufrageria familiei Mihai. E pe la amiază, toată dimineața domnișoara Carbon a stat pe Obcina Mare, la evidența populației. Cunoaște acolo pe cineva, un locotenent drăguț care a mai ajutat-o și altă dată. Mai un zâmbet, mai o ochiadă, a mers. De fapt, a fost ușor, nici ea nu se aștepta să fie atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
CLIMATICE diferențieri ale caracteristicilor climatice în înălțime și în suprafață. OIMIAKON localitate din Siberia (Rusia) un de se află „polul frigului” de pe uscat: 71°C; OAZĂ insulă cu viață umană și cultură în deșert legată de apariția locală a apei OBCINĂ culme netedă, de munte sau de deal, pe care se mergea, cândva, cu carul; exemplu: Obcinele Bucovinei din Carpații Orientali. OCNĂ mină din care se extrage sare gemă; sinonim: salină. OLEODUCT conductă folosită pentru transportul produselor petroliere. ORAȘ concentrare umană
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
de se află „polul frigului” de pe uscat: 71°C; OAZĂ insulă cu viață umană și cultură în deșert legată de apariția locală a apei OBCINĂ culme netedă, de munte sau de deal, pe care se mergea, cândva, cu carul; exemplu: Obcinele Bucovinei din Carpații Orientali. OCNĂ mină din care se extrage sare gemă; sinonim: salină. OLEODUCT conductă folosită pentru transportul produselor petroliere. ORAȘ concentrare umană de dimensiuni mai mari decât așezările rurale, în care activitatea predominantă a locuitorilor este neagricolă (servicii
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
a potcovarului; / Ci-i vina mândruței mele, / C-a pus casa-n locuri grele / Și nu pot merge la ele! Și e vina tot a mea, / Că mă duc prea des la ea!"162; " Foaie verde racoină / Peste vârf, peste obcină, / Este-o creangă cu cetină, / Bate vântul și-o clatină, / Din vârf până-n rădăcină. Nu-i de vină crenguța, / Ci-i de vină măicuța, / Că nu mă lasă să iubesc, / Cu cine mă potrivesc. / Zice mama că m-a scoate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mânie (d. lat. mania ) + suf. adjectival - oasă (feminin, articulat). MUNTELE MIC, munte (1269 m. înălțime), aparținând de masivul Nemira, învecinat cu vârful Caraslău. Et.: ap. munte d. lat. mons, -ntis + ap. mic d. lat. miccus (care provine din grecescul mikkos ). OBCINA ROTUNDĂ, culme muntoasă din Munții Ciucului (1251 m.), situată între văile Sulței, Ciugheșului și Trotușului. Et.: ap. obcină « munte mic, culme » d. sl. občina + ap. rotundă (feminin) d. lat. rotundus. OUȘORU, culme muntoasă (753 m. înălțime) care face parte din
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Nemira, învecinat cu vârful Caraslău. Et.: ap. munte d. lat. mons, -ntis + ap. mic d. lat. miccus (care provine din grecescul mikkos ). OBCINA ROTUNDĂ, culme muntoasă din Munții Ciucului (1251 m.), situată între văile Sulței, Ciugheșului și Trotușului. Et.: ap. obcină « munte mic, culme » d. sl. občina + ap. rotundă (feminin) d. lat. rotundus. OUȘORU, culme muntoasă (753 m. înălțime) care face parte din Subcarpații Vrancei. De aici izvorăsc pâraiele Zăbrăuți, Pepeni, Căiuți și Bogdana. Et.: ap. ou d. lat. ovum + suf.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
promițătoare (Lumea Amăgitorului). Interesant a fi „nenăscutul prunc” dăruit vieții „ca bobul spumii”, nobil triumf. Prologul celui de-al doilea volum al Trilogiei nașterii este mult mai explicit: „Sunt nenăscutul care hălăduiește / prin văi opaline. / Prin alte bucovine pline / de obcine și daline. Debordând de lumine...” Cu subtilitate, poeticul surprinde anatomicul increatului: „cu genunchii la gură”, „cu ochii ca doi bănuți întorși”. Este doar un „ou viu”, rătăcind prin „cețuri primordiale”. Merită să admiri acest „trup curat, cu cetină de carne
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
vîlcele și patru vîrfuri de munți sau de dealuri etc. Numele de locuri cunosc o antonimie sui generis, subsumată funcției de individualizare și identificare. Este vorba de nume care evidențiază opoziții de mărime, vechime, situare geografică etc. între topicele denumite: Obcina Mare-Obcina Mică, Olt- Olteț, Craiova- Craiovița, București-Bucureștii Noi, Precupeții Vechi-Precupeții Noi, Amărăștii de Sus- Amărăștii de Jos, Bolintinul din Deal- Bolintinul din Vale etc. S-a observat că, pentru diferențierea numelor proprii de cele comune, se apelează în mod prea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mari provincii istorice (state, înainte de Marea Unire) componente ale Romîniei. Prin polarizare, au fost create numele de sat Ardealu (în județul Tulcea), Plaiul Ardeleanului (culme în Subcarpații Vrancei), Pîrîul Ardelenilor (afluent de stînga al pîrîului Apa Mare), Ardeloaia (vîrf în Obcina Feredeului) sau Ardeluța (sat în județul Neamț). Nicolae Drăganu mai consemnează un munte Ardeal (la sud-est de Săliște), un pîrîu Ardeoanu, un vîrf de deal și o poiană pe valea Teleajenului, Ardelei, un deal Ardița, un pîrîu Ardaloaia etc. În
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sau interferate, într-un fel, antroponime cu formă identică sau asemănătoare, care ar fi posibil să aibă și ele, în ultimă instanță, aceeași bază apelativă cu toponimele. Bucovina Este numele provinciei istorice din nord-estul Romîniei și al unui deal din Obcina Feredeului. Dealurile din apropierea Cîmpulungului Moldovenesc sunt, de altfel, numite împreună Obcinile Bucovinei. Toponimul are la bază apelativul slav buk, „fag“, la care se adaugă sufixul compus -ovina < ov + ina, rezultînd bucovina, „pădure de fag“ (așa cum confirmă ucr. bukovyna, „pădure de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care ar fi posibil să aibă și ele, în ultimă instanță, aceeași bază apelativă cu toponimele. Bucovina Este numele provinciei istorice din nord-estul Romîniei și al unui deal din Obcina Feredeului. Dealurile din apropierea Cîmpulungului Moldovenesc sunt, de altfel, numite împreună Obcinile Bucovinei. Toponimul are la bază apelativul slav buk, „fag“, la care se adaugă sufixul compus -ovina < ov + ina, rezultînd bucovina, „pădure de fag“ (așa cum confirmă ucr. bukovyna, „pădure de fag, făget“). Cunoscînd originea numelui provinciei, un grup de tineri bucovineni
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cînd ajungi la București, nici din ochi să nu clipești etc. Are și o formă familiară, probabil provenită din argou, Bucale. Buzău Este numele unui rîu, afluent de dreapta al Siretului, lung de 302 km, al unui vîrf din muntele Obcina Mare, al unui județ și al municipiului în care acesta își are reședința. De la toponimul Buzău s-au format, prin polarizare, Buzăiel, Chihlimbarul de Buzău (rezervație geologică), Cîmpia Buzău-Siret, Cîmpia Buzăului, Munții Buzăului, Pasul Buzăului. În Acta Sancti Sabae Gothi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lume, aceea a esențelor de brad și a ozonului “curs pe palele de vânt”, cum spune poetul de sub munte, de la Mălini. Și totuși câțiva amatori de decoruri noi vor fi privind la geam, în aburii dimineților răcoroase, culmile domoale ale Obcinilor și valea înmiresmată a Moldovei, bordeiele presărate ici și colo în zări, pe sub păduri, locuințe sezoniere pentru munteni, care știu să-și facă altfel fânul și să-l așeze pe Cel care vine în zona de munte spre toamnă, după ce
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
vâltoare copacii rămân fără frunze, zgribuliți pe lângă coroanele întregi ale brazilor. Valea Moldovei se îngustează și poți crede că în curând vei intra într-un tunel de verdeață agățată de stânci, când, fără veste, orizontul se lărgește, și, la poalele Obcinei Feredeului, valea Moldovei și Moldoviței se face vatră de așezare pentru satul Vama. Situată în unghiul format de confluența râurilor Moldova și Moldovița, Vama străjuiește accesul, prin văile acestor două râuri, în inima Carpaților bucovineni. Pe valea Moldoviței ajungi în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
valea Moldovei și Moldoviței se face vatră de așezare pentru satul Vama. Situată în unghiul format de confluența râurilor Moldova și Moldovița, Vama străjuiește accesul, prin văile acestor două râuri, în inima Carpaților bucovineni. Pe valea Moldoviței ajungi în inima Obcinei Mari, iar pe valea Moldovei peste coama Carpaților, prin trecătorile Mestecăniș și Bârgău, spre Ardeal. Valea Moldovei a fost descrisă de Victor Tufescu, care, pentru Vama, îmbracă forma unei descrieri istorico-geografice sau mai bine zis geografico-istorică : “În aval de Câmpulung
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]