233 matches
-
sînt integrate într-un domeniu de referință cuprinzător, care constituie un univers, în sensul literal al cuvîntului, deoarece orice experiență umană poate fi acum privită ca defășurîndu-se în cadrul lui... Universul simbolic este conceput ca o matrice a tuturor înțelesurilor social obiectivate și subiectiv reale; întreaga societate și întreaga biografie a individului sînt văzute ca avînd loc în acest univers. Este foarte important că situațiile marginale din viața individului (marginale în sensul că nu sînt incluse în realitatea existenței zilnice în societate
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
umane, pe care le vedem În exteriorul acesteia sub formă de atitudini, acțiuni, conduite, suferințe psihomoral sau boli psihice, Își au sursa În individ și sunt localizate În dimensiunea spațiului sufletesc al acestuia. Ceea ce se vede În exterior sunt aspectele obiectivate ale destinului interior al persoanei umane. Ele schimbă aspectul persoanei În raport cu lumea, creând impresia că ne aflăm În fața unui individ schimbat. Dar această schimbare o vedem În raport cu lumea. Dincolo de imaginea patică a ființei umane, trebuie să Înțelegem sensurile umanului schimbat
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Știința reproducerii structurilor trebuie să examineze, pe de o parte, economia, statul sau școala, iar pe de altă parte, formele specifice de conștiință și cultură care susțin și codetermină aceste structuri. Ea trebuie să studieze interacțiunile complexe dintre structurile sociale obiectivate și habitusul de grup, să dezvăluie structurile de dominație și rolul necesității în configurarea credințelor și a instituțiilor. 1.5. Originea habitusuluitc " 1.5. Originea habitusului" Habitusul este determinat de diferitele formațiuni sociale în care individul se găsește prins. Fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acompaniată de emoția care se ivește din el.” Întrebarea ce? nu caută deci să identifice un (oarecare) obiect natural sau fizic, ci să-l repereze pe acela care este corelatul obiectiv al experienței, al emoției. Care este garantul unei emoții obiectivate. Emoția (haiku) prezentă În experiență și deci În obiect nu este Însă, ca În poezia occidentală, una infuzată, transferată În mod subiectiv și sentimental obiectului. Lumea obiectivă nu devine o oglindă a simțirii subiective (poetice). Soluția haikuului este depersonalizarea autorului
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
nelegitime din perspectiva unui discurs religios propriu unei tradiții autentice, sunt următoarele: 1. instanțierea sacrului, prin utilizarea acestui termen cu pretenția că el circumscrie ceva, de natură obiectuală sau obiectivabilă, într-un registru transcendent sau transcendental (la rândul lui, fals obiectivat); în discursul religios autentic, principiul nu este și nu poate fi, prin natura sa, „localizabil“, neavând chip și neputând fi regăsit undeva; 2. instanțierea manifestărilor sacrului, pe de o parte, ca modalități de expresie ale unui sacru instanțiat deja prin
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
se substituie întregului, chiar dacă întruchipările însoțesc experiențe autentice, intense. Atâta timp cât divinul este obiectivat prin privirea care separă eronat subiectul de „obiect“, nu este posibilă sălășluirea în legătura cu Unul. Unul nu poate avea chip și, prin urmare, orice repre zentare obiectivată poate sta cel mult ca semn pentru a anunța prezența divină. Aș face din nou trimitere, în acest caz, la celebra „viziune“ a profetului Ilie, care, la ieșirea din peșteră, trece cu virtuozitate toate pragurile, fără a da chip divinului
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ambientului estetic. În școala se exersează bunul gust în vestimentație, în procurarea obiectelor personale. Se exersează politețea, manieră, elegantă comportării și relațiile de comunicare interumane. 1.5.3 Artă „Artă (în latină-ars, artis=artăă este forma de activitate umană creatoare, obiectivata în structuri (opereă menite să comunice mesaje de idei și sentimente, să trăiască prin limbaje, mijloace și tehnici specifice, stări de spirit în actul de receptare-contemplare” (E.Macavei, 2002, p. 252Ă. Artă are o realitate antică (obiectivata în operele literare
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
activitate umană creatoare, obiectivata în structuri (opereă menite să comunice mesaje de idei și sentimente, să trăiască prin limbaje, mijloace și tehnici specifice, stări de spirit în actul de receptare-contemplare” (E.Macavei, 2002, p. 252Ă. Artă are o realitate antică (obiectivata în operele literare, muzicale, plastice, coregrafice, teatrale, cinematograficeă și axiologica (valoricăă. Este o reflectare interpretativa a lumii prin mijoace expresive specifice. Prin forme, sunete, ritm și melodicitate, cuvinte, linii, culori etc., arta oglindește o realitate obiectiv subiectivă. Ea exprimă în
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
în cel extern. Mediul intern al organizației este evaluat prin stabilirea unor mărimi de referință generate de modele constituite de ansamblul celorlalte organizații. Reciproc, mediul extern este evaluat pe baza unor prezumții sau standarde conceptuale, mai mult sau mai puțin obiectivate, generate de către membrii organizației. Aprecierea „poziției” unei afaceri în mediul intern și mediul extern se dorește a fi obiectivă. Dacă se presupune că un efect este generat de un număr redus de cauze, eventual de una singură, atunci gradul de
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de epos este pe deplin justificabilă dacă ne gândim la fidelitatea cu care aceste poeme și-au urmat modelul narativ. "Termenul slujește pentru a desemna acele moduri de narațiune, în versuri sau în proză, unde vigoarea și suflul inspirației artistice, obiectivate, amintesc de idealul străvechilor creații epice, de la Ghilgameș până la Cântecul Nibelungilor"213. Poemele au o structură evenimențială îndelung elaborată, uneori cu prea multe episoade secundare (Ariosto, de pildă, "uită" la un moment dat să mai aducă vorba de soarta unora
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
faptul divers, o anecdotă, ceva hazliu sau chiar vulgar. În caracterizarea drastică a lui G. Călinescu - C. „nu e un scriitor, ci un bun foiletonist” - temeiul e greu de contestat. Mai nimic nu vine la el dinspre invenție și prelucrare obiectivată. Precisă la nivelul detaliilor, observația rămâne ori nudă, seacă, plată ori ajunge să fie subminată de un criticism îngroșat, de vreme ce pornirea nediferențiat caustică, gratuit necruțătoare nu poate fi reprimată. C. pare să descindă mai degrabă din familia plebee a unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
sau în „dugheni îngenuncheate”, așteptând umil, ca dinspre un alt orizont, transcendent, „darul pâinii”. Poetul pare astfel a celebra, și el, elanul primitiv și inocența satului, în replică la spleen și la anostul citadin, dar nostalgiile sunt reținute și oarecum „obiectivate” în tonul epic, nesentimental și în culorile, mai adesea tranșante, cu urme expresioniste în limbaj. Titlul însuși al cărții învedera afinitatea, corespondența durabilă și, deopotrivă, tensiunea, distanța în contrapunerea termenilor: pământ și soare, teluric-uranic. August cândva, timpul devine material, proliferând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
colectivitatea lui) și lumea sa socială interacționează mutual. Produsul acționează asupra producătorului său. Exteriorizarea și obiectivarea sunt momente ale unui proces dialectic aflat în perpetuă derulare. Cel de al treilea moment al acestui proces (...) este interiorizarea (prin care lumea socială obiectivată este reproiectată, reflectată în conștiință, în cursul socializării)"324. Regăsim aici, în cazul celui de al treilea moment al procesului de construcție a ordinii sociale, una dintre funcțiile fundamentale a ideologiei, și anume aceea de integrare a noilor generații într-
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
legitimarea este una dintre funcțiile ideologiei. Prin urmare, niciun univers simbolic nu poate face abstracție de ideologie, care, prin atributul său de integrare, devine o formă de cunoaștere a realității sociale: "Legitimarea "explică" ordinea instituțională conferind valabilitate cognitivă înțelesurilor sale obiectivate. Legitimarea justifică ordinea instituțională imprimând o demnitate normativă imperativelor sale practice. Este important să înțelegem că legitimarea cuprinde nu numai un element normativ, ci și unul cognitiv. Altfel spus, legitimarea nu este numai o chestiune de "valoare" ea implică întotdeauna
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Searle, la construcția conceptuală a spațiului social. Concluzia care pare să se impună la finalul acestui capitol, în conformitate cu logica perspectivei holiste asupra construcției sociale a realității, este aceea că "universul simbolic este conceput ca o matrice a tuturor înțelesurilor social obiectivate și subiectiv reale; întreaga societate istorică și întreaga biografie a individului sunt văzute ca având loc în acest univers"350. Capitolul III Ideologia ca instrument al cunoașterii politice În planul general al realității sociale, spațiul delimitat de politic este îndeobște
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Călinescu „temperamentul său critic deosebit de interesant”, „resursele excepționale de scriitor”, munca dârză și talentată, Streinu neagă valoarea volumelor II și III. Peste 30 de ani, în studiul Eminescu văzut de G. Călinescu, criticul nostru traversează cu o privire cordial-comprehensivă și obiectivată impunătoarea biografie dedicată poetului și exegeza asupra operei. Este o incursiune foarte interesantă, pendulând discret între judecata cumpănită, aprecierea francă, prețuirea deschisă și rezerva subtextuală, mai totdeauna îndreptățită - și, aspect deloc neglijabil - formulată în termeni urbanacademici. Rândurile conclusive sunt înalta
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
istoria, arta, filosofia, psihologia ș.a.) nu poate fi judecat, spune Dilthey, după normele extranee ale logicii dihotomice carteziene, întrucât subtilitatea gradațiilor și tranzițiilor infinite ale experienței interioare nu se lasă explicată prin („redusă la”) schema metodologică subiect/obiect. Înțelegerea formelor obiectivate ale existenței umane presupune o conștiință fatal subiectivă a identității, care traversează, în dinamica aceluiași impuls, atât subiectul, cât și obiectul, selectând evenimentele conform idiosincraziilor unei structuri psihice date și suprapunând multiplicitatea aspectelor eterogene ale exteriorului și interiorului într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
vehicule ale cunoașterii. De unde decurge necesitatea unor sisteme care să le asocieze și să le pună de acord (multi media systems)". Tehnologia modernă solicită Însă mijloace care să permită, ca prelungiri ale mâinii si creierului, ca putere materiala a cunoștinței obiectivate, o alternanță rapidă a surselor de influență și mesaj, integrate Într-un plan unitar și funcțional, „Multimedia" ne ajută să observăm că resursele de rezistența și de organizare a capacității În fața „asaltului informațional" nu stau doar În noi Înșine, ci
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
convin că sub masca cinismului și sub „bruiajul” procedărilor de sorginte avangardistă M. ar fi fost, în fond, un confesiv și un sentimental. Frecventă este și înregistrarea poetului drept creator de tablouri de atmosferă, enigmatice, luminate de un lirism criptat, obiectivat, învestit în „obiecte”, în „decor”. De aceste tablouri ține și imageria onirică a poetului, aceasta fiind marca de onirism cea mai vizibilă a creației sale. Faptul că a putut fi raportat la poeți cât se poate de diferiți între ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
limitele derizorii ale detaliului material, ale gestului mărunt sau ale prezenței discrete și anonime. Ontologia slabă, fluidă a lumii urbane este premisa acestei experiențe prin care deplasarea devine o căutare a „Mumelor“, a conceptelor originare, fără ca acestea să fie vreodată obiectivate, însușite, elaborate. Neintențională, neprogramatică, expe riența flaneurului intră în categoria „nefericirilor“ poetului fermecat de dragostea „nicht sowohl auf den ersten als auf den letzten Blick“. În mod esențial, ea nu „rodește“, nu determină un rezultat, ci doar reorientează privirea de la
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
atribuind celor 256 de nuanțe de gri una din cele 16,6 milioane de nuanțe date de computer cu o intensitate și saturație specifică. Astfel, În timpul fragmentării, calculul va "trece" de la culoarea verde la roșu, fragmentarea fiind deci, mai bine obiectivată. Costul Întregii aparaturi (aproximativ 10000 USD), adăugat la prețul foarte ridicat al unui litotritor, limitează răspândirea acestei inovații ce și-a demonstrat utilitatea. Din cele expuse mai sus, se desprinde ideea că, o bună fragmentare nu se poate face fără
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
care i se atribuie conform unei logici care nu mai este a lui, nu mai este a naturii, ci a moralizării creștine. Animalul devine, pe scurt, o figură de stil. Explicația este că, odată cu impunerea creștinismului, se renunță la perspectiva obiectivată, raționalistă specifică istoriei naturaliste din Antichitate (de exemplu, Istoria animalelor a lui Aristotel dispare din orizontul culturii europene până în secolul al XIII-lea, când Michael Scotus îi traduce tratatele despre animale din arabă 40, reperul rămânând Historia naturalis a lui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai multe absoluturi. Cînd acest prag, cînd această perplexitate au fost atinse, diversitatea religioasă își poate da eventualul beneficiu metafizic. Atunci, discursul de tip sedentar al religiei cel care imobilizează revelația într-un sistem, care o reduce la un absolut obiectivat în formulare va fi îndemnat, poate, să își recunoască limitele. Conștiința religioasă își poate aminti atunci că expunerea doctrinei nu este decît o etapă pe drumul cunoașterii, că acest discurs nu face decît să formuleze disciplinat, rațional și limpede, dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a tatona sfera unui Altceva radical, în care identitatea și alteritatea să își afle paradoxala unitate? Libertăți și libertate Libertatea totală a unui subiect limitat : privatizarea religiei Asemenea unui decapant, modernitatea tîrzie a criticat și a erodat caracterul de transcendență obiectivată cu care fuseseră învestite mari instituții ale modernității. Națiunea, statul, binele public au fost recunoscute rînd pe rînd ca avînd un statut secund, derivat, slujitor față de ființa umană, în unicitatea ei concretă. Inversînd complet acest raport, totalitarismele secolului XX au
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
divine demonstrează că ea era resimțită ca secundară, în ciuda tuturor eforturilor pioase : adevărata fericire a Paradisului este reunirea cu cei dragi. Erodînd tendința marilor instituții ale modernității de a-și subordona individul, modernitatea tîrzie a curățat mentalul european de transcendențele obiectivate și mai ales de încrederea în asemenea obiectivări. Singura instanță creditată ca purtătoare de transcendență în raport cu socialul și cu istoria rămîne persoana umană. De aceea, libertatea ei este totală. Să fi dispărut însă odată cu transcendențele obiectivate și capacitatea omului actual
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]