198 matches
-
dacă a binevoit a ne lumina asupra acestei împrejurări, pîn-acum cu totul necunoscute. Ne aflăm în fericita poziție a celebrului Diaz când, pe luciul nesfârșit al mării, a-nceput a i se ivi de departe capul Bunei-Speranțe. [ 13 decembrie 1880] ["OBICINUIȚI A ȚINEA PE CITITOR... "] Obicinuiți a ținea pe cititor în curent cu cele ce se scriu în ziarele străine despre țară, comunicăm următorul articol din "Le Nord", care cuprinde o foarte fidelă dare de seamă a situației noastre interioare. În
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lumina asupra acestei împrejurări, pîn-acum cu totul necunoscute. Ne aflăm în fericita poziție a celebrului Diaz când, pe luciul nesfârșit al mării, a-nceput a i se ivi de departe capul Bunei-Speranțe. [ 13 decembrie 1880] ["OBICINUIȚI A ȚINEA PE CITITOR... "] Obicinuiți a ținea pe cititor în curent cu cele ce se scriu în ziarele străine despre țară, comunicăm următorul articol din "Le Nord", care cuprinde o foarte fidelă dare de seamă a situației noastre interioare. În una din cele din urmă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ianuarie 1870 ] {EminescuOpIX 88} SĂ FACEM UN CONGRES Dacă răsturnarea ministeriului Giskra-Hasner ar aduce cu sine căderea sistemei, a constituțiunei, a dualismului, ce rol vor juca românii la regenerarea bătrânei Austrie? Sta-vor ei cu mînele în sân, cum sunt obicinuiți a sta, intimida-se-vor de țipetele bufone ale maghiarilor sau nemților, ori vor merge cu fruntea deschisă, solidari cu celelalte națiuni cari au aspirațiuni comune nouă, spre a apela la simțul de dreptate al tronului, spre a-l sili
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pripire ciudată, o neregulată îmbulzire spre a se scutura de nesiguranța penibilă a situației. Reprezentanții puterilor de nord se pusese cu furtunoasă grabă în relații oficioase cu noul regim de la Cornul - de - aur, fără, a ține samă, nici măcar de formalitățile obicinuite. Când reprezentanții puterilor continentale primiră cele Întâi ordine urgente ca să deie relații asupra intențiilor noilor stăpânitori (în 1 iunie) ei erau mai toți de acord, întrebau {EminescuOpIX 121} în mod confidențial ce intenții are guvernul turcesc, spre a sonda dacă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
IN AUSTRO-UNGARIA Telegraful român (din Sibiu) aduce știrea că ministeriul de răzbel al Austro-Ungariei a avizat prin ordin pe ofițerii activi, pe cei de rezervă și pe cei milițieni (honvezi) ca fiecare din ei să-și întregească armatura. Afară de armatura obicinuită, fiecare ofițer trebuie să-și mai procure un revolver "Gasser" atârnat de o curea, o cartușieră cu 40 cartușe, un portofoliu de lac negru, o ploscă de câmp, o traistă neagră pentru pachete, un cufăr de 75 centimetri lungime cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
semn că Rusia e nerăbdătoare și dorește ca Austria să se hotărască odată - în caz contrariu va realiza ea singură planurile sale. [22 septembrie 1876] ["ACEST ARTICOL... Acest articol, însemnat prin pregnanța judecăței și prin o curățenie de limbă abia obicinuită în jurnalistica română, e scris de d-nul Eugen Brote și publicat în foișoara "Telegrafului romîn". Din el se va vedea că deceniile din urmă ale culturei române au în toate părțile Daciei un caracter unitar, care s-ar putea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Dl. Michăilescu și alții au secundat pe D. Manliu în fixarea mijloacelor prin care s-ar putea face educațiunea simțurilor copilului și prin urmare întărirea puterei lui de observație. În dezbaterea metodului de propunere a abecedarului, după ce s-a combătut obicinuita greșală ce trăia până mai în anul trecut în școalele noastre, s-au propus mai multe sisteme deosebite, între cari caută să reamintim sistema sonetară prin descompunerea vorbelor și cu ajutorul gesturilor, experimentată de d. Bălteanu, și sistema scriptolegă ce domnește
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
3 octombrie 1876] RECTIFICARE ["RELATIV LA... "] Relativ la cazu[l] de maltratare descris în nrul nostru de miercuri ne-am informat că d. Codrescu ar fi fost provocat de către frații Șrager și silit astfel să se poarte într-un mod nu tocmai obicinuit. [1 octombrie 1876] {EminescuOpIX 222} TURCIA ["LA 10 OCTOMVRIE... La 10 octomvrie st. n. un consiliu de miniștri estraordinar ar fi hotărât de a acorda un armistițiu de 6 luni, adică până la finea lui martie anul viitor. A doua zi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
orișicând pacea, păstrându - se neschimbat statu-quo teritorial. Pe de altă parte, propuind un armistițiu așa de lung, ea a propus dezarmarea milițienilor pe vreme de iarnă, întoarcerea la căminuri și redeprinderea cu pacinicele ocupații, reintrarea pe câtăva vreme în liniștea obicinuită, așa încît orișicând pacea ar putea ieși definitivă dintr-un atât de ademenitori provizoriu. Condițiile armistițiului sunt: 1) Sîrbia nu poate reocupa pozițiile care se află astăzi de facto în mînile turcilor (nu e esclus printr - asta ca ele să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
apare astfel în Pesta, poporul întreg ar trece peste toate Dificultățile constituționale și s-ar grupa cu entuziasm în giurul împăratului. Presa austriacă a primit aceste declarări ale principelui cancelariu într-un mod foarte divers. În Austria oamenii nu sunt obicinuiți a da multă crezare vorbelor marelui cancelariu, deși forma actuală de existență a Austro-Ungariei este adaptată intereselor Germaniei, încît cancelariul poate să fi vorbit adevărul. Tot la acel prânz Bismarck s-a esprimat că puterea aliată istoric cu Germania despre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
încredere nu în energia, dar în judecata sănătoasă și oarecum realistă a conluptătorilor săi a fost în parte adeverită de vreme. [6 februarie 1877] PRELECȚIUNI POPULARE ["SOCIETATEA LITERARĂ "JUNIMEA"... Societatea literară "Junimea" va ținea și în acest an prelecțiunile ei obicinuite, cu care publicul ieșan s-au familiarizat acum de treisprezece ani. Obiectul prelecțiunilor din acest an vor fi diferitele sisteme metafizice (dacă sub metafizică vom înțelege toate ideile pe care le-a avut sau omenirea sau unele școli filozofice asupra
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fost consacrată scăpării nenorociților cari rămaseseră în locuințele lor și ducerii în siguranță a efectelor lor. Ieri abia apa a început să deie înapoi și se speră că, cu începutul unei vremi mai liniștite, apele impetuoase se vor retrage cu obicinuita repejune a pâraielor de munte. [17 aprilie 1877] DE LA EPITROPIA SF. SPIRIDON Față cu cererile autorităților sanitare ruse, Epitropia spitalelor sfântului Spiridon au cedat pentru bolnavii armatei imperiale jumătate din localul spitalului central și toate încăperile spitalului Pașcanu din Tatarași
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
începi a suspiciona pe om înainte de a fi dovedit ceva contra lui, unești deja cu ideea ce se crează în capul cetitorului un predicat în defavorul lui, încît concluzia ți-i cu mult mai ușoară. Această suspicionare anticipată e foarte obicinuită în jurnalele politice, a căror misiune se 'nțelege că nu e luminarea publicului, ci escitarea patimelor lui, dar în discuții științifice n-are ce căuta. {EminescuOpIX 416} Dar "aceea" ce d. recenzent "voiește a imputa" autorului logicei "este ceva mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
răul, surâzi cu noblețe și dispreț și-ți zici în minte: Țara e bogată, țara va plăti... Timpul va șterge și urmele. Optimism! Să analizăm toate aceste trei moduri in rebus. Cel dentîi și cel de al treilea sânt cele obicinuite în România, cel de al doilea e cel obicinuit prin alte locuri a lumei, mai cuminți. Atât scepticul cât și optimistul se opresc la îndoială însăși și nu merg mai departe. Unul știe [răul] și cată lângă el, altul [îl
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nr. 4-6, 1915, p. 88. Redacția preciza, într-o notă: „Deși nu împărtășim unele afirmațiuni și concluziuni ale autorului, dăm cu plăcere loc acestui studiu obiectiv și conștiincios, al cărui ton se deosebește atât de mult de discuțiunile noastre politice obicinuite“ (p. 85). Era mai mult o „rezervă diplomatică“, decât una reală față de conținutul materialului cuprins între p. 85 și 110. • Ibidem, p. 89. • Ibidem, p. 95-96. Referire, mai întâi, la cele trei județe din sudul Basarabiei retrocedate Moldovei în 1856
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
10). V. Lectura ca proces oral în discutarea acestui aspect, pe care Papadopol îl numește mai simplu „exerciții de citire”, acesta pornește de la o clasificare a modurilor de lectură, opinând că „se poate citi, în liceu, în trei feluri: 1. obicinuit, 2. explicat și 3. intonat sau cu terminologia pedagogică - reprodusă după A. ContaKernbach, a cărui lucrare de pedagogie generală este adesea citată - 1. mecanic (curent, cursiv), 2. logică (inteligent), estetică (artistic).” (Papadopol, 1925: 34-35), dar adaugă apoi noi diviziuni: „individual
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
dinspre real-expozitiv spre ficțiune, fie rămâne cantonat în evenimențial sau e alegorie pură, dal capo al fine. Cert e că finalul rămâne o surpriză de foarte multe ori. 3. Textele propuse de noi spre analiză, "Unul din argumentele cele mai obicinuite"(1880)225 și "Cum polemizează domnul Iorga"(1937)226, departe de a fi preferate în exemplificările exegetice, întrunesc, din punctul nostru de vedere, principalele criterii elective, și anume: au o maturitate publicistică, urmând unui consecvent exercițiu al scrisului cotidian (la
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
contra-discurs, adică de textul-răspuns în cadrul unei polemici explicite, în inventio Eminescu formulează lapidar unul din locurile comune care întrețin disputa și evident conectează cititorul la realitatea imediată, furnizându-i, în același timp, mobilul reangajării polemice: "Unul din argumentele cele mai obicinuite ale ziarului Românul, pe care îl repetă de câteva zile necontenit, este că, dacă țara se află în rea stare, vina e a partidului conservator, care a guvernat-o secoli întregi, pe când d-abia vreo cinci-șase ani a putut să
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
arghezian", "Note despre polemică", "Din nou despre polemică", în La sfârșitul lecturii, III, Editura Cartea Românească, București, 1980. 223 Tudor Arghezi, Scrieri 26, p. 100. 224 Apud Cornel Munteau, op. cit., p. 79. 225 Mihai Eminescu, "Unul din argumentele cele mai obicinuite", în Opere XI, ediția Perpessicius, Editura Academiei, București, 1984, p. 42. 226 Tudor Arghezi, Scrieri 41, p. 177. 227 Roland Barthes, "L'ancienne rhétorique", în volumul colectiv Recherches rhétoriques, Communications, 16, Éditions du Seuil, Paris, 1994. 228 În 1904, cu
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Doc.VI, 223) aflăm atribuțiile vornicului de târg la 1740: „...săfie volnic a păzi diregătoria sa și a apăra pe oameni despre unii și alții să nu-i supere; însă de la târgoveți alt nemică să nu ia, fără numai gloabele obicinuite și vitele de pripas orice fel s-ar afla la târgoveți. Iar vel căpitan... să nu se amestece acolo la târgoveți nici la gloabe, nici la vite de pripas". În hotarnica Plopenilor, la 1673, după vornicul de târg era înscris
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
podului ca să o ia Episcopia". Urma de acum, ca părinții episcopi să-și pună proprii oameni „ca să strângă brudina", iar ispravnicii și căpitanii cei mari de la Soroca „să n- aibă a se amesteca la brudină ci să-și ia numai obicinuita părcălăbie de la trecători". Dând brudina Episcopiei, domnitorul stabilea și obligații precise pentru aceasta: „Episcopia să fie datoare" în cazul „când s¬ar învechi sau s-ar strica" podul, să cheltuiască „să-l facă și să-l dreagă din agonisita brudinei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ceasuri se pierd cei mai frumoși copaci, rodul de sute de ani! Daunile ce se pricinuiesc prin aceasta nu se mărginesc numai în pierderea cea mare a lemnului, ele sînt încă mai mari și mai întristătoare, de vreme ce locul pădurilor arse, obicinuit, nu mai este favorisitori creșterii copacilor și nu se mai poate face pădure pe dânsul. Lângă Neagra și Negrișoara, în cuprinsul Dornei, am aflat șiruri de munți, în depărtare de câteva mile (ceasuri) pustie<tă>ți prin asemine ardere a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
au să fie în depărtare de 8-12 palme de laolaltă. La scoaterea copăceilor din shoală, trebuie foarte bine să luăm sama ca, pe cât se va putea, să nu se vatăme rădăcinile. Scoaterea copăceilor se poate face și cu un hârleț obicinuit, înfingându-l din două sau trii părți împrejur și, apoi, ridicând copăcelul prin plecarea în gios a hârlețului. Fiind că, cu toată paza, nu se poate feri vătămarea rădăcinilor, apoi toate părțile vătămate să se răteze cu un cuțit ascuțit la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
împoporarea țărei, cum și însuși statul. Aceasta însă încă nu este destul. Împoporarea țărei mai câștigă încă și din altă parte. În politiile de la munți trăiesc multe mii de oameni cari vreu să aibă hrană, îmbrăcăminte ș.a. Locurile de la munți obicinuit sînt neroditoare și produc puțin sau mai nimic din cele ce trebuie pentru hrana oamenilor, deci pânea și celelalte mijloace de viețuire trebuie să se aducă din alte părți a șesului țărei. În acest chip, locurile roditoare de pin pregiurul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de la minerii țirculează în toată țara și prin aceasta sporește și să îndămânează agricultura, țânerea vitelor și îndeobștie împoporarea țărei. Pân și proprietarii cu moșii de pin pregiurul minelor pot mai bun folos scoate din a lor moșii; pentru aceasta, obicinuit vedem că locurile de pin pregiurul munților cu mine înflorite sînt mai bine cultivate și împoporate și că în aceste agricultura mai mult sporește decât în alte părți. Așa, de pildă, o mare parte a Ungariei de Gios trăiește din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]