143 matches
-
Toader brașovenu, neguțător... are o dugheană... pe locul mănăstirii Sfeti Savii, lângă zid, din care dugheană este și portiță pin zid, de intră în mănăstire, și fiindcă au făcut o cafenea și fel de fel de oameni întră acolo, care obicinuiesc a întra și în mănăstire, ne temem ca nu cumva să să întâmple niscai furtișaguri, precum și mai în trecutele zile un tâlhar ce s-au prinsu în mănăstire... din pricina cafenelii ar fi întrat înnăuntru ... Pentru aceasta ne rugăm ca să poroncească
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
brașoveanu neguțător... are o dugheană,... pe locul mănăstirii Sfetii Savii, lângă zid, din care dugheană iaste și portiță pin zid, de intră în mănăstire, și fiindcă au făcut o cafenea și fel de fel de oameni întră acolo, care să obicinuiesc a întra și în mănăstire, ne temem ca nu cumva să se întâmple niscai furtișaguri, precum și mai în trecutele zile un tâlhar ce s-au prinsu în mănăstire... din pricina cafenelii or fi întrat înnăuntru... Pentru aceasta ne rugăm ca să poroncească
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
copii... Se întoarse iar pe balcon. Crezui că am supărat-o și mormăii o scuză oarecare. ― Degeaba, acum nu-mi ceri iertare ca întîia oară, vorbi ea zâmbind rece. Nici d-ta nu crezi ce spui. Îți place Swinburne? Eram obicinuit cu vorbirea ei dezordonată, și i-am răspuns că-mi place destul Swinburne. Îmi aduse de pe măsuță un volum uzat și îmi indică un pasagiu din Anactoria, subliniat cu creionul. Îl cetii tare. După câteva versuri, îmi luă cartea din
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de foarte puțină reparatură. Afară de aceea, daca primăriei nu i-ar fi convenit de-a așeza școala în localul său, dar ar fi avut intenția de-a închiria local, ar fi trebuit s-o facă la sf. Dumitru, când se obicinuiește a se închina casele la noi în țară.. Local încăpătoriu s-ar fi găsit într-adevăr în satul Borosăștii, casele d-lui Ioan Berezovski, neguțitoriu c-are, de nu mă-nșală memoria, ține în arendă și venitul băuturilor spirtuoase din acea
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
satisface. Și, în adevăr, nu-ți poți închipui starea în care un om se află într-un institut de alienați, după ce și-a venit în fire. Neavând nimic de lucru, închis alături c-un alt individ, hrănit rău precum se obicinuiește la spitale și lăsat în prada celor mai omorâtoare grije în privirea viitorului, mi-e frică chiar de-a-mi plânge soartea căci și aceasta ar fi interpretat ca un semn de nebunie. Astfel, fără speranță și plin de amare îndoieli
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
numit membru la Curtea de Casație și la urmașul lui, fostul ministru Crețulescu, am intrat în aceleași condiții, într-o vreme în care eram de neapărată trebuință aici. Daca ți-aș fi scris asta d-tale ai fi zis, după cum obicinuiești, că îmblu cu minciuni, că îmblu să te-nșel ș. a. N-am voit să mă espun la asemenea laude și de-aceea am tăcut. În sara chiar în care am primit bani din Lipsca prin casa Wertheisner m-am dus
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
-l las pe bătrân să aștepte prea multă vreme și încep să citesc plin de curiozitate: „Facem știre tuturor cui se cade a ști pentru rândul școalelor de învățătura cărții, de vreme ce în țara aceasta din nepurtare de grijă a domnilor neobicinuindu se...a se ține școale de învățătură era multă prostie,...Și fiindcă școalele sânt ca o fântână din care se adapă obștescul norod cu îndestularea învățăturii și a înțelepciunii, care...îl face pe tot omul...a pricepe legea cea pravoslavnică
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
uneori și trase pe corp vestonul ajustat și prea subțire pentru sezon. Atunci când Lică clezmierda un pom, băga de seamă că cerul e albastru și se păunea în vestonul său subțire, resimțea invariabil una din acele porniri amoroase pe care obicinuia a le rezolva repede și care, astfel, nu turburau cu nimic buna lui stare fizică și morală. Azi totuși Lică nu putea urmări dog-cdrt-nl cu țigăncușă. Acest lucru adusese oarecari perturbări în igiena lui. Vru să pornească spre duduia Mari
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de ore despărțeau de marele concert din Bach. . . . Biserica Amzei părea în sărbătoare. încă de pe la trei lumea începuse a sosi, și la patru - ora ceremoniei - strada era aglomerată de trăsuri și automobile. Slujea un arhimandrit. Aducîndu-și aminte că așa se obicinuia la Tecuci pentru fete, Lina angajase muzica militară, sosită din vreme, ce se odihnea acum, înapoia bisericei. După consultări cu Elena și Nory, care amândouă opinase pentru serviciul însoțit de cor, convenise și cu "Gîntarea", ce se alăturase corului permanent
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
popoarălor consta din bătălii și pradă. Iată unul din evenimentele cele multe ale anului. Dar voi spune încă unul, unul care pe mine m-a costat așa de mult. Pe Mureș plutea o moară a unui sas de la care noi obicinuiam a ne aproviziona cu faină, ceea ce-l făcuse pe sas să tacă față de patrulele maghiare ce cutreierau ținutul. Moara se legăna liniștit pe Mureș, cu roțile ei asurzitoare ce se rostogoleau ca doi balauri negri scăldîndu-și oasele de lemn mucegăit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
n-avem [loc], să ședem la masa mâțelor. - Ești nesuferit, Ioane, zise Anica, acuși te spun mamei. - Spune, se răsti el. - Taci, zise Iorgu, ațintind ochii lui albaștri cu fermitate asupra copilului pretențios. El cîrșni din dinți. Boierul din casă obicinuia se vede a ședea cu toate rudele și cu toți servii de-o ordine superioară la una ș-aceeași masă. E drept că cei mai mulți din aceștia erau de neam, deși sărăciți, și s-ar fi simțit atinși dacă lucrurile mergeau
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
asemenea petrecere cu critica lucrului meu, cu toată dragostea, vi-l pui Înainte, și citiți sănătoși.” Reținem două propoziții care spun ceva despre scriitorul Pann: „scriind cîte ceva, mi se pare că-mi petrec vremea foarte dulce” și: „m-am obicinuit a nu ședea fără lucru”... Ordinea propozițiilor În text este alta: Întîi, obișnuința de a munci, apoi petrecerea dulce. Există și un al treilea element: folosul, conștiința că ceea ce faci este necesar. Prin aceasta, Pann se identifică parțial cu mentalitatea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și biserici fără nici o cruțare. Asupra celor de pe urmă evenemente de pe câmpul de răzbel n-avem nici o știre din izvor sârbesc, de unde conchidem că cauza sârbilor nu stă tocmai bine pe câtă vreme nu mai au timp a-și publica izbânzile, după cum obicinuiau la începutul campaniei de față. Se vorbește că generalul rusesc Kauffmann a sosit la Belgrad ca să ieie comanda armatelor sârbești. Se știe că aceasta este unul din cei mai buni generali ai Rusiei. [25 iulie 1876] {EminescuOpIX 162} DE PE CÎMPUL
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Fazly Pașa trebuie să fi fost mari. Cum se va fi sfârșit această luptă nu putem spune cu siguranță; turcii susțin că au respins pe sârbi și și-au mănținut pozițiile, sârbii că au nimicit pe turci. Pîn-acuma ne-au obicinuit a vedea în aceste lupte o zadarnică irosire de putere și sânge omenesc, care nu stă în nici un raport cu succesele dobândite. Paralel cu vuietul armelor decurge acuma campania diplomatică a mediațiunei. În prosceniul acestei campanii vom întîlni desigur pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la 8 sara după o sângeroasă luptă forțară Teșița cu asalt strigînd: "Trăiască Regele! " Lupta principală a fost la Krevet, unde Cernaief a comandat în persoană. Din aceste detalii se deduce că turcii sunt încunjurați în pozițiile lor. Dar lectorul, obicinuit cu buletinele de victorii de pe acest câmp de război, întorcînd pagina și cetind de - a 'ndărătelea va găsi tocmai contrariul celor susținute de sârbi. După telegrama din Constantinopole atacul sârbilor au fost respins cu vigoare, iar turcii și-au mănținut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
principiului escluderei ei de la drepturile publice și chiar de la cele private, vom trebui să dezaprobăm purtarea nejustificabilă a unora din cetățenii români, cari cred a putea trata persoane cu totul inofenzive de rasă semitică într-un mod în care turcii obicinuesc, a trata pe bulgari. Declarăm că suntem contra oricărei concesii juridice sau economice cât de neînsemnate față cu totalitatea evreilor, dar principiul acesta nu include aplicarea de bastoane sau păruială asupra deosebiților indivizi care constituiesc acea totalitate. Odată stabilit punctul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sârmă, care, după cum se știe, nu roșește. Astfel corespondentul anunță din Iași troiene de omăt, încît după "Neue freie" noi patinăm de-a binele. Dar desigur că floarea acestor "horespiundenți" își are cartierul general sub cerul Pașcanilor (Dacă acești indivizi obicinuiesc a avea ceea ce legile noastre numesc domiciliu, o e mare întrebare). Iată ce spune o telegramă din Pașcani: Astăzi a trecut pe aicea 400 de cazaci și cerchezi din Caucaz. Ei poartă iatagane urieșești la coapse, iar din buzunarul esterior
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au costat viața câtorva mii de sârbi, în cari unele batalioane au mers în foc cu atâta nepăsare de moarte încît au fost stinse cu totul, armata sârbească era în pericol de a fi ruptă în 2 părți. Ne-am obicinuit însă a vedea că victoriile cele mai însemnate ale turcilor rămân fără urmări grave, pe de o parte pentru că aceștia sunt rău conduși, pe de alta pentru că Cernaief și sârbii reparează peste noapte pierderile de peste zi. Luarea cu asalt a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
țării. Guvernul se folosește de ei pentru a-i paraliza pe români și râde în taină de ei, știind prea bine din analele sale statistice că Sunt bejănari, aduși de boierii moldoveni pentru a li cultiva moșiile, lucru care se obicinuia în Moldova până la 1845, pe când în rolurile de contribuție era o rubrică deosebită pentru "bejănarii ruteni ". Acești oameni din vechi se pusese într-adevăr de bună voie sub autoritatea mitropolitului Sucevei, căci popii lor veneau din fundul Poloniei să se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ținta pentru care trupele ei au fost concentrate la graniță. [3 aprilie 1877] "CONVORBIRILE LITERARE" Fie-ne permis un ușor sentiment de uimire văzând că și onorabilul ziar "Presa" binevoiește a lua notiță despre "Convorbiri". Foaia literară din Iași se obicinuise atât de bine cu tăcerea semnificativă și cu amintirea și mai semnificativă a marilor organe de publicitate din capitală, încît rândurile de mai jos ale "Presei" sunt un adevărat eveniment în dulcele obicei al existenței. Dacă serioasa fizionomie a vremii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu părere de rău că d-na directriță a institutului Gregorian (de maternitate ) din cauze necunoscute ar fi fost maltratată de una din elevele acelui institut, tocmai în momentul în care d-na directriță asista pe o pacientă. Ne-am obicinuit a vedea că asemenea neorânduieli în școli nu provin totdeauna dintr-un spirit latent de {EminescuOpIX 412} nesupunere (cetitorii își vor aduce aminte de turburările din școala tecnică), ci sunt câteodată produse în mod artificial de înrîuriri străine cercului elevilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
doua se zice "m este", atunci se adaugă terminul al treilea, adică "este", care aici nu are înțelesul unei copule, ci înțelesul predicativ al existenței reale (comp. paragraf 20). Prin urmare silogismul hipotetic se reduce la următoarea formă de silogism obicinuit cu trei termini; s este o dependință a lui m, însă m are existență (p), prin urmare și s are existență (p). Dintr-aceasta e evident că, dacă autorului logicei i-au rămas în minte în mod neconștiu o idee
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în minte: Țara e bogată, țara va plăti... Timpul va șterge și urmele. Optimism! Să analizăm toate aceste trei moduri in rebus. Cel dentîi și cel de al treilea sânt cele obicinuite în România, cel de al doilea e cel obicinuit prin alte locuri a lumei, mai cuminți. Atât scepticul cât și optimistul se opresc la îndoială însăși și nu merg mai departe. Unul știe [răul] și cată lângă el, altul [îl] știe și sare cu ochii închiși peste el. Dar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu este prezentă în mințile oamenilor. Ciuma, războiul, birul sau foametea sunt probleme mult mai grave și de care se tem cu adevărat. Respectarea unei măsuri și punerea ei în aplicare cer numeroase intervenții din partea puterii. Slujbașii „ce s-au obicinuit rău a li se porunci pentru câte o treabă decâte trei și decâte patru ori“ nu se arată înfricoșați de ame nințările puterii, mai ales că aceeași putere mai întâi îi amenință, apoi se înduplecă și reia măsura deja transmisă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
între dânșii bolnăvindu-se și cei sănătoși“. Iarna nu există lemne pentru foc, dar, chiar de ar fi, nu se poate încălzi temnița pentru că „neavând ogeac spre răsuflare, din care pricină a putorii și mai ales a fumului cărbunilor ce se obicinuește, încingându-se cei în chiși de boala lingorii au murit cei mai mulți vinovați“. Din această cauză, din când în când, deținuții sunt lăsați să cerșească prin oraș, căci Vodă nu le oferă decât „pâine și lumânări“, dar și acestea foarte rar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]