177 matches
-
fur' agoniseala, / Nimic nu s-a schimbat la obidiți / Atâta doar că alții strâng zăbala. Că nu-s mai împărați și proletari/ În lumea noastră? Totu-i o minciună! / Doar cei bogați, egali mi-s și sunt tari/ Iar ceilalți, obidită, biată turmă. // Cât alți fanarioți de pe pământ / Cu-ai noștri merg, ținându-se de mână, / Promisa bunastare-i vorbă-n vânt / Iar libertatea țării tot se-amână. // Subiectele-s aceleași, de demult, / S-au mai schimbat actorii între timp. / De-
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
i-a întărit pe cei care au urcat muntele suferinței în gulagul românesc, pătrunzând acolo pe căi nebănuite: în reverul unei cămăși, într-un bob de mei, sub un petic de haină veche, luminând tainic întunericul celulei și sufletele celor obidiți. Prezența preoților în spațiul concentraționar comunist a făcut posibilă trăirea unei vieți în Iisus Hristos deplină și poate de aceea sistemul a fost nu de puține ori mult mai dur cu ei: La Canal, brigada preoților era brigadă disciplinară, supusă
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
i-a întărit pe cei care au urcat muntele suferinței în gulagul românesc, pătrunzând acolo pe căi nebănuite: în reverul unei cămăși, într-un bob de mei, sub un petic de haină veche, luminând tainic întunericul celulei și sufletele celor obidiți. Prezența preoților în spațiul concentraționar comunist a făcut posibilă trăirea unei vieți în Iisus Hristos deplină și poate de aceea sistemul a fost nu de puține ori mult mai dur cu ei: La Canal, brigada preoților era brigadă disciplinară, supusă
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
sunt ispitit Și mii păcate mă-mpresoară. Te rog și când sunt asuprit Ori necredința mă doboară, Alerg la tine chinuit, Sprijin să-ți cer, Sfântă Fecioară. Tu ești minune, ești comoară... Eu, de necazuri năpădit, Când sunt bolnav și obidit, Ajută-mă și-a mia oară! Alerg la Tine, chinuit... Rondel - rugăciune Maicii Domnului (2) Te rog smerit, iubită Mamă De Dumnezeu Născătoare, Să nu-mi iei tot păcatu-n seamă! Te-ndură și-mi dă iertare! În suflet port adâncă
VERSURI DE SLAVĂ ȘI MULȚUMIRE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366321_a_367650]
-
Fără el țara pierde un om care îi ajută pe cei ce nu se pot salva! În țara înădușită de plâns, sosește Crăciunul și vin cu ninsorile, cernându-se de sus, apăsările neîndurărilor. Din pușcărie, Gigi Becali încă mai salvează obidiți, dar pe sine nu se poate salva! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Gigi Becali. Cei care nu se pot salva / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1074, Anul III, 09 decembrie 2013. Drepturi
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
tată era un medic la un “ spital pentru săraci“. Și datorită acestui fapt nenumărate personaje din opera sa , întruchipând nevinovăția sufletească sau suferința luminată de sacrificiu precum: Varvara Dobroselova ( din Oameni sărmani ), Netocika ( din Netocika Nezvanova), Nelly ( din Umiliți și obidiți ), Sonia Marmeladova ( din Crimă și pedeapsă), Nastasia Filipovna și prințul Mîșkin ( din Idiotul), Iliușa ( din Frații Karamazov), inclusiv eroina “smerita “ din nuvela cu același nume, sunt văduviți de căldura dragostei materne. Orfan și Dostoievski de mamă, acesta a tânjit după
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
datele existenței sociale. În operele scrise imediat după întoarcerea din Siberia demască liberalismul împletit cu compasiunea pentru suferințele celor ce duc traiul obscur al “oamenilor sărmani “.Aceste trăsături ale realității sunt oglindite în roamnele ” Amintiri din casa morților “ , “Umiliți și obidiți”, dar și în nuvelele “Satul Stepancikovo “, “Visul unchiului “, scrise, aproape toate, în jurul anului 1860. Ele sunt, împreună cu “Oameni sărmani “ și “Inimă slabă “, un fel de varațiuni pe tema “omului mic “, neânsemnat, înfrânt sufletește de contradicțiile capitalismului în ascensiune, contradicții care
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
din sudoarea lor, nu au făcut avere! Și dincolo, când trec, n-au nicio mângâiere. Îmbogățiții țării, ajunși pe trepte mari, Se poartă cu românii ca niște cruzi tâlhari. Și acoliții lor, o treaptă oblojită: În rest, mulțimea astăzi, trăiește obidită. Cu durere-n suflet, plecat-ai Eminescu, Așa și tu te duci, maestre Păunescu, Căci asta e simțirea, ce-o are un poet. El mai presus de alții, e poate un profet. Ce simte și dorește o lume-adevărată, Și-n
DOAR SUFLETUL DIN OM, DOAR EL ARE VALOARE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355406_a_356735]
-
omului de către om în întreaga lume - a renunțat de bună voie Mihail Gorbaciov în anul de grație 1989, la cea anglo-mozaica democratizare de la Westminster, cu forța a întregii lumi - renunța acum Donald Trump. Singură speranța a celor mulți, săraci și obidiți, mai ales din Africa și Asia, dar și din Europa și America, rămâne mondializarea celor zece porunci biblice, a bisericii catolice, a papei Francisc, care este așteptat cu nerăbdare în România cu prilejul comemorării a unui secol de la Marea Unire
ROMÂNIA 2017 ŞI ANTIINTELECTUALISMUL PROTESTANT ŞI ORTODOX de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352820_a_354149]
-
Dumnezeu pentru a se mili de „robii pământului” și să adune pe bolta cerului norii dătători de ploaie. Scoarța pământului se uscase precum coaja de copac, iar crăpăturile adânci, de-ți rupeai picioarele în ele, aduceau spaimă în inima țăranului obidit, că nu mai știa ce să se facă de atâta necaz ce se abătuse pe capul lui; iar gânduri negre îi întunecau mintea: „Dacă nu dă o ploicică peste țărâna asta uscată, adio cu semănatul grâului de toamnă”. Părintele Murărescu
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ULTIMA SANTINELĂ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 316 din 12 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ultima sentinelă Sunt sentinela ultimului cânt, sub vămile de fum ale tăcerii, uitat de flori cu trupul obidit și frânt, mai las un ceas pe marginea-nserării. Cetatea mea de mult e cotropită și-n turnu-i orologiu grav tot bate, pe când un murg cu stele sub copită nechează îndelung cu gluga nopții 'n spate. Și-n golul orb
ULTIMA SANTINELĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357044_a_358373]
-
resurse pastorale și ape minerale. Îl fascinează locurile și oamenii, cu specificitatea lor, absolut în toate regiunile africane în care a lucrat. În însemnările sale despre Africa, el spune că aici a găsit ceva din liniștea sufletului, între oamenii aceștia obidiți, dar încă răbdători, cu grumazul în juguri grele, împăcați oarecum cu soarta... Revine în Maroc în perioada 1974-1976, unde parcă viața nu era aceeași pe care o lăsase în urmă cu trei ani, iar apoi continuă periplul african și merge
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
Părintele Vasile Marinescu a ieșit la pensie și nu mai slujește aici. Acum vreo doi, trei ani, când venisem pe-aici cu colegii de la Clubul Iubitorilor de Cultură din Curtea de Argeș, părintele ne vorbise despre libertate, despre prigoana comunistă împotriva țăranului obidit și credincios și împotriva intelectualilor rafinați și truditori la cultura țării. Printre cei învinuiți de Securitate și închis la Pitești și Craiova fusese și tatăl său, preotul Gheorghe B. Marinescu din Cărpeniș, pentru că a spovedint un grup de legionari în
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357848_a_359177]
-
Nici curajul n-am să-mi pese,/ flori uscate cad pe masă/ și-un paianjen firu-și țese” versuri triste ce mi-au amintit poezia lui Octavian Goga “Cade-o lacrimă”,” - “Cade-o lacrimă din ochi-i/ Leneș prelingând fereastra/ Suflet obidit și singur,/ Ce mai cați pe lumea asta?” Versul Annei Nora Rotaru nu este dulceag nici excesiv de setimental și ne permite să cunoaștem o femeie puternică, deșteaptă, cultă, biruitoare în lupta cu viața și chiar cu moartea (dacă luăm în
ANNA NORA ROTARU- O VIAȚĂ PICTATĂ ÎN CUVINTE, „LA RĂSCURCE DE LUMI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357755_a_359084]
-
tată era un medic la un “ spital pentru săraci“. Și datorită acestui fapt nenumărate personaje din opera sa , întruchipând nevinovăția sufletească sau suferința luminată de sacrificiu precum: Varvara Dobroselova ( din Oameni sărmani ), Netocika ( din Netocika Nezvanova), Nelly ( din Umiliți și obidiți ), Sonia Marmeladova ( din Crimă și pedeapsă), Nastasia Filipovna și prințul Mîșkin ( din Idiotul), Iliușa ( din Frații Karamazov), inclusiv eroina “smerita “ din nuvela cu același nume, sunt văduviți de căldura dragostei materne. Orfan și Dostoievski de mamă, acesta a tânjit după
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359443_a_360772]
-
datele existenței sociale. În operele scrise imediat după întoarcerea din Siberia demască liberalismul împletit cu compasiunea pentru suferințele celor ce duc traiul obscur al “oamenilor sărmani “.Aceste trăsături ale realității sunt oglindite în roamnele ” Amintiri din casa morților “ , “Umiliți și obidiți”, dar și în nuvelele “Satul Stepancikovo “, “Visul unchiului “, scrise, aproape toate, în jurul anului 1860. Ele sunt, împreună cu “Oameni sărmani “ și “Inimă slabă “, un fel de varațiuni pe tema “omului mic “, neânsemnat, înfrânt sufletește de contradicțiile capitalismului în ascensiune, contradicții care
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359443_a_360772]
-
îl ascultă cu atenție și, cum era o femeie sensibilă, cunoscătoare a fiilor pământului care munceau din zori de zi până-n miez de noapte, ca să poată să-și asigure o coajă de mălai, căci duceau o viață mizeră, de ființe obidite... care trăgeau în jug pe moșiile boierilor: fenomen social pe care-l înțelesese mult mai bine de când se întorsese de la studii, unde luase contact cu somitățile franceze (socialiștii „radicali” - foștii ei colegi de la Universitatea de la Sorbona), în acest moment realiză
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
i-a întărit pe cei care au urcat muntele suferinței în gulagul românesc, pătrunzând acolo pe căi nebănuite: în reverul unei cămăși, într-un bob de mei, sub un petic de haină veche, luminând tainic întunericul celulei și sufletele celor obidiți. Prezența preoților în spațiul concentraționar comunist a făcut posibilă trăirea unei vieți în Iisus Hristos deplină și poate de aceea sistemul a fost nu de puține ori mult mai dur cu ei: La Canal, brigada preoților era brigadă disciplinară, supusă
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
moarte. Pe toți cei pe care i-a cunoscut, fie și numai în treacăt, i-a prețuit cu multă atenție și considerație ca pe niște apropiați ai lui. L-am iubit și prețuit pentru devotamentul lui față de cei săraci și obidiți. Pentru solidaritatea lui față de cei aflați în suferință. El i-a tratat pe toți la fel, fie ei sclavi sau oameni liberi, bogați sau săraci... și de aceea ne-a făcut să ne întrebăm dacă nu cumva este chiar El
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
schelete vechi și... duium de monezi, bine păstrate! Bucuros de izbânda căutării, omul se închină, înălțând spre Cer mulțumire că nevoința nu-i fusese de prisos. Și, în timp ce se ruga, auzi din nou vocile ce-i lămureau, acum mai puțin obidite, cum că erau osemintele unor călugări vechi, surprinși în timp ce adăposteau tezaurul mănăstirii, de o mână de turci chemați de apriga dorință de comori... Îi povestiră în frânturi dureroase cum turcii încărcaseră monezi în săculeți, cât putuseră lua fiecare pe cal
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
i-a întărit pe cei care au urcat muntele suferinței în gulagul românesc, pătrunzând acolo pe căi nebănuite: în reverul unei cămăși, într-un bob de mei, sub un petic de haină veche, luminând tainic întunericul celulei și sufletele celor obidiți. Prezența preoților în spațiul concentraționar comunist a făcut posibilă trăirea unei vieți în Iisus Hristos deplină și poate de aceea sistemul a fost nu de puține ori mult mai dur cu ei: La Canal, brigada preoților era brigadă disciplinară, supusă
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
n-ar mai fi putut scoate nimic din Țărișoara noastră din cauza olteanului ăla blestemat, nici măcar un chiștoc de țigară ars! Și atunci, datorită dragostei care le măcina sufletele miloase, a grijii pentru soarta crudă care le împovăra sufletele bieților români obidiți, au pus-o repejor de-o „revoluție populară” iar în doi timpi și trei mișcări finalul piesei a fost unul din cele câteva variante acceptabile ale scenariului urmând ca restul operațiunilor de ridicare grabnică a nivelului de trai al bieților
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]
-
cine sunt... -Băiată, să iubești pământul. -Da, moșul meu drag, îl iubesc, ca pe sufletul meu. Îți promit!” (ibid. p. 36-37, 65) În contrast cu neputințele turmei înglobate silnic în procesul de deznaționalizare românească avizat de potentații și renegații acestui popor, prea obidit, prea democratic, deci, peste genericul funest al așteptărilor zadarnice, strigă chemarea Eroinei noastre Alexandra-Svetlana, de a ne ridica în picioare, de a sta drepți, dârji, demni, îndârjiți, de a fi responsabili, de a lua atitudine testamentară privind moștenirea divină a
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
prezidențiat și nici iadeșul n-a mai rămas din noi. Păi, dragii noștri confrați, în urmă cu cinci ani de ce nu v-ați supărat la fel de aspru pe politicienii români și nu ați sărit în apărarea Țării și a norodului său obidit și mințit de toți la fel cum ați făcut-o pentru a-l susține pe Iohannis? Să fie oare asta încă una dintre ciudatele enigme ale istoriei moderne?! Dar, dacă într-adevăr multora dintre cei din diaspora le este cam
A TRECUT ŞI ZIUA ROMÂNIEI... (SCRISOARE ADRESATĂ UNUI PRIETEN DE LA ANTIPOZI) de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371894_a_373223]
-
tată era un medic la un “ spital pentru săraci“. Și datorită acestui fapt nenumărate personaje din opera sa , întruchipând nevinovăția sufletească sau suferința luminată de sacrificiu precum: Varvara Dobroselova ( din Oameni sărmani ), Netocika ( din Netocika Nezvanova), Nelly ( din Umiliți și obidiți ), Sonia Marmeladova ( din Crimă și pedeapsă), Nastasia Filipovna și prințul Mîșkin ( din Idiotul), Iliușa ( din Frații Karamazov), inclusiv eroina “smerita “ din nuvela cu același nume, sunt văduviți de căldura dragostei materne. Orfan și Dostoievski de mamă, acesta a tânjit după
DOSTOIEVSKI-GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371265_a_372594]